8,040 matches
-
un tânăr slăbuț, foarte fin, cu o figură de intelectual, care se uita lung la mine, dar nu îndrăznea să mi se adreseze. Eu pe atunci eram cochetă și aveam două paltoane - unul de stofă și unul de blană - , amândouă prefăcute din două foste mantouri elegante ale mamei, pe care le alternam. Îmi schimbam mereu și pieptănătura. Am aflat ulterior că tânărul Marius Ralian a crezut că eram două. Două surori care semănau foarte bine între ele, iar el nu știa
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
nu i-ar mai fi frică de Fantomas al dumitale; azi e normal ca Fantomas să stârnească râsul și de aceea filmele cu el sunt comice; nu-ți dăm nici un ban... La 85 de ani, Allain nu înțelege (sau se preface, zic cei informați) că nu ne mai sperie nimic, că suntem pertu cu odiosul, că ne tragem de șireturi cu detestabilul, că suntem familiari cu mârșăvia, că am demitizat toate aceste teribile categorii ca pe niște ordinari hoți de cai
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
nu trădează, cel solidar prin lungi abilități cu cei care pedepsesc trădarea, omul care face pe dracu’ în patru să apere pielea eroilor deciși să ferească omenirea de somnul mortal în care vor s-o arunce, zilnic, tiranii. M-aș preface din când în când în Gerbinis, eroul care apără antieroic eroii. Știu bine că viața în diverse puncte ale globului nu-mi va lua acest dar minunat, al capacității puerile de metempsihoză, și mă va sili să mai apelez la
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
anorexie, auzeam prima oară termenul și l-am întrebat „ce-i aia?” și „cu ce se tratează?”. Mă lămuri în linii mari, încercând să glumească în final: „Se tratează cu un bun futai dimineața, la prânz și seara”, m-am prefăcut vexat de vulgaritatea lui și m-am dus în camera mea, lăsându-i să se bucure de niște papanași - „rămâne între noi, sunt foarte buni!”, cum observă cel de la Centrală. După un timp - eu, cu ochii pe pereți, începând să
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
rezonabilități care, așa cum săreau în scârțâitul vagoanelor și pustietatea stepei, puteau fi și țipetele unei rațiuni enervate de frigiditatea ei; nu mă emoționau, nu-mi tăiau respirația, nu-mi speriau pulsul, iar cordul le asculta ca un nebun ce se prefăcea liniștit înainte de a-și face de cap. FERPAR Noi, colecționarii de ziare, cei care plecăm în fiecare zi până la Polul Sud al unei pagini externe, până la ultimele știri, până la ultimul rând al ultimelor știri, până la știrile tipărite cu litere minuscule
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
prundișuri Către steaua de sus desenând viitorul, Către adâncul pământului la izvorul prea viu Ridicat sărbătorește în lume spre glorii. Ceas ce răzbate timpul și gândul meu tânăr Fapta și versul - încercat minereu La flacăra vieții topindu-se astăzi Se preface-n omagiu pentru Omul-Erou.“ („Arborele revoluției“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) „Ceas ce răzbate timpul și gândul meu tânăr, Fapta și versul - încercat minereu La flacăra vieții topindu-se astăzi Se preface n omagiu pentru Omul-Erou.“ („Arborele revoluției“, Scînteia tineretului. Supliment
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
încercat minereu La flacăra vieții topindu-se astăzi Se preface-n omagiu pentru Omul-Erou.“ („Arborele revoluției“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) „Ceas ce răzbate timpul și gândul meu tânăr, Fapta și versul - încercat minereu La flacăra vieții topindu-se astăzi Se preface n omagiu pentru Omul-Erou.“ („Arborele revoluției“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 24 ianuarie 1982) BÂRNA Vlaicu Înfrățirea armatei dintre RPR și URSS văzută de poetul Vlaicu Bârna (nota V. I.) „Armata sovietică, Armata bravă de eroi Măreață și puternică
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
din Asia și Africa. Corespondență din Tașkent“, Gazeta literară, 23 octombrie 1958) Cartea de vise a Luciei Demetrius (nota V. I.) „Poporul sovietic ne arată de patruzeci și unu de ani încoace un mod nou, nou în istorie, de a preface visul în realitate. Acolo oamenii visează cu glas tare, visează lucid, în cifre și date, propriul lor viitor și pe urmă, tot atât de lucid, trec la fapte și visul devine împlinire, cifrele și datele trec în viață cu forța cu care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
brav partid, prin fiul său viteaz, Poporul e al României faur, Creând în pace socialismul azi, În carpatina epocă de aur!“ „În noi trec în coloane șiruri de văi și munți Câmpii în lutul țării recolte mari decid, Și se prefac în fapte în comuniste frunți Adâncile îndemnuri de omenesc partid. În August suntem astăzi același mare zid, Cum ne îndeamnă viața și lupta și firescul Ce-n devenirea noastră în fapte se deschid Scrise ntr-un singur nume de aur: Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
construiește în ritmul febril pe care i l-a imprimat un tineret oțelit în luptă și consacrat prin victoria dobândită. Pe ruinele vechilor orânduieli de asuprire, exploatare și întuneric, poporul albanez e pe punctul, sub conducerea Partidului Muncii, de a preface Albania într-o grădină înflorită. În timp ce țările capitaliste își irosesc resursele în cheltuieli de război, postul avansat al lagărului socialist care e Albania, luptă din răsputeri să acopere dealurile pleșuve cu măslinii păcii, simbol al aspirațiilor și nădejdilor tuturor popoarelor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ochilor noștri. Chipul României libere, demne, e în privire și în cugetul nostru. Suntem aceeași lumină.“ (Scînteia, 30 august 1972) „Și fu dat neamului acestuia să-și nască în împrejurările cele mai dramatice, întotdeauna, bărbați care au știut să-i prefacă fapta de restriște în gest istoric și etern. Așa fu Decebal, așa Ștefan și Mihai, Tudor și Iancu. Așa e conducătorul partidului și statului nostru. Prin bărbați ca Nicolae Ceaușescu, un popor își dovedește virtuțile sale de nemurire, eternitatea lui
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și cred că acesta a fost, clipă de clipă, reperul fundamental al gândirii și eforturilor întregii suflări cinematografice de-a lungul întregului an. Din acel moment, nimeni nu s-a mai putut preface că «nu știe despre ce e vorba», căci ceea ce s-a statuat atunci - într-o unanimitate ce merită mereu a fi rememorată - a fost însuși programul cinematografiei, direcțiile sale de dezvoltare, cheile de boltă ale viitorului său.“ (Scînteia, 30 decembrie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
învață zborul prin ani fără popas.“ („E tinerețea noastră Partidului datoare“, Scînteia tineretului, 30 aprilie 1958) „De sub cenușă de foc când sângeram în «Țara nimănui», ne răscoleam gândul rănit prin cuvintele lui. Când treceam sub Arcul de Triumf din clipe prefăcute în statui ne înălțam speranțele spre larg prin cuvintele lui. Și azi în miez de vară când soarele coboară din gutui, ne rezemăm întreaga țară de cuvintele lui.“ („Partidul“, România literară, 19 august 1971) TEOCTIST, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
astăzi pe întinsul patriei, în locuri unde până nu demult nu se întâmpla nimic deosebit, dar care astăzi pulsează în ritmul înflăcărat al noii ere.“ („Mândria noilor ctitorii“, Scînteia, 30 ianuarie 1988) „Rostim un nume, Ceaușescu, Și glasul nostru Se preface în sunet de vioară, Ce vibrează adânc În inimile împurpurate de dragoste, Ca ecou al celor mai intense trăiri Ale ființei noastre.“ („Rostim un nume“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 21 ianuarie 1989) CRĂCIUN Bucur „Așa cum spunea confratele meu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ascunzătoare și pipăi cât pipăi până nimeresc vreascurile. Iau vânjos legătura, o salt în spate și, gârbovită, abia trag căruciorul până la numărul 28. În fața porții, nu știu cum, parc-o văd fulgerător pe băbuța și-mi amintesc de povestea ei cu Moartea prefăcută într-o bătrână care duce nuiele în spate. Simt că-s un fel de vrăjitoare hâdă, pe care n-o iubește și n-o ajută nimeni. Mi se umplu ochii de lacrimi. Scot un fel de scâncet, apoi un scheunat
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
se citea, cu toate că liceul era foarte dur și foarte competitiv. În ciuda ceaiului cu bromură, hormonii colcăiau, separeul dintre etajele fetelor și etajele băieților avea chei ilicite, iar schimbul intergenuri decurgea natural, la ore secrete, când vigilența pedagogilor ațipea sau se prefăcea amorțită. La un moment dat, am avut și eu un amorez atât de înflăcărat, încât coborâse noaptea pe burlanul foarte solid până la noi în cameră, unde colega pe care o atacasem îi deschisese. A trebuit să se mulțumească să mă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Felix a durat mai mult de un an. Taică-meu și soră-mea nu aveau de ales decât să-i intre în joc mamei, inventând la rândul lor discuții la telefon cu președintele iubit despre detaliile acestei deplasări dificile. Se prefăceau că vorbesc cu el în fața mamei, era destul de haios să-i privești. La vârsta aceea, mă consideram într-un fel norocoasă că ai mei dăduseră și ei în mintea copiilor. Călătoria se tot amâna din diferite motive, care mai de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
păstrau urma conversațiilor noastre. Pe atunci, abia scrijeleam propoziții scurte, cu litere de tipar, referindu-mă la rutina de zi cu zi: „De ce țipi?“. Sau unele rumegări filosofice de genul „De ce m-ai făcut?“. La astfel de întrebări mama se prefăcea că nu-mi înțelege scrisul, ridica din sprâncene și-mi punea deoparte mesajul, cu mult tact și calm. Începusem și eu să mă întreb dacă Romică avea să o ducă la Felix sau nu, deși înțelesesem din discuțiile dintre soră
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
colegele de clasă. La un moment dat, în curtea școlii m-am apropiat de o colegă și nu știu din ce motiv am lovit-o cu pumnul pe la spate. Colega respectivă a leșinat, sau poate că mai mult s-a prefăcut, cert este că eu am fost pus în discuția clasei, am fost pus la ,,zidul infamiei” și mi s-a scăzut nota la purtare. Dacă aș căuta niște cauze ale acestui comportament, o teorie a psihologiei spune că drumul și
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
18 noiembrie la anul 1868. Comăniciu (legător de cărți) b. Fila 2. - Memoria la anul 1853 au fost bătaie mare în România. Muscalii cu turcii lovirea cea mai crâncenă au fost la Oltenița și la Cetate. Comuna Salcia s-au prefăcut în cenușă. Bătaia de la Radovanu. De la Calafat. 1870 ianuar 2 zile. G. Banciu paroh oriental. c. Fila 3. - «În anul 1867 au fost bătălia cu Burcuzi sau buruzi. Lovirea cea mai crâncenă au fost la Cernigoreț în Bohemia. Banci preot
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Sapa-n condei și brazda-n călimară, Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite, Eu am ivit cuvinte potrivite Și leagăne urmașilor stăpâni. Și frământate mii de săptămâni Le-am prefăcut în versuri și icoane. Făcui din zdrențe, muguri și coroane.... (Tudor Arghezi) Utilizând cu trudă, cu migală, cu artă, cu mult suflet și cu multă simțire ceea ce Dumnezeu i-a pus în preajmă, Cârțoroșanul, de-a lungul veacurilor, a transformat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că a venit cu traista și, vezi Doamne, acest fapt ar face o impresie defavorabilă colegilor, martori la eveniment. Răspunsul femeii a fost prompt și magistral: „Să nu te rușinezi, mamă, de traistă! Cu ea te-am crescut!” M-am prefăcut că nu am auzit frântura de dialog dintre ei, apreciind, în sinea mea, valoarea de discurs educativ a puținelor cuvinte rostite de mamă. Faptul aparent banal mai sus relatat mi-a prilejuit un gând cu adânci conotații economice și sociale
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ținea în mâni și de a privi măcar o stampă sau două, din câte ne-au rămas mărturie de frumusețea impunătoare a acestor palate? Cine n-a citit cât de puțin din discripțiile lor? Distruse de numeroasele incendii care au prefăcut adesea fața orașului, palatele aceste se râdicau din nou, se râdicau mereu... Așa a fost la 1806, așa a fost la 1834... Înfățișarea de acum n-are nimic comun cu vechile palate domnești, cum viitoarea construcție gotică a palatului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
câtva timp în scădere. Dar tot ce a intrat în ființa noastră, în anii aceia senini, tot ce am adunat, ca harnice albine, din florile înțelepciunei și ale artei umane, a fost averea noastră sufletească, tezaurul pe care l-am prefăcut și mărit mai târziu, dar fără care nimic din ce am adunat în urmă n-ar fi avut preț. * Am și avut norocul s-apucăm timpuri frumoase. Asta e drept... Departe de a arunca umbre prea întunecate, peste sufletele noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mai pot smulge din mine. Nu apele creează rîul, Calypso, ci curgerea lor, n-o să te Învăț eu acest lucru tocmai pe tine. Firește, marea ar fi putut fi victoria lor. Dar e moartea lor. Adu-ți aminte că Hecuba prefăcută În cățea a Început să umple Tracia cu urletele ei, provocînd mila nu numai a grecilor, dar chiar a Herei care a fost cea mai crudă inamică a troienilor. Urletele Hecubei vin din durerile pe care nu le poate uita
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]