8,941 matches
-
spre exterior, de aceeași parte. PC = inițial, punctul de contact este spre spațiul neutru, dar apoi ating obrazul. Mimica feței este întrebătoare, cu capul dat ușor spre spate, ochii măriți și gura ușor întredeschisă. Unde? C = mâna dreaptâ strânsă în pumn, cu degetele index și mare flexate este așezată în dreptul bărbiei. M = degetul mare al mâinii drepte atinge bărbia de aceeași parte, iar degetul index execută o mișcare repetată de 2-3 ori de îndoire. O = palma mâinii drepte este situată
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
în fața pieptului . O = palmele sunt îndreptate în sus. PC = este în spațiul neutru. Mimica feței exprimă interogația. Capul este dat ușor spre spate, ochii sunt măriți, iar gura ușor întredeschisă. Cum? C = se folosesc ambele mâini, cu degetele strânse în pumn, dar cu degetele index și mijlociu flexate. Degetele index și mijlociu ale mâinii stângi sunt pasive, iar degetele index și mijlociu ale mâinii drepte sunt așezate perpendicular peste degetele mâinii pasive. M = degetele mâinii drepte execută o mișcare ,,glisare”, repetată
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
curbată de ,,trecere” peste mâna stângă. O = ambele palme sunt orientate cu fața în jos. PC = se află în spațiul neutru. Mimica feței este neutră. un milion C = inițial, MD este activă, cea stângă este pasivă. MD cu degetele în pumn și degetul index flexat și îndreptat în sus. Cotul e lipit de corp. Apoi ambele mâini devin active, cu palmele așezate la nivelul taliei, încrucișate, cu degetele lipite. M = ambele mâini active realizează o mișcare de îndepărtare a palmelor una
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
știu ce să spun sau să cred, cumva descumpănită, pradă neliniștilor mici și mari, îmi scot ochelarii, mă așez pe marginea patului, care e foarte jos, și stau cam ca gânditorul de la Hamangia, cu coatele pe genunchi și bărbia în pumni. Apoi îmi lipesc palmele peste ochi și zac așa, încremenită, abia suflând, minute în șir. Uneori chiar o oră, până reușesc să mă smulg. Mă ajută, ca niște frânghii salvatoare, trei-patru cărți. Despre odgonul cel mai puternic nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Panayotis a schimbat traseul. Nu am ajuns nici măcar de la depărtare să zăresc Navagio. Am priceput atunci că nu doar din pricina vântului și a mării nu am ajuns în golful cu epava, ci și din pricina mea. Pentru că m-am bătut cu pumnii în piept că voi ajunge în locul Acela, am spus tuturor, m-am lăudat, m-am trufit cu fantasma multrâvnită pe care o voi atinge. Drept care nu mi s-a mai dat darul acesta. La 14 august am inițiat a doua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
cineva cunoscut foarte drag își ridică sprâncenele în mod automat, în semn de recunoaștere, bucurie și uimire. Se întâmplă pur și simplu, spontan, direct, ca și atunci când o persoană ridică umerii pentru că nu știe să răspundă la o întrebare, încleștează pumnii pentru că se simte atacată, mărește ochii de frică sau își deschide brațele pentru o îmbrățișare. Conform accepțiunii biologice a gestului, putem spune că oamenii sunt programați genetic să transmită și să citească expresii faciale și gestuale într-un mod natural
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
au o mimă tristă; oamenii jenați își acoperă gura sau fața, se înroșesc, râd nervos sau cu jumătate de gură, se îndepărtează de ceilalți; oamenii mândrii merg țanțoși, cu trunchiul drept, zâmbesc încrezător și fac gesturi triumfătoare (precum gestul ridicării pumnilor); oamenii invidioși aruncă priviri furișe persoanei invidiate sau lucrului râvnit; oamenii rușinați își ascund fața, își ajustează ținuta, merg cocoșați, evită contactul vizual, încearcă să dispară sau să se ascundă; oamenii geloși aruncă ,,priviri de gheață" rivalului, fac uneori gesturi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
participă la realizarea mai multor gesturi, el poate îndeplini mai multe funcții în comunicarea didactică: • indicarea elevului numit pentru a executa o sarcină (prin orientarea arătătorului spre elev); • chemarea unui elev (prin îndoirea arătătorului din exterior spre interior și cu pumnul strâns orientat în sus); • calmarea unui elev indisciplinat (prin ridicarea arătătorului și încremenirea lui în aceeași poziție câteva secunde); • refuzarea unui elev (prin mișcarea orizontală a arătătorului în extensie, cu pumnul strâns); • admonestarea unui elev indisciplinat (prin mișcarea pe verticală
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prin îndoirea arătătorului din exterior spre interior și cu pumnul strâns orientat în sus); • calmarea unui elev indisciplinat (prin ridicarea arătătorului și încremenirea lui în aceeași poziție câteva secunde); • refuzarea unui elev (prin mișcarea orizontală a arătătorului în extensie, cu pumnul strâns); • admonestarea unui elev indisciplinat (prin mișcarea pe verticală a arătătorului, cu pumnul strâns); • dominarea unui elev obraznic (prin orientarea arătătorului spre elev ca o ,,baghetă"). Profesorul poate indica cu ajutorul degetelor ușor îndepărtate și curbate, ca și cum ar vrea să apuce
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sus); • calmarea unui elev indisciplinat (prin ridicarea arătătorului și încremenirea lui în aceeași poziție câteva secunde); • refuzarea unui elev (prin mișcarea orizontală a arătătorului în extensie, cu pumnul strâns); • admonestarea unui elev indisciplinat (prin mișcarea pe verticală a arătătorului, cu pumnul strâns); • dominarea unui elev obraznic (prin orientarea arătătorului spre elev ca o ,,baghetă"). Profesorul poate indica cu ajutorul degetelor ușor îndepărtate și curbate, ca și cum ar vrea să apuce ceva, căutarea ideilor și încercarea de a le sintetiza. Prin îndoirea/ flexarea degetelor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în spațiul cultural al Statelor Unite, este momentul, decide Black și, pe urmele lui, o "armată" de critici retorici, de a găsi modalități, încă retorice, de acces la evenimentele comunicaționale reale, autentice, chiar dacă acestea se rezumă, cum scrie Griffin, la "un pumn ridicat în aer, o obscentitate strigată pe stradă sau asedierea unei clădiri"29. Dacă retorica recuperează, într-adevăr, ansamblul mijloacelor disponibile de persuadare, acest lucru va începe, după Black, să se traducă în emergența unor retorici de tip particular: vom
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
buton încep să debiteze aceeași „poezie” absurdă, cu tradiționalul refren „stimă și recunoștință”, cu „mulțumiri din inimă Partidului” etc. Ce gândesc ceilalți? Ce spun? Pentru oamenii-funcții nu are importanță. Timpul, care a adus totdeauna schimbări, le apare închis ermetic în pumnul puterii. Nu-i impresionează nici așa-zisele „rotiri de cadre”, motivația fiindu le bine cunoscută: un „nevinovat” transfer de responsabilitate dinspre șefia supremă spre slugi și un străveziu lustru „democratic” la nivelul „de sus” al „conducerii de partid și de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mari „patrioți” au fost Dej și Ceaușescu, sau că uneltele instruite ale dictaturii (activiști, securiști, milițieni, informatori) nu-și făceau decât „datoria”, desigur, tot „patriotică”. Ca, de pildă, foștii torționari Vișinescu și Fecioru. Unul din ei nu ezită să ridice pumnul (și astăzi!) asupra ziaristului care-l întreabă. Așa că scriu și când constat că din încrengătura minciunii, a urii de clasă, a crimei și jafului din fostul stat comunist proliferează și astăzi ramuri și ghimpi ce se pun, cu obrăznicie și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
buton încep să debiteze aceeași „poezie” absurdă, cu tradiționalul refren „stimă și recunoștință”, cu „mulțumiri din inimă Partidului” etc. Ce gândesc ceilalți? Ce spun? Pentru oamenii-funcții nu are importanță. Timpul, care a adus totdeauna schimbări, le apare închis ermetic în pumnul puterii. Nu-i impresionează nici așa-zisele „rotiri de cadre”, motivația fiindu le bine cunoscută: un „nevinovat” transfer de responsabilitate dinspre șefia supremă spre slugi și un străveziu lustru „democratic” la nivelul „de sus” al „conducerii de partid și de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mari „patrioți” au fost Dej și Ceaușescu, sau că uneltele instruite ale dictaturii (activiști, securiști, milițieni, informatori) nu-și făceau decât „datoria”, desigur, tot „patriotică”. Ca, de pildă, foștii torționari Vișinescu și Fecioru. Unul din ei nu ezită să ridice pumnul (și astăzi!) asupra ziaristului care-l întreabă. Așa că scriu și când constat că din încrengătura minciunii, a urii de clasă, a crimei și jafului din fostul stat comunist proliferează și astăzi ramuri și ghimpi ce se pun, cu obrăznicie și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Eu nu sunt genul acesta de om. Adică eu cred că un om trebuie să mulțumească destinului că are o șansă să facă ceva. Aud foarte des, poate și dumneavoastră ați auzit spunându-se: „Faceți bine ceea ce faceți, vă ținem pumnii. Rezistați. Continuați.“ — Exact. Am auzit. — Dar nu spune nimeni: „Cu ce pot să vă ajut? Pot și eu să fac ceva?“ — Nu. Dar până la urmă, cred că-mi place mai mult această atitudine: „Faceți bine ceea ce faceți. Continuați. Vă ținem
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
Rezistați. Continuați.“ — Exact. Am auzit. — Dar nu spune nimeni: „Cu ce pot să vă ajut? Pot și eu să fac ceva?“ — Nu. Dar până la urmă, cred că-mi place mai mult această atitudine: „Faceți bine ceea ce faceți. Continuați. Vă ținem pumnii“, decât cealaltă atitudine, care nu e singulară și în care se spune: „Ai grijă ce faci. Eu nu te văd bine. O să ai probleme foarte mari. O să te distrugă ăștia.“ — ...și-așa nu schimbi tu sistemul... — „...și-așa nu schimbi
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
astfel de pământ, l-am folosi ca îngrășământ, vânzându-l cu kilogramul”. A doua zi traversăm Polonia. Lanuri întinse de cartofi, de o parte și de alta, ne rețin atenția prin munca asiduă a țăranilor polonezi, care primăvara aduc cu pumnul îngrășământul la fiecare cuib de cartofi. Funcționarul turc, se convinge dupa scurta lecție de economie agrară că drept e că omul are tot atâta importanță ca si solul. În compartiment, în cursul dimineții au trecut mulți evrei. Acum ne apropiem
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
excepțional. Mama e foarte mândră de realizările sale sportive. Îi admirăm genunchii zdreliți, cum și nasul ce poartă urmele unei recente victorii. În lipsă de bizoni și piei roșii, instinctul atavic își găsește acum plasament în loviturile cu picioarele și pumnii. A doua zi 13 iunie continuăm drumul spre vest. Câmpia începe să fie mai ondulată. Suntem acum în fața unui aspect dobrogean, atât cât privește topografia cât și climatul. Cred că grație alimentației ușoare evit insolația. La un moment dat un
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
mai repede, și acum călăresc înainte de prânz. Ieri nu mi-am făcut plimbarea, deoarece am primit o sută de copii orfani care au venit să cânte în grădină cu steagul și conducătorii lor. I-am dat fiecărui copil câte un pumn de dulciuri, am mângâiat două sute de obraji și am ascultat cu mare interes descrierile profesoarelor; erau patru și au vorbit foarte mult. Apoi au strigat de trei ori Vivat! și au plecat. Arătau ca niște biete oițe în șorțulețele lor
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
pe dinamica stimul/răspuns, nu face decât să ofere o aură academică pentru dispozitivul pedepse/recompense. Cea mai răspândită metodă (deci și cea mai eficientă) de a-i determina pe ceilalți să se comporte în sensul dorit constă în metoda pumnului acoperit de mănușa de catifea. Cu alte cuvinte, în termenii lui Skinner, comportamentul dezirabil va primi o întărire pozitivă (recompensă), fapt ce va crește probabilitatea apariției lui în viitor, după cum comportamentul considerat indezirabil va primi o întărire negativă (pedeapsă), fapt
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Filarmonicii, Piața Turcească, Strada Domnească - toate însorite și îndulcite de toamna ca mierea - sunt doar un pretext pentru a putea păși pe urme românești: flori la statuia lui Eminescu, capete plecate deasupra “stelelor teatrului cernăuțean”, lacrimi la casa lui Aron Pumnul. Energia pe care Cernăuțiul o emană nu ne lasă să ne întristăm prea tare în fața destinului neînțeles și necunoscut pentru mulți români de-acasă al atâtor și atâtor nume sonore de ilustre personalități culturale, științifice: I. G. Sbiera, Yoseph Schmidt
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Filarmonicii, Piața Turcească, Strada Domnească - toate însorite și îndulcite de toamna ca mierea - sunt doar un pretext pentru a putea păși pe urme românești: flori la statuia lui Eminescu, capete plecate deasupra “stelelor teatrului cernăuțean”, lacrimi la casa lui Aron Pumnul. Soarele și covorul de frunze galbene, miresele și domnișoarele de onoare, care încep deja să ne recunoască, nu ne lasă să ne întristăm prea tare în fața destinului neînțeles și necunoscut pentru mulți români de-acasă al atâtor și atâtor nume
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
victime. Dezbaterea nu a ignorat nici aspectele ce țin de educația în familie, de mentalitate, factori pe care nici o lege nu îi va putea reglementa și în care e atât de necesar să investim mai mult. Sub ideea că “legea pumnului în familie nu e lege”, lansată de președinta Asociației „Societatea Doamnelor Bucovinene”, doamna Mihaela Grosu, mi-a fost înaintat un memoriu, semnat de 30 de ONG-uri, și adresat liderilor grupurilor parlamentare din Parlamentul României, în care ni se atrage
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
a apostrofat: De ce nu o traduceți în franceză, ca s-o citim și noi, toți? Toți vrem s-o citim. O s-o fac o dată și o dată, i-am spus, dar dvs. de ce vă interesează atât România și Ceaușescu?De unde sunteți? Pumnul în stomac la auzul frazei lui: Sunt cambodgian, familia mea, frați, părinți, toți, a fost ucisă de Pol Pot. Și mai ales, ochii imenși ai Monicăi, minunații ei ochi atenți și tăcerea ei. Am amuțit, Monica, nu-i așa?" am
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]