10,251 matches
-
căreia fiecare din noi este credincios”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 4, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 271) „Fiul este întru Tatăl, Duhul întru Fiul, iar Tatăl este întru amândoi. Iar prin credință omul cunoaște toate cele nevăzute și gândite. Credința este consimțirea de bunăvoie a sufletului”. (Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și înrădăcinată decât în Duhul Sfânt”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 5, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 272-273) „Dacă darul este ceea ce se dă celor ce mai înainte n-au adus nimic, putem spune că mintea cunoscătoare (gnostică) primește ca daruri, din contemplarea lucrurilor, rațiunile care alcătuiesc (susțin) credința fără nici o demonstrație rațională și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sporire infinită și veșnică. (n.s. 32, p. 470) footnote>” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 470) Ce ajută credința? „Ajutoarele credinței noastre sunt: frica și răbdarea; iar tovarăși de luptă: îndelungă răbdarea și înfrânarea. Dacă acestea rămân curate înaintea Domnului, împreună cu ele se bucură înțelepciunea, priceperea, știința și cunoștința”. (Barnaba, Epistola, cap. II, 2-3, în PSB, vol. 1, p. 136) „Credința este mama noastră a tuturora
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 470) footnote>” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 470) Ce ajută credința? „Ajutoarele credinței noastre sunt: frica și răbdarea; iar tovarăși de luptă: îndelungă răbdarea și înfrânarea. Dacă acestea rămân curate înaintea Domnului, împreună cu ele se bucură înțelepciunea, priceperea, știința și cunoștința”. (Barnaba, Epistola, cap. II, 2-3, în PSB, vol. 1, p. 136) „Credința este mama noastră a tuturora, când îi urmează nădejdea și-i
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să nu se clatine în credință!” (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 9, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 279) Credința - izvorul tuturor bunurilor „Înaintea virtuții se aduce credința, iar înaintea cunoștinței virtutea. Dar înaintea credinței nu se aduce nimic, căci începutul și izvorul tuturor bunurilor din oameni este credința. Mai înainte de ea nu putem aduce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dinlăuntru ale catapetesmei (Evr., 6, 19)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 3, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 269) „Credința este puterea care ne face să murim pentru Hristos de dragul poruncii Lui și să credem că moartea aceasta este pricina vieții. Ea ne face să socotim sărăcia ca bogăție, neînsemnătatea și umilirea ca slavă și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nici un folos de viață virtuoasă dacă credința nu ne este sănătoasă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și împotriva maniheilor..., 7, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 291) Mărturisirea dreptei credințe „Pentru cei ce sunt condamnați la moarte (II Cor. I, 9) nu este dureros a suferi pentru credință; insuportabil este faptul de a nu te fi luptat pentru ea. Pentru luptători nu este
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
41, p. 754-755) „Credința, de care a spus Apostolul că este temelia faptelor celor după Dumnezeu, am primit-o la dumnezeiescul botez prin harul lui Hristos, și nu din fapte. Ea naște frica credinței prin care vine păzirea poruncilor și răbdarea ispitelor, cum zice Sfântul Maxim. Iar după ce lucrăm noi, vine în noi credința cea mare, a vederii, despre care a zis Domnul: De veți avea credință cât un grăunte de muștar... (Mt. 17, 20) și celelalte. De aceea, vrând cuviosul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
credința este moartă (Iac., 2, 20)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 10, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) Credința și fapta „ Iar când auzim: Credința ta te a mântuit (Mt. 9, 22; Mc. 5, 34; 10, 52; Lc. 8, 48; 18, 42), nu înțelegem că Domnul a spus că se mântuiesc în general toți
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cea gătită pentru tăria credinței noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 10, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) „Norma împărțirii bunurilor duhovnicești e măsura credinței fiecăruia. Căci pe măsura credinței sporim în râvna făptuirii. Cel ce lucrează, după analogia lucrări sale își arată măsura credinței, primind măsura harului după cum a crezut. Iar cel ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sufletul celui ce a primit-o”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 2-3, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., pp. 268-269) „Căci cel ce înțelege cele cerești crede lui Dumnezeu, știind că toate sunt făpturile voii Lui. Cel ce însă nu le înțelege nu crede niciodată că lumea este zidirea lui Dumnezeu și că a fost făcută
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
se săvârsește, pătrunde în toată puterea celor ce lucrează în Duh”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 1, rp. 37, în Filocalia..., vol. III, p. 136) „Bunului credinței îi urmează, pe rând, acestea: temerea de Dumnezeu, înfrânarea de la plăceri, răbdarea ostenelilor, nădejdea în Dumnezeu, nepătimirea și dragostea”. (Talasie Libianul, Despre dragoste, înfrânare și petrecerea cea după minte, cap. 61, suta a patra, în Filocalia..., vol. IV, p. 37) „Toate sunt cu putință celui ce crede (Mc. 9, 23). Căci credința
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
gândurilor ca într-o locuință întunecoasă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 2, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 268) „Credința înalță la cer sufletul nostru; nu-l lasă să fie înjosit de nici una din greutățile cele de aici, căci îi ușurează ostenelile cu nădejdea celor viitoare. Cel care caută la cele viitoare, cel care nădăjduiește
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Cor., 4, 18), prin ochii credinței”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 4, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 270) „Slăbănogul pogorât prin acoperiș (Lc. 5, 19) este păcătosul mustrat de credincioși pentru Dumnezeu și care primește iertarea pentru credința acelora”. (Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească , cap. 131, în Filocalia..., vol. I, p. 247) „... cel ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de multe ori învățături rele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic: <<Nu vreau să nu știți, fraților, că părinții noștri toți au fost sub nor și toți prin mare au trecut>>, 6, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 233) „Asemănatu-s-a Împărăția cerurilor omului care a semănat sămânță bună în țarina sa. Dar pe când dormeau oamenii a venit vrăjmașul și a semănat neghină. Vezi că ereziile au venit pentru că au dormit oamenii, pentru că au
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Dacă ești vrednic, te vei arăta și mai vrednic!” (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: <<Trebuie să fie și erezii între voi, ca să se vădească între voi cei încercați>>, 1, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 236) Felurile ereziilor „... În puține cuvinte voi arăta celor ce le place să privească adevărul, că pe temeiul jertfelor de care vorbește legea se deosebesc în chip tainic iudeii cei mulți și 86 ereticii de dumnezeiasca Biserică
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
prinși ca într-o beție? Cuvântul se vor trezi arată că stăteau cufundați jos undeva. Și iarăși, prin cuvintele: prinși fiind de diavol, aproape că vrea să spună că sunt prinși în mreaja diavolului. Ne trebuie multă blândețe și îndelungată răbdare ca să-i putem smulge din cursele diavolului. Să le spunem: Treziți-vă puțin, uitați-vă la lumina dreptății, gândiți-vă la înțelesul adevărat al cuvintelor!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omil. VIII, III, în PSB, vol. 21
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
revoluționarilor bulgari; 2. Cucerirea independenței de stat a României (1877 1878) -presupunea înlăturarea legăturilor anacronice cu Poarta Otomană dar și cu regimul de garanție colectivă instituit de marile puteri în 1856. Realizarea acestui deziderat prespunea: acțiuni ferme, de mare suplețe; răbdare și abilitate, deoarece avea implicații asupra politicii europene. -Aducerea pe tronul României a unui prinț dintr-o dinastie europeană a afectat relațiile dintre marile puteri din Sud-Estul Europei, prefigurând o redistribuire a raportului de forță în zonă. -În 1873, în cadrul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
unui mare senior, ci se dovedește delicat și conciliant, sfătuindu-i și pe alții să se poarte la fel, intervenind, împăciuitor, într-o dispută dintre Idomeneu și Aias care își spuneau vorbe grele. Iar acest om impulsiv și lipsit de răbdare ascultă până la capăt lunga, bătrâneasca depănare de amintiri rostită de Priam la sfârșitul întrecerilor de care. 121 Această latură a firii lui Ahile, străină de imaginea omului violent și crud când era stârnit de durere, de mânie și de ofensă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
aceasta se adaugă și o mare impulsivitate, pripă, nerăbdare, tendința ca, o dată pornit, să nu se mai oprească din avântul său. Odată hotărât să reia lupta, să-i respingă pe troieni și să-l 125 înfrunte pe Hector, nu are răbdare nici să-și primească darurile de împăcare, nici să lase trupele să se odihnească și să mănânce, iar orice zăbavă la vorbă i se pare timp pierdut câtă vreme atâția războinici zac pe câmpie, răpuși. Dar nu era vorba de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
unui mare senior, ci se dovedește delicat și conciliant, sfătuindu-i și pe alții să se poarte la fel, intervenind, împăciuitor, într-o dispută dintre Idomeneu și Aias care își spuneau vorbe grele. Iar acest om impulsiv și lipsit de răbdare ascultă până la capăt lunga, bătrâneasca depănare de amintiri rostită de Priam la sfârșitul întrecerilor de care. Această latură a firii lui Ahile, străină de imaginea omului violent și crud când era stârnit de durere, de mânie și de ofensă, poate
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
irascibilitatea aceasta se adaugă și o mare impulsivitate, pripă, nerăbdare, tendința ca, o dată pornit, să nu se mai oprească din avântul său. Odată hotărât să reia lupta, să-i respingă pe troieni și să-l înfrunte pe Hector, nu are răbdare nici să-și primească darurile de împăcare, nici să lase trupele să se odihnească și să mănânce, iar orice zăbavă la vorbă i se pare timp pierdut câtă vreme atâția războinici zac pe câmpie, răpuși. Dar nu era vorba de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
asemenea, catre Dominik Perler, Martin Lenz și Paolo Rubini, pentru disponibilitatea de a discuta în amănunt argumentele principale ale acestei cărți și pentru numeroasele sugestii avizate. Pe ultima sută de metri, Wilhelm Tauwinkl și Ion Tănăsescu au avut bunăvoință și răbdarea de a parcurge manuscrisul în întregimea lui și de a-mi indică locurile ce se cuveneau a fi revizitate. Pentru verificarea traducerilor din latină am beneficiat de ajutorul profesionist și prompt al lui Ionuț Constantin Mihai, căruia îi sunt, de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și Ministrul de Externe al României, Corneliu Mănescu, semnează Tratatul de pace dintre cele două țări. În 1963, Legația britanică de la București și Legația română de la Londra vor fi ridicate la rangul de ambasadă. Scurt comentariu: Cititorul care a avut răbdarea să parcurgă această listă anodină va fi remarcat justețea cuvintelor lui Churchill "Anglia nu are prieteni, Anglia are numai interese". Interesul Marii Britanii pentru România îl reprezenta (din păcate, nu mai putem folosi verbul la prezent) petrolul și iar petrolul. Aceasta
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
din Cambridge. Nu a fost făcut niciodată pair (în engleză, peer of the realm) al Angliei, ceea ce i-ar fi permis să ocupe un loc în Camera Lorzilor. Din fericire, Albert avea mult discernămînt, mult tact și mai ales multă răbdare, în special în relațiile conjugale. Între el și Victoria a fost o adevărată poveste de dragoste, deși umbrită de multe tensiuni și răbufniri personale, în care el juca rolul nicovalei. În mod cert, a fost sfătuitorul tinerei regine în toate
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]