7,662 matches
-
uitare de sine“ (M. Merchand apud S. Marcus, 1999, p. 117). III.5.4. Formarea autonomiei elevului prin sistemul de recompense și pedepse I. Dafinoiu (1999) în subcapitolul consacrat modificării comportamentului prin sistemul de recompense și pedepse utilizează termenul de „recompensă“. În ce ne privește vom prefera termenul de „recompensă“ care ni se pare mai potrivit a fi utilizat în mediul pedagogic, atât din punct de vedere al profesorului cât și a elevului. Profesorul oferă, iar elevul primește recompense mai degrabă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
p. 117). III.5.4. Formarea autonomiei elevului prin sistemul de recompense și pedepse I. Dafinoiu (1999) în subcapitolul consacrat modificării comportamentului prin sistemul de recompense și pedepse utilizează termenul de „recompensă“. În ce ne privește vom prefera termenul de „recompensă“ care ni se pare mai potrivit a fi utilizat în mediul pedagogic, atât din punct de vedere al profesorului cât și a elevului. Profesorul oferă, iar elevul primește recompense mai degrabă decât întăriri. Baza teoretică a modificării comportamentului prin sistemul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
termenul de „recompensă“. În ce ne privește vom prefera termenul de „recompensă“ care ni se pare mai potrivit a fi utilizat în mediul pedagogic, atât din punct de vedere al profesorului cât și a elevului. Profesorul oferă, iar elevul primește recompense mai degrabă decât întăriri. Baza teoretică a modificării comportamentului prin sistemul de recompense și pedepse o constituie mecanismul condiționării operante. S-a demonstrat că, dacă un anume comportament este în mod consecvent urmat de o recompensă, comportamentul are mai mare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ni se pare mai potrivit a fi utilizat în mediul pedagogic, atât din punct de vedere al profesorului cât și a elevului. Profesorul oferă, iar elevul primește recompense mai degrabă decât întăriri. Baza teoretică a modificării comportamentului prin sistemul de recompense și pedepse o constituie mecanismul condiționării operante. S-a demonstrat că, dacă un anume comportament este în mod consecvent urmat de o recompensă, comportamentul are mai mare probabilitate să se producă din nou. Analog, comportamentele care sunt urmate de consecințe
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
oferă, iar elevul primește recompense mai degrabă decât întăriri. Baza teoretică a modificării comportamentului prin sistemul de recompense și pedepse o constituie mecanismul condiționării operante. S-a demonstrat că, dacă un anume comportament este în mod consecvent urmat de o recompensă, comportamentul are mai mare probabilitate să se producă din nou. Analog, comportamentele care sunt urmate de consecințe negative se vor manifesta cu o frecvență mai mică. Recompensele, fie ele pozitive sau negative se referă la situații în care comportamentul crește
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
demonstrat că, dacă un anume comportament este în mod consecvent urmat de o recompensă, comportamentul are mai mare probabilitate să se producă din nou. Analog, comportamentele care sunt urmate de consecințe negative se vor manifesta cu o frecvență mai mică. Recompensele, fie ele pozitive sau negative se referă la situații în care comportamentul crește în frecvență și în intensitate. Pedeapsa descrie situația în care comportamentul descrește în frecvență și în intensitate, fie pentru că este urmat de un comportament aversiv, fie pentru că
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
se referă la situații în care comportamentul crește în frecvență și în intensitate. Pedeapsa descrie situația în care comportamentul descrește în frecvență și în intensitate, fie pentru că este urmat de un comportament aversiv, fie pentru că nu este urmat de o recompensă. Alte cercetări au evidențiat importanța momentului când recompensele și pedepsele sunt furnizate. De exemplu, dacă un individ se angajează într-un comportament indezirabil din punct de vedere social, dar care aduce o recompensă imediată mică și o pedeapsă ulterioară mare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în frecvență și în intensitate. Pedeapsa descrie situația în care comportamentul descrește în frecvență și în intensitate, fie pentru că este urmat de un comportament aversiv, fie pentru că nu este urmat de o recompensă. Alte cercetări au evidențiat importanța momentului când recompensele și pedepsele sunt furnizate. De exemplu, dacă un individ se angajează într-un comportament indezirabil din punct de vedere social, dar care aduce o recompensă imediată mică și o pedeapsă ulterioară mare, recompensa este suficientă pentru menținerea comportamentului. În mod
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
fie pentru că nu este urmat de o recompensă. Alte cercetări au evidențiat importanța momentului când recompensele și pedepsele sunt furnizate. De exemplu, dacă un individ se angajează într-un comportament indezirabil din punct de vedere social, dar care aduce o recompensă imediată mică și o pedeapsă ulterioară mare, recompensa este suficientă pentru menținerea comportamentului. În mod asemănător, o pedeapsă imediată mică și o pedeapsă ulterioară mare, recompensa este suficientă pentru menținerea comportamentului. În mod asemănător, o pedeapsă imediată mică poate duce
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Alte cercetări au evidențiat importanța momentului când recompensele și pedepsele sunt furnizate. De exemplu, dacă un individ se angajează într-un comportament indezirabil din punct de vedere social, dar care aduce o recompensă imediată mică și o pedeapsă ulterioară mare, recompensa este suficientă pentru menținerea comportamentului. În mod asemănător, o pedeapsă imediată mică și o pedeapsă ulterioară mare, recompensa este suficientă pentru menținerea comportamentului. În mod asemănător, o pedeapsă imediată mică poate duce la abandonarea unui anumit comportament, chiar dacă recompensa ulterioară
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
angajează într-un comportament indezirabil din punct de vedere social, dar care aduce o recompensă imediată mică și o pedeapsă ulterioară mare, recompensa este suficientă pentru menținerea comportamentului. În mod asemănător, o pedeapsă imediată mică și o pedeapsă ulterioară mare, recompensa este suficientă pentru menținerea comportamentului. În mod asemănător, o pedeapsă imediată mică poate duce la abandonarea unui anumit comportament, chiar dacă recompensa ulterioară este mare. Concluzia care se desparte de aici este că, se învață cel mai bine comportamentul cel mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mare, recompensa este suficientă pentru menținerea comportamentului. În mod asemănător, o pedeapsă imediată mică și o pedeapsă ulterioară mare, recompensa este suficientă pentru menținerea comportamentului. În mod asemănător, o pedeapsă imediată mică poate duce la abandonarea unui anumit comportament, chiar dacă recompensa ulterioară este mare. Concluzia care se desparte de aici este că, se învață cel mai bine comportamentul cel mai apropiat în timp de recompensă sau de pedeapsă. Abordând aceste principii dintr-o perspectivă psihopedagogică, s-a ajuns la o serie
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
comportamentului. În mod asemănător, o pedeapsă imediată mică poate duce la abandonarea unui anumit comportament, chiar dacă recompensa ulterioară este mare. Concluzia care se desparte de aici este că, se învață cel mai bine comportamentul cel mai apropiat în timp de recompensă sau de pedeapsă. Abordând aceste principii dintr-o perspectivă psihopedagogică, s-a ajuns la o serie de considerații: 1. Cunoașterea rezultatelor. dacă rezultatele imediate sunt comunicate elevilor, acestea se constituie în factori recompensativi ce fixează conduita de succes. 2. Fixarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
psihopedagogică, s-a ajuns la o serie de considerații: 1. Cunoașterea rezultatelor. dacă rezultatele imediate sunt comunicate elevilor, acestea se constituie în factori recompensativi ce fixează conduita de succes. 2. Fixarea obiectivelor. Având în vedere ideea privind importanța momentului acordării recompensei, este foarte utilă fixarea unor obiective intermediare, clare și precise în vederea atingerii unui obiectiv fiind mai îndepărtat în timp. Evaluările intermediare prin raportare la aceste obiective vor întări corespunzător comportamentul elevilor. În stabilirea acestor obiective se va ține cont de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
clare și precise în vederea atingerii unui obiectiv fiind mai îndepărtat în timp. Evaluările intermediare prin raportare la aceste obiective vor întări corespunzător comportamentul elevilor. În stabilirea acestor obiective se va ține cont de particularitățile de vârstă ale elevilor. 3. Utilitatea recompenselor și a pedepselor. Prin internalizare recompensa conduce la motivație pozitivă, iar pedeapsa - la motivație negativă. Recompensa și pedeapsa motivează elevii diferențiat, cercetările psihologice și practica pedagogică subliniind importanța sporită a recompensei (I. Dafinoiu, 1999, p. 66). În ceea ce privește construirea autonomiei elevului
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
la aceste obiective vor întări corespunzător comportamentul elevilor. În stabilirea acestor obiective se va ține cont de particularitățile de vârstă ale elevilor. 3. Utilitatea recompenselor și a pedepselor. Prin internalizare recompensa conduce la motivație pozitivă, iar pedeapsa - la motivație negativă. Recompensa și pedeapsa motivează elevii diferențiat, cercetările psihologice și practica pedagogică subliniind importanța sporită a recompensei (I. Dafinoiu, 1999, p. 66). În ceea ce privește construirea autonomiei elevului prin sistemul de recompense și pedepse, este foarte important ca profesorul să știe care sunt manifestările
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cont de particularitățile de vârstă ale elevilor. 3. Utilitatea recompenselor și a pedepselor. Prin internalizare recompensa conduce la motivație pozitivă, iar pedeapsa - la motivație negativă. Recompensa și pedeapsa motivează elevii diferențiat, cercetările psihologice și practica pedagogică subliniind importanța sporită a recompensei (I. Dafinoiu, 1999, p. 66). În ceea ce privește construirea autonomiei elevului prin sistemul de recompense și pedepse, este foarte important ca profesorul să știe care sunt manifestările de autonomie și să le recompenseze. De asemenea, profesorul trebuie să-și fixeze ca obiectiv
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Prin internalizare recompensa conduce la motivație pozitivă, iar pedeapsa - la motivație negativă. Recompensa și pedeapsa motivează elevii diferențiat, cercetările psihologice și practica pedagogică subliniind importanța sporită a recompensei (I. Dafinoiu, 1999, p. 66). În ceea ce privește construirea autonomiei elevului prin sistemul de recompense și pedepse, este foarte important ca profesorul să știe care sunt manifestările de autonomie și să le recompenseze. De asemenea, profesorul trebuie să-și fixeze ca obiectiv al practicii sale construirea autonomiei elevului (obiectiv pe termen lung) și să acționeze
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sursele lor sunt foarte variate: clasa socială din care provine elevul, rasa, sexul, informațiile de la profesorii anteriori, rezultatele la teste, informațiile despre familia elevului. Aceste așteptări pot fi comunicate prin cantitatea și/sau calitatea interacțiunilor profesor - elev, inclusiv prin folosirea recompenselor și a pedepselor pentru a orienta reușita elevului. Cercetările efectuate până în prezent au arătat că, de cele mai multe ori nivelul așteptărilor profesorului se referă la statutul socio-economic sau rasa elevilor și mai puțin la sexul acestora. De asemenea, s-a demonstrat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
scăzute (Good apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6109). Pasivitatea profesorului se manifestă prin a oferi puține șanse elevilor „slabi“ de a participa la discuțiile frontale, a aștepta mai puțin timp răspunsuri din partea lor și a le oferi recompense nesemnificative în cazul răspunsurilor corecte. Pasivitatea elevilor, care este determinată de cea a profesorului, se concretizează prin refuzul de a participa voluntar la activitățile clasei sau refuzul de a răspunde la întrebări atunci când sunt solicitați. Adoptând această atitudine (pasivitatea) ei
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
interacțiunii și să stimuleze autonomia elevului. nu poate fi neglijată nici contribuția comunicării didactice în procesul construirii autonomiei elevului. dialogul profesor-elev, cu sau fără cuvinte, are o importanță deosebită în realizarea pe toate planurile a celui din urmă. Sistemul de recompense sau pedepse poate spori sau diminua gradul de autonomie al elevului, în cazul în care profesorul nu îl utilizează eficient. Contrar unor păreri exprimate, construirea autonomiei elevului ține de responsabilitatea profesorului. Autonomia elevului nu neagă autoritatea profesorului, atâta timp cât aceasta din
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și minciună, furt, denigrarea demnității umane, bârfa, zvonistica. Cauzele sunt multiple, de ordin ereditar, familial, social și de multe ori agresivitatea copilului determină agresivitatea adultului și intervențiile nepotrivite, care mai apoi duc la amplificarea nivelului de agresivitate. În momentul apariției recompensei, de orice fel, a agresivității, aceasta devine un comportament repetitiv și greu de remediat. Intervențiile pe care trebuie să le efectueze profesorul au În vedere evidențierea calităților elevului agresiv și recompensarea acestora și mai puțin accentuarea celor negative, pentru ca elevul
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
firescul adevărului...." Simone de Beauvoir, Al doilea sex "Nu mă interesează dacă vreodată a fost sacră sau nu, dar eu urăsc ceea ce fac. Îmi distruge sufletul, făcându-mă să pierd contactul cu mine însămi, învățându-mă că durerea este o recompensă, că banii pot cumpăra orice și justifică orice. Nimeni nu e fericit în jurul meu; clienții știu că trebuie să plătească pentru ceea ce ar trebui să primească gratis, și asta e deprimant. Femeile știu că trebuie să vândă ceea ce ar prefera
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mărul erau zeițele: Hera, Atena și Aphrodita. Paris, fiul lui Priam, regele Troiei, și al Hecubei, a fost desemnat să încredințeze mărul celei mai frumoase. Tânărul Paris l-a dăruit Aphroditei, fapt ce a atras mânia celorlalte două zeițe. Drept recompensă, zeița desemnată i-a promis cea mai frumoasă femeie din lume, aceea nefiind alta decât Elena, soția regelui Spartei, Menelau. Răpirea Elenei a generat războiul iar Menelau, Agamemnon și alți conducători ahei au plecat s-o readucă pe Elena. Refuzul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să meargă spre munte, să se ascundă trei zile și apoi să continue drumul. Cei doi intruși i-au cerut lui Rahab să pună la geam un fir roșu pentru a semnaliza că nu-i va fi casa atacată. Drept recompensă, ea a fost primită în sânul poporului lui Israel, s-a convertit la iudaism, a avut urmași ce au ajuns înalți dregători. Pe Rahab desfânata însă, casa tatălui ei și pe toți care erau la dânsa, Iosua i-a lăsat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]