7,641 matches
-
avea un precedent istoric. De la Belgrad până la Berkeley, mult așteptata trecere de la capitalism la socialism a fost teoretizată ad nauseam În academii, universități și cafenele. Nimeni nu s-a gândit Însă la un model pentru tranziția În sens invers: de la socialism la capitalism. Comunismul a lăsat multe moșteniri apăsătoare, dintre care cea economică era cea mai tangibilă. Combinatele matusalemice din Slovacia, Transilvania sau Silezia Îmbinau disfuncționalitatea economică cu iresponsabilitatea ecologică. Cele două sunt imposibil de separat: otrăvirea Lacului Baikal, moartea Mării
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bine chiar și decât fosta RDG, cu toate avantajele evidente ale acesteia. Putem conchide că țările postcomuniste mai „avansate”, precum Polonia - ori Republica Cehă, Estonia, Slovenia și chiar Ungaria -, au reușit astfel În decursul câtorva ani grei să treacă de la socialismul de stat la capitalismul de piață, deși cu anumite costuri pentru cetățenii bătrâni și săraci. În același interval, celelalte țări din Balcani și din fosta Uniune Sovietică au rămas zbătându-se În urmă, frânate de o clasă politică incompetentă și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu locul de muncă În aceste țări. Cum prețurile creșteau neîntrerupt, fie din cauza inflației 17, fie În perspectiva intrării În Uniunea Europeană, oricine avea un venit fix sau pensie de stat (adică exact profesorii, doctorii și inginerii, care fuseseră odată mândria socialismului) avea motive Întemeiate să evoce trecutul cu nostalgie. Mulți oameni din Europa de Est - Îndeosebi cei trecuți de 40 de ani - se plângeau cu amărăciune de schimbările negative În materie de siguranță materială, cost al vieții și serviciilor, ceea ce nu Însemna neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că el ocupa mai mult spațiu În presă, iar politicienii de pretutindeni aveau grijă să-i omagieze pe eroii sportului, demonstrând că sunt la curent cu victoriile sportivilor. Politica, la rândul ei, Își pierduse În Europa aerul agresiv. Dispariția metanarațiunilor (socialism contra capitalism; proletari contra proprietari; imperialiști contra revoluționari) nu Însemna neapărat că dezbaterile politice nu mai mobilizau ori polarizau opinia publică. Dar opțiunile și adeziunile politice nu mai puteau fi descrise În termeni partinici tradiționali. Vechile extreme politice (extrema stângă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
convinsă de necesitatea asistenței sociale; era acum rândul stângii să recunoască virtuțile profitului. Efortul de a combina ce era mai bun din ambele tabere s-a suprapus, nu Întâmplător, căutării unui proiect care să Înlocuiască antagonismul defunct dintre capitalism și socialism, nucleul politicii occidentale timp de un secol. La sfârșitul anilor ’90, rezultatul s-a numit o vreme „a treia cale”: un amestec demonstrativ de entuziasm pentru producția capitalistă fără opreliști și considerație față de efectele sociale și interesului colectiv. Nu era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
similare din propriul trecut național (Îndeosebi „a treia cale” fascistă, atât de populară În anii ’30). Sub președinția lui Jacques Delors (1985-1995), Comisia Europeană păruse că exagerează cu normele și regulile, făcând din „Europa” un substitut pentru moștenirea dispărută a socialismului birocratic de tip fabian. și Bruxelles-ul părea să aibă nevoie de o a treia cale: o poveste optimistă care să plaseze Uniunea Europeană undeva la mijloc Între invizibilitatea instituțională și reglementarea În exces 11. Însă politica primenită a lui Blair
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
săracilor a crescut mult (spre deosebire de restul Uniunii Europene, unde sărăcia a crescut modest sau deloc) strica tot farmecul modelului britanic. A treia cale avea un termen de garanție redus. Însuși numele ei implica prezența a două extreme - capitalismul extrem și socialismul de stat - care, de fapt, nu mai existau (primul fusese dintotdeauna o plăsmuire a imaginației doctrinare). Trecuseră vremurile când o revoluție teoretică (sau retorică) era indispensabilă. De exemplu, privatizarea de la Începutul anilor ’80 a fost controversată, provocând discuții aprinse despre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o pensie integrală... decât dacă statul reintra În joc pentru a compensa deficitul. Nici albă, nici neagră, a treia cale semăna cu un soi de alba-neagra. La Începutul secolului XXI, dilema cu care se confruntau europenii nu era alegerea Între socialism și capitalism, Între stânga și dreapta și a treia cale. Nici măcar Între Europa și America, de vreme ce În mintea celor mai mulți dilema fusese tranșată În favoarea Europei. Era mai degrabă o Întrebare - principala Întrebare - pusă de istorie pe ordinea de zi În 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
făcuseră din mai toți cei care trăiau În blocul sovietic fie victime, fie profitori ale exproprierii forțate. Apartamentele, magazinele și alte proprietăți Însușite de la evreii morți sau germanii expulzați au fost cel mai adesea naționalizate câțiva ani mai târziu În numele socialismului - astfel Încât, după 1989, procesul de retrocedare s-a Împotmolit Într-un hățiș de date. Să fie despăgubiți oamenii pentru ce pierduseră când au venit comuniștii la putere? și, dacă da, cine să primească despăgubirile? Cei care au intrat În posesia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ocupației sovietice 410; protestul „Mamelor din Praga” 565; reacția la destalinizare 288; reforme economice 402, 626; refugiați est-germani 563; regiunea cehă 404; regiunea slovacă 404; represiunea sovietică a reformelor de la Praga 408; revoluția (din 1989) 566-568; „revoluția de catifea” 639; socialism cu față umană 405; societate socialistă deplină 402; statistici ale educației 402; supunerea față de Uniunea Sovietică 97; tensiuni sociale 404; tranziție de la comunism la capitalism 627; tranziția de la stalinismul național la comunismul reformist 401 Cei Trei (Stalin-Roosevelt-Churchill) 105 CEJ - vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
economic 393-396; strategia presiunii ascunse 131-132; tactici de confruntare 142; tranziția către ieșirea din Î 625-639; tranziția de la capitalism la Î 625-639; tranziția de la nazism la Î 185-186; tratamentul colaboratorilor după căderea Î 637; trecutul nazist/fascist 68-69; unirea cu socialismul 132 comuniști; atragerea intelectualilor 191; decizia de a deveni Î 191; evrei 400; intelectuali și Î 188-205; procesele Î 172-174; „reciclați” 632; slovaci 404-405 comuniști „reciclați” - vezi comuniști Comunitatea Economică Europeană (CEE) 280-286, 486; acordul „șarpele În tunel” 424; comerțul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
călătoriilor 563; lovitură de stat 563; migrația către Cehoslovacia 563; migrația către Ungaria 561; mișcarea disidentă 526, 564; mișcarea pentru pace 527; mișcări studențești finanțate de Germania de Vest 387; Neues Forum 562, 564, 584; partid din Dresda 564; Partidul Socialismului Democratic 563; Partidul Socialist Unit 563; perestroika 563; programul sovietic de reeducare și denazificare 67-68; recunoașterea Holocaustului 748-749; refugiați 233-235; revoluția (din 1989) 561-564; sponsorizarea vest-germană 561-562; subvenții pentru fosta Î 588; ștearsă din Însemnările oficiale 588; tineri radicali 387-388
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
evreilor 53; reacția la destalinizare 289-290; rearanjarea geografică 39; recunoașterea Holocaustului 749; recunoașterea de către sovietici a Solidarității 556; recunoașterea suferințelor evreilor 731; reforme economice 555, 626; rezistența la ocuparea 47-48; revizioniști 393, 398; revoluția (din 1980-1981) 539; salariu lunar 675; socialism 134-135; statistici ale imigranților 675; susținerea politicii Statelor Unite 716; tranziția de la comunism la capitalism 626; Universitatea din Varșovia 398-399 poluare 523, 625 Pompidou, Georges 378, 449, 458, 483, 485, 668-669, 693; atitudinea față de regimul de la Vichy 745; reacția la evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
declararea independenței 614-615 slujbe În minerit, dispariția 422 SME - vezi Sistemul Monetar European (SME) Smith, Adam 277, 644 Smith, Walter Bedell 147 Soares, Mário 472-473, 510 social-creștini 242-243 social-democrați; adepți 338; sarcina 338; transformări radicale 343-344; vezi și state asistențiale socialism; afectarea Încrederii În Î 514-515; Cehoslovacia 405-406; credința În superioritatea 337-338; dezavantajul sistemului economic 529-535; disfuncționalitatea 535; escrocherie barbară 514; identificarea cu munca urbană 374; Polonia 134-135; poluarea 523-524; Ungaria 135-136; unirea cu mișcările comuniste 132 sociologia cunoașterii 440-441 Sokolovski
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Mecanism Economic 395; opoziția politică 558; partide comuniste 130, 135-136, 558-559; persecutarea cetățenilor 184-185; reacția la destalinizare 290-292; reforme economice 394-395; reforme legislative 558-559; refugiați din Germania de Est 561; revolta Împotriva Uniunii Sovietice 295-299, 750; revoluția din 1989 558-559; socialismul 135-136; Terrorhaza 753 unitatea valutară europeană (écu) 424 Uniunea Creștin-Democrată (UCD) 86; Germania de Vest - vezi Germania de Vest Uniunea Europeană (UE) 577; acceptarea țărilor din centrul și estul Europei 655-660; Acordul Schengen 490; acorduri timpurii 486; alegeri 666; antipatie față de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
îneacă inima românului în lacrimi și deznădejde, duse până la disperare. La tot pasul, fețe triste și frunți întunecate, cadavre neînhumate. Patronați și conduși de foștii peceriști, acum deghizați în P.S.D., fost altădată partid național creștin, întemeiat de Titel Petrescu, patriarhul socialismului în România, care a fost întemnițat și ucis în torturi grele pentru a-l converti la comunism, furându-i membrii de partid. La fel și în zilele noastre, continuatorul legitim al lui Titel Petrescu, inginerul Cunescu, prin râvne oculte și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în colaborare cu Valeriu Nițu), Cluj-Napoca, 1988; Sistemul culturii țărănești, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 2000; Introducere în sociologia rurală, Iași, 2001. Ediții: I.L. Caragiale, Politice, introd. V. Fanache, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Eugen Evu, „Onisifor Ghibu, educator și memorialist”, „Drumul socialismului”, 1984, 8 142; Nae Antonescu, „Coresi”, „Pagini sătmărene”, 1986, 2; Aureliu Goci, „Coresi”, RL, 1986, 23; Petru Poantă, „Coresi”, ST, 1986, 6; Gheorghe Buluță, Filolog și istoric, LCF, 1988, 52; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 333; Petraș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
Arca lui Noe (L'Arche de Noé, 1944). En 1942 pârâit, en deux volumes, son Œuvre dramatique (Opera dramatică). Mais le nouveau régime politique réduit Blaga à l'isolement ; son œuvre, jugée comme " mystique ", est interdite par leș représentants du socialisme naissant. Le destin de Blaga semble lié au destin de son pays : Blaga poursuivait une carrière universitaire lorsque, à la fin de la guerre, l'occupation soviétique, et l'instauration du régime communiste à partir de 1946, ont fait basculer tragiquement
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fost „un vampir adevărat, cu atât mai înspăimântător cu cât este o femeie”. În fine, antologând texte, insistă asupra unor chestiuni controversate din publicistica eminesciană, pe care le abordează nenuanțat, dintr-un unghi lipsit de perspectivă, ca în Eminescu împotriva socialismului (1991), Eminescu - apărătorul românilor de pretutindeni (1995), Eminescu, istoricul (1998), ori vorbește despre o „dogmatică personală” a poetului în Eminescu și cugetarea sacră (1994). N. reunește în două volume, Vocația spiritualității (1995) și Interferențe spirituale (2002), articolele publicate de-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
1987; Povestiri despre Mihai Viteazul, Craiova, 1991; Pasărea măiastră (Viața Mariei Tănase), Craiova, 1993; Vlad Țepeș Dracula, Craiova, 1994; Vocația spiritualității, Craiova, 1995; Civilizația cărții, Craiova, 1996; Bisericile Craiovei (în colaborare), Craiova, 1998; Interferențe spirituale, Craiova, 2002. Antologii: Eminescu împotriva socialismului, Craiova, 1991; Mihai Eminescu-Veronica Micle, Corespondență, Craiova, 1992; Eminescu și cugetarea sacră, Craiova, 1994; Cărți românești vechi. Predoslovii, Craiova, 1994; Eminescu - apărătorul românilor de pretutindeni, Craiova, 1995; Stihuri la stema țării, Craiova, 1995; Mihai Eminescu, Texte esențiale, introd. edit., Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
a societății, prin intermediul publicisticii sale extrem de virulente, indică o altă trăsătură a acestui erou: vizionarismul său și reflectarea idealismului în propuneri de coloratură utopică, dar adecvate sensibilității romantice pe portativul ideologic al gândirii conservatoare. Ștefan Petică, Traian Demetrescu cultivă un socialism utopic, Alexandru Bogdan- Pitești cochetează cu anarhismul, fapt care-i și aduce expulzarea definitivă din Franța. Se impune pe această turnantă o disociere a tipului romantic de cel decadent. Ultimul ilustrează absența unui ideal umanitar, dublată de o mefiență funciară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o bucătărie igienică, înzestrată cu toate îmbunătățirile posibile. Acolo, în aceeași oală, el face să dea în clocot cu un zel naiv misticismul cu "decadentismul", "sofianismul" lui Vl. Soloviev, cu orgiasticul lui V. Ivanov și presară totul cu zahărul socialismului, luându-l drept sare anarhistă"481. Iar Merejkovski continuă pe același ton ironic o caracterizare a "decadenților" în relație cu celelalte grupări artistice, neuitând să menționeze în treacăt unul dintre reperele lor, pictorul Arnold Böcklin, cu o pictură cu teme
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Îndeplinirii mai multor joburi și funcții, diversificarea ofertelor În general la diferite niveluri de activitate, au constituit impulsuri necesare În schimbarea atitudinilor. Pași În formarea comportamentului de consum În concordanță cu fenomenele psihosociale complexe antrenate de perioada de tranziție de la socialism la capitalism, cu schimbarea atitudinilor privind consumul, o dată cu diversificarea ofertelor, cu procesul de integrare În Uniunea Europeană și adoptarea unor valori și mentalități noi, considerăm oportun să schițăm procesul structurării comportamentullui de consum. Iată principalii pași delimitați. 1. Structurarea și formarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
alți termeni (Tismăneanu, 1998). Terenul pe care Occidentul dezvoltat a câștigat confruntarea cu lumea comunistă a fost cel al bunăstării populației. Societățile Europei Centrale și de Est au putut accepta toate aspectele negative ale comunismului ca regim politic, măcar atâta vreme cât socialismul, ca mod de organizare a vieții economice și sociale, asigura o creștere semnificativă a nivelului de trai al populației. Acest ritm a fost ridicat în primele decenii de după al doilea război mondial, mai ales ca urmare a industrializării și urbanizării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economic care a produs falimentul regimului politic. Populația, chiar și clasele sociale care susținuseră comunismul în anii lui de creștere economică, a sesizat că regimul politic este principala cauză a eșecului economic. În alte părți, sistemul politic, mai realist, sacrifică socialismul ca organizare socială, pentru a se menține la conducerea unei societăți, de data asta capitaliste. Partidul Comunist Chinez rămâne la putere, dar decide transformarea radicală a organizării socioeconomice de tip socialist - pe care o exacerbase „revoluția culturală” a lui Mao
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]