8,615 matches
-
Râmnicului sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate drept situri arheologice. Primul este așezarea din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al VI-lea) descoperită la nord-est de Oreavu, pe terasa înaltă a râului Râmnicu Sărat. Un al doilea sit, aflat în punctul „Movila Miresii” de lângă satul Rubla include o așezare neolitică din mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n., una din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
-al V-lea î.e.n.), Epoca Bronzului (cultura Monteoru, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.) și epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolele al III-lea-al IV-lea e.n.). Pe terasa de la poalele „Movilei Bătrâne” din Lanurile s-au descoperit două necropole, una aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului și una culturii Cerneahov din epoca migrațiilor. Un al patrulea sit, aflat la vest de satul Zoița, pe movila Zoița, cuprinde o
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
Lunca Băniei și devine mult mai largă spre hotarul cu Gîrbovățul. Actualul drum județean nu marchează precis limita dintre luncă și deal, întrucât, peste tot lunca depășește limita drumului, iar drumul este socotit doar un reper. Menționăm că doar prima terasă a luncii este inundabilă și nu toată lunca în întregimea ei. De-a lungul pârâului Bănia se întinde Lunca Băniei. Ea începe în aval de sat și se contopește cu Lunca Nerei. De aici și până la Gabroț se întinde un
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
Daicoviciu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. In câmp albastru, în dreapta, se află o călimară cu pană, de argint, iar în stânga, o tulpină de floarea-soarelui, de aur. In centrul scutului, într-un triunghi, este așezat, pe o terasă verde, un coș de caramidă roșu, plasat în câmp de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate:
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
distanță de 11 km față de Bozovici și 77 km de municipiul Reșița. Amplasat, cu aproximație, în partea centrală a Depresiunii Almăjului (Bozoviciului), care desparte cristalinul Munților Almăjului de culmile Munților Semenic, depresiunea prezintă un relief colinar, faliat pe margini cu terase fluviatile, în trepte largi, mai ales în partea stângă a râului Nera, care în curgerea sa de la NE spre SE, constituie și limita nordică a perimetrului comunei. În amsamblu, elementele complexului geografic, desfășurate într-un plan general înclinat de la SE
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
trei unități principale de microrelief: muntele, partea sudică a teritoriului, fiind parte integrantă a Munților Almăjului, cu înălțimi de până la 900 m (Tâlva Blidarului 897 m, Cracul Mare 753 m, Culmea Sichevița 748 m, vârfurile Noșovati și Rujețu 672 m), terasele, ca element de tranziție între zona montană și lunca Nerei, prezentând și acestea o mare energie de relief, care coboară de la sud spre nord, pe nivele succesive la 50-150 m altitudine relativă și lunca, cu o pondere mai mică, desfășurată
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
formate din calcare liasice,iar restul reliefului muntos este format din șisturi cristaline. În zona depresionara, relieful se termină cu vârful Rudina ( 870 m ) și talva Gabrotului( 992 m ) sub care coboară vertiginos cu 400-500 m până în Depresiunea Almajului cu terasele și dealurile are compun țarina localitații.La o distanță de 2,5 km de intrarea în chei, valea atinge o lățime mai mare formând o poiana, unde se sărbătorea în fiecare an “Ziua Liliacului”. Printre stânci cresc tufe de liliac
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
panificație, 2 stații PECO, o cofetărie - patiserie, puncte alimentare și de alimentație publică. De asemenea, comuna beneficiază de o păstăvărie a Ocolului Silvic Heculane. În cadrul reliefului, cele două localități se află amplasate în albia superioară a râului Cerna, pe două terase înalte. Comună Topleț se învecinează cu: județul Mehedinți spre sud și est; orașul Băile Heculane spre nord; comună Mehadia spre nord; comună Prigor spre vest. Centrul comunei se gaseste la 10 km pe calea ferată și 10 km pe șosea
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
piatră și lemn - Sfârșitul sec XIX-începutul sec XX - Ilova (4 case de lemn și 4 case de piatră) Religiile predominanțe în comuna Slatina Timiș sunt ortodoxă și catolică. Teritoriul comunei Slatina Timiș este cuprins în zona dealurilor piemontane. Lunca și terasă inferioară a râului Timiș, despart teritoriul comunei în două părți aproximativ egale. Localitațiile Slatina Timiș și Sadova Veche se încadrează luncii și terasei râului, iar Ilova și Sadova Nouă pe platouri din zona deluroasa. Lunca este bine delimitata de vesatii
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
Timiș sunt ortodoxă și catolică. Teritoriul comunei Slatina Timiș este cuprins în zona dealurilor piemontane. Lunca și terasă inferioară a râului Timiș, despart teritoriul comunei în două părți aproximativ egale. Localitațiile Slatina Timiș și Sadova Veche se încadrează luncii și terasei râului, iar Ilova și Sadova Nouă pe platouri din zona deluroasa. Lunca este bine delimitata de vesatii dealurilor înconjurătoare care se ridică brusc la înălțimi de 1000m, gradul de împădurire este foarte redus, predominând zonele înierbate. Comună Slatina Timiș se
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
înierbate. Comună Slatina Timiș se încadrează geologic, într-un golf ăla mării panonice avansat între munți, sedimentele panoniene care formează rocă fundament în zonă, apar pe ripele de pe versanți, sub formă de marne în alternanta cu nisipuri cimentate. Zona de terasă a Timișului cuprinde șoseaua Timișoara - Orșova, iar zona de lunca a Timișului este cuprinsă între versanți și firul apei, mai bine dezvoltată pe malul stâng al râului, unde cuprinde localitatea Slatina Timiș. Principalul rău din raza comunei Slatina Timiș își
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
la 8 km de Oțelu-Roșu, în vest, iar în partea de est la 27 km de Sarmizegetusa și la 44 km de Hațeg. Situată la poalele dealurilor ce coboară molcom din trupul masiv al Munților Poiana Ruscăi, pe una din terasele părăsite de râul Bistra atunci când totul era învăluit în taina trecutului, Voislova localitate cu o bună reputație în grupul așezărilor văii Bistrei bănățene, a strâns de-a lungul vremii un bogat tezaur de frumuseți. Faptul s-a datorat în primul
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
Gălbinași a fost reînființată în anul 2005. Singurul obiectiv din comuna Gălbinași inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași este biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din fostul sat Lămotești, aflată în extremitatea nordică a satului Gălbinași, pe marginea terasei Dâmboviței. Clasificată ca monument de arhitectură, biserica datează din 1846.
Comuna Gălbinași, Călărași () [Corola-website/Science/301113_a_302442]
-
Ilfov (reînființat) în 1968. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Singurul obiectiv din comuna Luica inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași este situl arheologic de la „Sârbi”, un punct aflat pe terasa râului Rasa, și care conține urmele unei așezări din secolele al II-lea-I î.e.n.
Comuna Luica, Călărași () [Corola-website/Science/301118_a_302447]
-
1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Nouă obiective din comuna Valea Argovei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: de pe terasa lacului Frăsinet/Obilești lângă satul Lunca; aflată la 500 m de satul Lunca, datând din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.; aflat tot lângă satul Lunca, pe malul lacului Frăsinet/Obilești, sit ce cuprinde o așezare neolitică aparținând
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
baiera, cațaveici, ulcioare. Interesantă este și plastică zoo și antropomorfa, reprezentările feminine numite "păpuși" folosite în decorul arhitectural al caselor, ca și figurinele-jucării și obiectele miniaturale. Perimetrul satului Dragăești, situat în zona de tradiție între zona subcarpatica și complexul de terase sudate în Coasta Nordică a Câmpiei înalte a Târgoviștei, se caracterizează prin existența solurilor brune-roscate de pădure din zona stejarului. Pe ambele versante ale râului Dâmbovița în dreptul satului Dragăești apar solurile aluvionare. În vatra satului Dragăești-Pământeni, serios afectată de prezența
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
SĂ) 17 Societăți cu răspundere limitată (SRL) 31 Societăți în nume colectiv (SNC) 0 Organizații neguvernamentale (ONG) 1 Asociații familiale (AF) 31 Persoane fizice autorizate (PFA) 42 Denumirea activității desfășurate Număr de autorizații emise Magazin, comerț ambulant, magazin mixt, bar, terasă, consignație 28 Fabricarea produselor pentru hrană animalelor, morărit 1 Prelucrări metalice 1 Fabricarea produselor din lemn 1 Total 31 Denumirea activității desfășurate Număr de autorizații emise Magazin mixt, comerț ambulant, vânzare butelii 11 Circular pentru tăiat lemne 1 Tâmplărie, dulgherie
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
săpăturilor efectuate, s-a conturat vechimea acestei așezări neolitice, de tip tell. În 1980, Petru Diaconescu, Mihai Diaconescu și Constantin Tuță, profesor de istorie la Liceul Teoretic Vișina, au făcut cercetări de teren în bazinul superior al Neajlovului, descoperind : - pe terasa dreaptă a râului Neajlov, a fost identificată o așezare, unde s-au găsit fragmente de oală cu pereții groși, din pasta cărămizie, lucrate la roată ; - din extremitatea de NV a perimetrului locuibil al satului a fost recuperata o monedă imperiala
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
timpul anului. Apa freatică se gaseste cantonata sub forma pânzelor acvifere în depozite cuaternare interceptarea acestor pânze de apa freatică s-a făcut prin fântâni, care sunt in lunca la adâncimi variind între 1,5 și 5 m ,iar pe terasa găsindu-se la adîncimi de peste 10 m. Dovezi ale existenței județului Galați de-a lungul timpului stau descoperirile arheologice care datează din paleolitic. Principala rezervație naturală din județul Galați este localizată foarte aproape de comună Tudor Vladimirescu, pe nisipurile din câmpia
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
Fundeni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Fundeni, Fundenii Noi (reședința), Hanu Conachi și Lungoci. Relieful de lunca este bine reprezentat printr-un șes larg (sud-vest) cu terase locale de lunca și de terase ușor mai ridicate : Lungoci, Hanu Conachi, Pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală situată pe relief de dune fluviatile. Limită de sud și de vest a comunei, pe o lungime de 12 km, este reprezentată de
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
Fundeni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Fundeni, Fundenii Noi (reședința), Hanu Conachi și Lungoci. Relieful de lunca este bine reprezentat printr-un șes larg (sud-vest) cu terase locale de lunca și de terase ușor mai ridicate : Lungoci, Hanu Conachi, Pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală situată pe relief de dune fluviatile. Limită de sud și de vest a comunei, pe o lungime de 12 km, este reprezentată de cursul râului Siret, curs ce a
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
Șivița este un sat în comuna Tulucești din județul Galați, Moldova, România. Teritoriul satului este locuit de la sfârșitul epocii preistorice, datorită condițiilor geografice prielnice oferite de terasă inferioară a Prutului, care avea, atunci, o vale mult mai largă. În cimitirul, ca și în curțile unor gospodari, cum este cea a lui Ion Petrea, s-au găsit materiale dintr-o așezare hallstattiana târzie (epoca fierului, secolul IV înainte de
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
Siret, cât și a drumului care venea dinspre Polonia spre Galați și apoi spre turci. A făcut ca acest spațiu să fie locuit din cele mai vechi timpuri. Săpăturile efectuate au scos la iveală necropole din epoca mezo-neolitică pe fruntea terasei Cernicari-Ivești. După retragerea Aureliană până-n secolul XIII pe tot parcursul «mileniului migrator» populația s-a refugiat în «Baltă (partea dintre Bârlad și Siret)» pe niște grinduri acoperite cu pădure de unde unde puteau vedea dar nu puteau fi văzuți. S-a
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
găsit opaițe din lut și cremene, tot în «Baltă» din perioada preromana, primele urme numismatice între care dinari imperiali români de argint din anul 79 e.n bătuți de împăratul Titus Flavius. Populația a început în parte să urce pe terasa de pe vremea lui Alexandru cel Bun rămânând până la a doua domnie a lui Petru Rareș când turcii au început să jefuiască Moldova. Au stat în «Baltă» până la a 2-a jumătate a secolului XIX când în 2 etape au urcat
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
vremea lui Alexandru cel Bun rămânând până la a doua domnie a lui Petru Rareș când turcii au început să jefuiască Moldova. Au stat în «Baltă» până la a 2-a jumătate a secolului XIX când în 2 etape au urcat pe terase. Primii au fost însurățeii între 1865-1867. Bătrânii au urcat și ei pe terasa când lunca a fost inundată complet. Primele înscrieri datează din sec.XV cel mai vechi datând din 15 iulie 1448 reprezentând un uric dat de domnul Moldovei
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]