7,633 matches
-
Ucraina. În epoca constituirii Republicii Ucrainene, în luna noiembrie 1917, guvernul ucrainean considera că datorită legăturii federative care lega Republica ucraineană de toate celelalte părți ale fostului Imperiu rus, Ucraina păstrează această legătură în raport cu Basarabia. După proclamarea independenței Ucrainei, guvernul ucrainean neadmițând nicidecum ruptura definitivă între Ucraina și Basarabia și luând în considerație aspirațiile unei notorii majorități a populației din Basarabia, își propunea să stabilească relații mai strânse cu Republica Moldovenească, conferindu-i dreptul la autonomie politică. Este indispensabil să se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
voința marii majorități a populației Basarabiei. Guvernul Ucrainei speră că această supărătoare neînțelegere va fi soluționată într-o manieră încât nu va întârzia să se realizeze o înțelegere cordială din partea celor două state prietene - România și Ucraina. Noi, reprezentanții guvernului ucrainean, vă cerem să credeți în loialitatea noastră perfectă, în simpatiile noastre față de guvernul român. Președintele Consiliului de Miniștri, semnat TH. de Lisogouby Ministrul Afacerilor Străine, semnat Demetrius Doroschensky No. 2 929, 5 mai 1918 Unirea Basarabiei cu Bucovina și România
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
iunie trecut). Ministerul Regal ia act de sentimentele amicale și de dorințele pe care guvernul de la Kiev a binevoit să le exprime în partea finală a numitei scrisori; își face de asemenea o datorie din a ruga de asemenea guvernul ucrainean să creadă în sentimentele de simpatie ce inspiră României tânăra Republică democratică a Ucrainei și în dorința constantă și sinceră a guvernului regal de a aplana toate dificultățile ce s-ar mai putea opune la stabilirea de relații cordiale și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
tinerei Republici care s-a intitulat, chiar de la începuturile sale, democratică. Guvernul Regal a examinat de asemenea cu aceeași atențiune imparțială celelalte declarații și argumente conținute în ultima parte a Notei nr. 2928. A văzut acolo cu surprindere că guvernul ucrainean refuză să recunoască drepturile necontestate ale României privitoare la Basarabia și reclamă propriile sale drepturi asupra acestei provincii. Aceste ultime drepturi, de altfel nicidecum specificate, sunt acelea pe care guvernul regal își asuma sarcina de a le examina aci. Așa cum
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pe care guvernul regal își asuma sarcina de a le examina aci. Așa cum s-a spus mai sus, obstacolele naturale, chiar și cele mai importante, nu opresc niciodată cu desăvârșire migrațiile umane. De-a lungul Nistrului s-au produs infiltrații ucrainene, care s-au stabilit în districtul Hotin și de-a lungul malului drept al fluviului; dar în același timp numeroase infiltrații românești s-au produs de asemenea pe malul opus. În secolele XIII-XIV emigrații românești foarte puternice venite din Transilvania
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mai mult sau mai puțin oficiale, iar această verificare a avut ca rezultat să dovedească că numărul românilor locuind în Basarabia depășește în realitate 70% din totalul populației, în timp ce ucrainieni nu se găsesc acolo decât într-o proporție infimă. Guvernul ucrainean va admite cu greu sinceritatea și temeinicia acestui rezultat; așa încât guvernul român poate face abstracție de aceasta și să rezolve problema indirect, prin examinarea câtorva fapte ușor de controlat. Mai întâi este neîndoios că, până în 1812, Basarabia era un pământ
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
toți oameni de rase sau religii diferite, ușor de recunoscut și al căror număr de altfel redus se cunoaște. Rămân deci ucrainienii - și în acest caz este important să se știe unde s-a putut stabili în Basarabia această imigrație ucraineană atât de importantă. Desigur nu în orașe, pentru că populația totală a celor 12 orașe principale din Basarabia nu este în momentul de față decât de 490 mii locuitori, care în mod evident nu sunt toți ucraineni; deci la țară ar
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
țăranilor români. Este inutil să se spună că un astfel de exod, fără exemplu din epoca migrației popoarelor din Evul Mediu, n-ar fi trecut desigur neobservat, ori nimeni n-a auzit niciodată vorbindu-se de el; că nu pericolul ucrainean, ci numai cauze economice profunde și bine determinate ar fi putut determina pe țăranul român bogat, prolific și laborios, să-și cedeze bucata de pământ ancestrală ucrainenilor și că aceste cauze economice nu s-au produs niciodată până în prezent; că
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cauze economice profunde și bine determinate ar fi putut determina pe țăranul român bogat, prolific și laborios, să-și cedeze bucata de pământ ancestrală ucrainenilor și că aceste cauze economice nu s-au produs niciodată până în prezent; că o colonizare ucraineană propriu-zisă nu există de fapt decât în extremitatea nordică a Basarabiei, adică pe vechiul teritoriu al fortăreței Hotin, de unde turcii au alungat populația românească în timpurile când ei uzurpară acest teritoriu, de la 1712 până la 1812; și în sfârșit, că este
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în 1812. Ucraina, de altfel, în proclamația care poate fi considerată cu actul ei de naștere, a desemnat ea însăși Nistrul ca una dintre frontierele ei, fără să facă nici o rezervă. Mai mult, la data de 19 ianuarie 1918 guvernul ucrainean a dat generalului Coandă, delegatul României la Kiev, asigurările cele mai categorice nu numai că Ucraina nu se va opune în nici un fel la unirea Basarabiei cu România, dar că, dimpotrivă, ea o va ajuta. Revendicările făcute de Ucraina, chiar
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
spirit de cucerire care aminteau prea mult de politica vechiului imperiu țarist, politică ce nu este străină de calamitățile războiului mondial și pe care noi o considerăm pe drept cuvânt pe deplin înmormântată. În ceea ce privește argumentul că în Basarabia există populație ucraineană și mixtă, care ar avea nevoie de protecția noii Republici slave, el nu este decât un pretext zadarnic. Nu există nici un stat, mai ales în orient, în care populația să fie omogenă. Ucraina este ea însăși un exemplu în acest
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
minoritate în Basarabia vor fi întotdeauna păzite de instituțiile și legile române, concepute într-un spirit atât de larg de libertate și egalitate. Se pare că se scoate din nou în evidență nevoia protejării anumitor populații din Basarabia de origine ucraineană (rutenă) și chiar neucraineană împotriva acțiunilor românilor, dar nu se citează și nici nu există vreun fapt care să poată îndreptăți această pretenție. Nimeni nu poate lua în considerație pretinsele îngrijorări care, fiind nejustificate, demonstrează că scopul urmărit nu este
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Bug. Această populație, care numără aproximativ 500.000 de suflete, aparține astăzi Ucrainei. Basarabia, țară eminamente română, și România, din care ea face astăzi parte, ar putea pretinde pentru acești români aceleași drepturi pe care Ucraina le cere pentru rutenii ucraineni din Basarabia. Toate aceste considerații dovedesc cât de puțin fundamentate sunt pretențiile Ucrainei. De asemenea, nu putem decât să regretăm această manifestare a Republicii democrate care nu-și are fundament nici în istorie, nici în principiile de drept și care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
că nu poate fi vorba de anexare, ci de o unire a cărei inițiativă a venit din partea Basarabiei însăși și că pretinsele jigniri nu erau decât o invenție a acelora ce ar putea avea interes să inducă în eroare guvernul ucrainean. Sper să vă pot înmâna textul acestui răspuns [din 20 aprilie 1918] pentru ca să puteți fi la curent cu tot ceea ce privește această problemă de o importanță atât de mare pentru noi. C. C. Arion Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
orele 2200 În anul 1918 România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană. Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării cu forța a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o singură dată și deschis în fața întregii lumi. Acum când slăbiciunea militară a U.R.S.S. e de domeniul trecutului, iar
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a profitat de slăbiciunea militară a U.R.S.S. și că Unirea a fost un act al majorității populației basarabene, a cărei voință s-a exprimat în hotărîrea Sfatului Țării. Am combătut alegațiunea notei că populația basarabeană ar fi în majoritate ucraineană și i-am amintit cifrele exacte. Am combătut, de asemenea, alegațiunea despre unirea istorică a Basarabiei cu Ucraina, reamintindu-i împrejurările în care Turcia a cedat Rusiei țariste această parte din trupul românismului, deși se obliga a ne apăra granița
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
avut autoritate politică și deciziunea de unire a fost luată sub teroarea armatei române. În ceea ce privește situația din punct de vedere etnic, d-sa nu dorește a discuta argumentele mele, mărginindu-se a-mi declara că partea dominantă a populației este ucraineană. D-sa relevă că, desigur intenționat, nu i-am vorbit de Tratatul de la Paris, din octombrie 1920, care, nefiind în vigoare, nu are importanță internațională. Presupune că nu m-am referit la acest act pentru că este contrar argumentelor mele. În ce privește
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
românească, care, din prisosul ei, a populat, în scurgerea veacurilor, și regiuni întinse dincolo de Nistru până la Bug, fapt care a determinat Uniunea Sovietică să creeze pentru acea populație românească o republică sovietică moldovenească proprie în acea regiune. Cât privește populația ucraineană, aceasta s-a infiltrat în masa compactă românească în cursul vremii, emigrând din Podolia învecinată, dar această infiltrație a rămas restrânsă, numai asupra regiunilor periferice ale Basarabiei, precum sunt județele Hotin și Cetatea Albă, restul teritoriului basarabean rămânând populat în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
față de 12,3 %. Proporția aceasta arată că Basarabia este populată în principal de români și nicidecum de ucraineni cum încearcă să susțină nota ultimativă a Uniunii Sovietice. Dar cea mai convingătoare dovadă pentru predominanța elementului românesc ne-o dă geograful ucrainean Ștefan Rudnicki în lucrarea sa apărută în traducere germană în 1916 intitulată: Ucraina, țară și popor. El stabilește chiar o linie de demarcație între români și ucraineni precum urmează: „În Basarabia linia pornește de la brațul Chilia și de la Delta Dunării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
totuși este silit să recunoască că cea mai mare parte din teritoriul basarabean este populat de români, contra afirmațiunilor cuprinse în recenta notă ultimativă. La izbucnirea revoluției sovietice din 1917 populația din Basarabia n-a făcut cauză comună cu Rada Ucraineană din Kiev ci s-a constituit la 2 decembrie în „Republica Democratică Federativă Moldovenească” reprezentată prin Staful Țării, pentru ca la 24 ianuarie 1918 să se proclame Republica Moldovenească Independentă. Cum însă nici așezarea geografică, dar nici condițiile economice nu chezășuiau
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mama sa România”. România a primit hotărârea de unire cu Basarabia, izvorâtă din propriul îndemn al Sfatului Țării, și, în baza votului liber exprimat, a reintegrat Basarabia în hotarele etnice și istorice ale statului român. Ba mai mult chiar Rada Ucraineană din Kiev a recunoscut formal unirea Basarabiei cu România, la 26 iulie 1919 dând următoarea declarație, prin șeful misiunii sale diplomatice la București: „Guvernul ucrainean declară că nu voiește sub nici un chip, de a pune în discuție fruntaria actuală între
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
reintegrat Basarabia în hotarele etnice și istorice ale statului român. Ba mai mult chiar Rada Ucraineană din Kiev a recunoscut formal unirea Basarabiei cu România, la 26 iulie 1919 dând următoarea declarație, prin șeful misiunii sale diplomatice la București: „Guvernul ucrainean declară că nu voiește sub nici un chip, de a pune în discuție fruntaria actuală între cele două state, considerând Nistrul ca graniță definitivă între ele și dorind să stabilească la această fruntarie cele mai bune relații de vecinătate.” Nota ultimativă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de întreprinderi, care au o importanță unională. 4.Sovietul Suprem al R.S.S. Ucrainene și Sovietul Suprem al R.S.S. Moldovenești vor prezenta spre examinare Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste proiectul privind stabilirea unei frontiere precise între Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Moldovenești unională. 5.În conformitate cu articolele 34 și 35 din Constituția (Legea Fundamentală) a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, se vor desfășura alegeri de deputați în Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste din partea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Republicilor Sovietice Socialiste din partea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești unionale. 6.Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste va fixa ziua desfășurării alegerilor. 2 august 1940 Pactul Ribbentrop-Molotov..., p. 93-94 Informație privind granițele precise între Republicile Sovietice Socialiste Moldovenească și Ucraineană 21 octombrie 1940 În conformitate cu art. 4 din Legea Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 2 august 1940 «Cu privire la formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești unionale» Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S. Ucrainene și Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S. Moldovenești au prezentat spre
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
august 1940 «Cu privire la formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești unionale» Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S. Ucrainene și Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S. Moldovenești au prezentat spre examinare Sovietului Suprem al U.R.S.S. proiectul privind stabilirea graniței precise între Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Conform proiectului de graniță prezentat, de partea R.S.S. Moldovenești trec: b)76 localități din județul Hotin cu o populație de 143 mii de oameni; c)6 localități din județul Ismail cu o populație de 21
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]