8,223 matches
-
drepturi decât în trecut. Totuși niciodată o societate nu poate fi schimbată pe deplin, vechile tradiții și obiceiuri dăinuind încă în unele comunități. În Batman, Turcia, o fată de 17 ani pe nume Derya, a primit un mesaj de la un unchi de-al ei, pe telefonul mobil în care îi ordona să se sinucidă: "Ne-ai pătat numele, sinucide-te și șterge rușinea noastră dacă nu te vom ucide noi”. Derya spunea că vina ei a fost aceea de a se
Crimele de onoare în spațiul islamic () [Corola-website/Science/328987_a_330316]
-
despre idila ei au ajuns la urechile familiei, mama ei a avertizat-o că tatăl ei o va ucide, dar ea a refuzat să asculte. Apoi au venit mesajele amenințătoare, câteodată și câte 15 pe zi, trimise de frații și unchii săi. Derya spunea că erau echivalentul unei sentințe cu moartea. Măcinată de rușine și temându-se pentru viața ei, a decis să respecte dorințele familiei sale. Prima dată a sărit în râul Tigris, dar a supraviețuit. După aceea a încercat
Crimele de onoare în spațiul islamic () [Corola-website/Science/328987_a_330316]
-
echivalentul unei sentințe cu moartea. Măcinată de rușine și temându-se pentru viața ei, a decis să respecte dorințele familiei sale. Prima dată a sărit în râul Tigris, dar a supraviețuit. După aceea a încercat să se spânzure, dar un unchi a salvat-o. Apoi și-a tăiat venele cu un cuțit de bucătărie. "Familia mea mi-a atacat personalitatea și am simțit că făcusem cel mai mare păcat din lume” spunea ea dintr-un adăpost pentru femei, unde și-a
Crimele de onoare în spațiul islamic () [Corola-website/Science/328987_a_330316]
-
Tatăl său Mihail era preot. Și-a făcut studiile medii la vestitul liceu "Aron Pumnul" din Cernăuți. Tot în Cernăuți a urmat Facultatea de Drept pentru a deveni avocat, între anii 1931 și 1937. Vine la Fălticeni, unde avea un unchi, pentru a-și face stagiul în avocatură. Până în 1941, la Fălticeni și la Bacău, ocupă mai multe funcții în Ministerul de Interne, cum ar fi cea de comisar de poliție. A fost fascinat de mișcarea legionară, ca mulți intelectuali ai
Adrian Făgețeanu () [Corola-website/Science/329031_a_330360]
-
al tatălui său, Liutbert, arhiepiscop de Mainz. Cu toate aceste tendințe ale lui Ludovic, cei trei frați și-au condus regatele independent, cooperând și nefiind niciodată în război între ei. Domnia lui Ludovic cel Tânăr a fost imediat amenințată de către unchiul său, Carol cel Pleșuv, rege în Francia occidentală, care a încercat să anexeze părțile estice ale Lotharingiei și poate chiar să obțină supremația asupra nepotului său. Ludovic a pornit războiul împotriva lui Carol și la 8 octombrie 876, la Andernach
Ludovic cel Tânăr () [Corola-website/Science/325341_a_326670]
-
de către Conrad "cel Mare" (1123-1156), Otto "cel Bogat" (1156-1191) și Dietrich "cel Asuprit" (1191-1221), sub care marca s-a extins și dezvoltat. În 1264, Henric al III-lea s-a implicat în Războiul de succesiune a Thuringiei, land în care unchiul său, Henric Raspe, a murit fără a avea urmași. Între 1243 și 1255, Henric al III-lea a obținut Pleisseland în jurul Altenburgului, ca o măsură preventivă. În 1307, încercarea împăratului Henric al VII-lea de a supune din nou pe
Marca de Meissen () [Corola-website/Science/325377_a_326706]
-
cancelarului regal, arhiepiscopul Hatto I de Mainz. Conrad cel Tânăr a devenit ducele incontestabil al întregii Franconii după acest episod, deși încercările sale de a extinde stăpânirile Conradinilor asupra vestului Lorenei (Lotharingiei), parte a fostei Austriasii au eșuat după moartea unchiului său, ducele Gebhard de Lorena. După moartea lui Ludovic Copilul, Conrad a fost ales rege al Franciei de răsărit în 10 noiembrie 911 la Forchheim, de către conducătorii ducatelor de Saxonia, Suabia (Alemania) și Bavaria. Ducii au opus rezistență față de succesiunea
Conrad I al Germaniei () [Corola-website/Science/325403_a_326732]
-
revenit fratelui său mai mic, Herman Billung. Ca urmare, Wichmann "cel Bătrân" s-a revoltat împotriva regelui, alăturându-se răscoalei începute de ducele Eberhard de Franconia, dar renunțând ulterior. După moartea tatălui său din 944, Wichmann a trecut sub tutela unchiului său, Herman de Saxonia. Când a atins vârsta potrivită, el nu a reușit să succeadă decât în poziția de conte în Angria, comitat a cărui localizare nu se cunoaște cu certitudine. Crescut la curtea lui Otto I până la momentul morții
Wichmann cel Tânăr () [Corola-website/Science/325414_a_326743]
-
devenit duce de Suabia din 950. În 953, el a participat la răscoala lui Liudolf împotriva tatălui acestuia, regele, confruntându-se cu trupele saxone în vreme ce regele asedia Mainz, drept pentru care a redeschis conflictul tatălui său cu Herman de Saxonia, unchiul său, care între timp fusese numit de Otto ca "princeps" de Saxonia. Wichmann a fost capturat, însă, contrar dorinței lui Herman, Otto s-a abținut de la a-l pedepsi prea sever. El a fost eliberat în 954, dar nu a
Wichmann cel Tânăr () [Corola-website/Science/325414_a_326743]
-
din Franța. Când Ugo a murit în anul următor, Wichmann a fost nevoit să revină în Germania, fiind totuși iertat după ce a jurat supunere regelui Otto. Cu toate acestea, el a rămas un adversar implacabil, atacând în câteva rânduri teritoriile unchiului său Herman, până când a fost silit să se retragă în regiunea slavilor liutici, fiind tolerat de către markgraful Gero "cel Mare". În 963, Wichmann era un proscris care se afla la conducerea unei cete de slavi apuseni (probabil, pomeranieni) în bătălia
Wichmann cel Tânăr () [Corola-website/Science/325414_a_326743]
-
pe care l-a înfrânt în două rânduri și chiar i-a impus nivelul tributului. Pentru o scurtă perioadă, lui Wichmann i s-a permis să revină în Germania, pe moșiile soției sale, însă a fost încă o dată exilat de către unchiul său Herman, în timpul celei de a doua campanii a regelui Otto "cel Mare" în Italia. În 967, aflat în fruntea pomeranienilor, a fost înfrânt la Wolin de către o alianță formată din Mieszko și ducele Boleslau I al Boemiei, iar Wichmann
Wichmann cel Tânăr () [Corola-website/Science/325414_a_326743]
-
Bosonizilor și nepoată a regelui Ugo de Italia. Cronicarul Liutprand de Cremona, crescut la curtea lui Berengar de la Pavia, oferă câteva detalii referitoare la caracterul acestuia. În jurul lui 940, Berengar a condus o răscoală a nobililor din Italia împotriva domniei unchiului său Ugo de Italia. Pentru a evita un atac din partea susținătorilor acestuia, Berengar, avertizat de fiul regelui, Lothar al II-lea, a trebuit să caute refugiu la curtea regelui Otto I "cel Mare" al Imperiul romano-german. Otto a evitat inițial
Berengar al II-lea de Italia () [Corola-website/Science/325419_a_326748]
-
văzuți fugind pe stradă înspre Strand. De atunci, nimeni nu îi mai văzuse. Overton a telegrafiat la Cambridge pentru a afla dacă Staunton a fost văzut acolo, dar nu a primit niciun răspuns. El i-a telegrafiar și lordului Mount-James, unchiul foarte bogat și zgârcit al lui Staunton și ruda sa cea mai apropiată, dar nu a primit niciun răspuns. Staunton este moștenitorul lordului Mount-James, în vârstă de aproape optzeci de ani, dar el trebuie să trăiască în sărăcie din cauza zgârceniei
Fundașul dispărut () [Corola-website/Science/325431_a_326760]
-
foarte bogat și zgârcit al lui Staunton și ruda sa cea mai apropiată, dar nu a primit niciun răspuns. Staunton este moștenitorul lordului Mount-James, în vârstă de aproape optzeci de ani, dar el trebuie să trăiască în sărăcie din cauza zgârceniei unchiului său. Holmes trebuie să admită că sportul este un pic în afara ariei sale de competență, dar consideră acest caz la fel de serios ca oricare altul. Holmes, Watson și Overton merg la hotelul, unde era cazată echipa din Cambridge. Holmes îl interoghează
Fundașul dispărut () [Corola-website/Science/325431_a_326760]
-
reușește să recâștige încrederea medicului. Acesta le explică atunci că în urmă cu un an, pe când locuia la Londra, Staunton se îndrăgostise de fata proprietarului și se căsătorise cu ea în secret. Această căsătorie nu a fost dezvăluită nimănui, căci unchiul tânărului, lordul Mount-James, l-ar fi dezmoștenit dacă ar fi aflat. Cu toate acestea, fata s-a îmbolnăvit grav de tuberculoză, iar starea ei de sănătate s-a deteriorat rapid. Cu două zile înainte de meci, dr. Armstrong i-a scris
Fundașul dispărut () [Corola-website/Science/325431_a_326760]
-
pe Bonifaciu și ulterior și pe venețieni să devieze cruciada către Constantinopol pentru a-l reinstaura pe Isaac al II-lea Angelos pe tronul Bizanțului, dat fiind că de curând fusese depus de către fratele său, Alexios al III-lea Angelos, unchiul tânărului Alexios și al Irinei. Următorii doi ani s-au dovedit și mai nefavorabili pentru cauza lui Filip. Otto, având susținerea regelui Ottokar I al Boemiei și a lui Herman I de Thuringia, landgraf de Thuringia, l-a alungat pe
Filip de Suabia () [Corola-website/Science/325444_a_326773]
-
practicant a 14 discipline sportive în competiții oficiale. Ca antrenor și-a dedicat experiență în slujba baschetului, caștigând 10 titluri de campion național cu echipa CCA (Steaua București) și primind titlul de "Antrenor Emerit". A fost poreclit de către elevii săi "Unchiul". Constantin Herold s-a născut la 4 februarie 1912 la Moreni - Dambovița, pe atunci o așezare mică dar vestită prin bogăția aurului negru ascuns în adîncurile pămînturilor sale. A început să facă sport la o vîrstă cînd încă nu deslușise
Costi Herold () [Corola-website/Science/325481_a_326810]
-
la C.C.A., reprezintă etapă handbalului, a voleiului și baschetului, jocuri care îi vor aduce deținătorului recordului național la decatlon numai satisfacții, printre care și cinstea de a fi căpitan al echipelor reprezentative la volei și baschet. În anul 1950 „Unchiul" - așa cum încep să-i spună „nepoții" Folbert, Dinescu sau Vasile Popescu, crescuți de el în echipa Telefoanelor și cum îi vor spune apoi toți ceilalți din marea familie a baschetului - găsește resursele necesare, fizice și morale, să-și mai încerce
Costi Herold () [Corola-website/Science/325481_a_326810]
-
la Berlin. 1. Legenda lui Coști Herold, http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/29969/ 2. "Constelația valorilor sportive", Mihai Ionescu, Ion Cupen, Editura Militară, București, 1972 3. "Baschet românesc", Valentin Albulescu, Editura Sport-Turism, București 1988 4. Coști Herold - "Unchiul" Polisportiv http://www.sportm.ro/sporturi/alte-sporturi/40.html 5. Mic Dicționar de baschet - "C" Coști "Unchiul" Herold http://www.slamdunk.ro/stire.php?id=641
Costi Herold () [Corola-website/Science/325481_a_326810]
-
Constelația valorilor sportive", Mihai Ionescu, Ion Cupen, Editura Militară, București, 1972 3. "Baschet românesc", Valentin Albulescu, Editura Sport-Turism, București 1988 4. Coști Herold - "Unchiul" Polisportiv http://www.sportm.ro/sporturi/alte-sporturi/40.html 5. Mic Dicționar de baschet - "C" Coști "Unchiul" Herold http://www.slamdunk.ro/stire.php?id=641
Costi Herold () [Corola-website/Science/325481_a_326810]
-
în cazul nașterii potențialilor moștenitori la tron, la naștere au participat mai mulți martori, regele și regina și "mare parte dintre persoanele de calitate de la curte" au fost prezente. Trei zile mai târziu, nou-născutul a fost botezat William Henry după unchiul său, regele William. Regele, care a fost și unul dintre nașii, l-a declarat Duce de Gloucester. Gloucester era al doilea în linia de succesiune la tron, după mama sa și, pentru că asigura succesiunea protestantă, el a reprezentat speranța susținătorilor
Prințul William, Duce de Gloucester () [Corola-website/Science/325914_a_327243]
-
Prințesa Anne nu era în relație foarte bună cu sora și cu cumnatul ei, William și Mary, și fără tragere de inimă a acceptat sfatul prietenei ei, Contesa de Marlborough, că Gloucester ar trebui să-și viziteze regulat mătușa și unchiul și să obțină bunăvoința lor. În încercarea de a vindeca ruptura, Anne i-a invitat pe rege și pe regină să vadă mica armată "Horse Guards" a lui Gloucester. După ce au urmărit desfășurarea băieților la Palatul Kensington, regele i-a
Prințul William, Duce de Gloucester () [Corola-website/Science/325914_a_327243]
-
pe regină să vadă mica armată "Horse Guards" a lui Gloucester. După ce au urmărit desfășurarea băieților la Palatul Kensington, regele i-a lăudat și a făcut o vizită la Casa Campden a doua zi. Gloucester a crescut aproape de mătușa și unchiul său: regina i-a cumpărat cadouri în mod regulat de la magazinul său preferat de jucării. Moartea ei în 1694 a dus la o reconciliere superficială între Anne și William, care a prilejuit o mutare la Palatul St. James din Londra
Prințul William, Duce de Gloucester () [Corola-website/Science/325914_a_327243]
-
Margaretei de Angoulême și a lui Henric al II-lea de Navara. Mama ei, fiica Louisei de Savoia și a lui Charles, Conte de Angoulême, a fost sora regelui Francisc I al Franței. De la vârsta de doi ani, conform dorinței unchiului ei care a preluat sarcina educației ei, Jeanne a crescut la Castelul Plessis-lèz-Tours situat pe Valea Loarei, trăind deci departe de părinții ei. A primit o excelentă educație sub tutela umanistului Nicolas Bourbon. În 1541, când Jeanne avea 12 ani
Ioana a III-a a Navarrei () [Corola-website/Science/325961_a_327290]
-
(n. 10 august 1927, Montrouge, Franța) este un poet, scriitor, eseist, critic literar și traducător român. Este fiul criticului literar Șerban Cioculescu și nepotul (de unchi) al muzicologului Radu Cioculescu. a absolvit Facultatea de chimie la Cluj, Dreptul la Iași, Științele sociale la München și Institutul de muzică la Viena. A fost șef de lucrări la Academia de agricultură, subdirector al Uniunii Camerelor de Comerț și
Barbu Cioculescu () [Corola-website/Science/324881_a_326210]