8,156 matches
-
În poemul "În lunga noapte" din "Istoria unei secunde", Adrian Păunescu evocă istoria într-o atitudine romantică la care antiteza trecut-prezent amintește de "Epigonii" lui Eminescu. A. Păunescu realizează, și el, o hiperbolă în care se integrează Bălcescu și Mihai Viteazul. Țara este martorul vechiului și al noului. Se repune în discuție locul omului, cu posibilitățile ce se deschid spre voința și conștiința lui, legate de istorie. Principiile, căutarea absolutului, metafizica își fac de data aceasta loc în poezie, cu succes
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
apleacă și meditează: "Si-atunci vedem că veacul e al tău/ că binele apare brusc din rău/ că harul tău născut a fost din plânsu-ți... și singuri în cortegii sociale/ cuprinși de lene și de un patos sfânt/ lași uneori, viteji din când în când/ dar gata, ca nebunii și ca proștii/ să aruncăm prudențe și odăjdii." În acest context este evocată figura lui Bălcescu și a lui Mihai Viteazul. Figura lui Bălcescu apare obsesiv în cadrul volumului: "Nicolae Bălcescu la gurile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sociale/ cuprinși de lene și de un patos sfânt/ lași uneori, viteji din când în când/ dar gata, ca nebunii și ca proștii/ să aruncăm prudențe și odăjdii." În acest context este evocată figura lui Bălcescu și a lui Mihai Viteazul. Figura lui Bălcescu apare obsesiv în cadrul volumului: "Nicolae Bălcescu la gurile Dunării", "Mormântul lui Bălcescu". Țara, istoria, revolta stau sub semnul lui Bălcescu; și țara, și brazda, și dealul poartă în ele anii revoluției. Stafia lui Bălcescu bântuie țara, căutându
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vândut la străin/ taie-mi cu sabia labele/ fratele meu, Abele" Mutul Zugrafu desenează mari bătălii într-o suită de tablouri: Podul Înalt, Șălimbăr, Sarmisegetuza și Oituz, și portretele lui Ștefan, al lui Harmăn, al lui Purice și al altor viteji, cu faptele lor eroice "adormite în urice". Astfel, tot ce a fost măreț și nobil a avut rezonanțe în timp, sub forma unor experiențe într-o tradiție de umanitate și umanism. Împreună cu "Cavalerul trac", "Zoosophia" împinge istoria și vechimea poporului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se va metamorfoza, din trupul lui va crește pământul și iarba Traciei. În lumea Traciei rezistă numai cei puternici, cei neputincioși și bicisnici dispar. Manimazos își va alege fecioara, încercându-și arcul menit să prăsească în inima crăiesei pe viitorii viteji ai Traciei. Cuvintele Traciei s-au desprins din buruieni, din iarbă. Logoslavia este buruiana cuvântului cuvintelor, a cuvântului talisman. În cuvânt se concentrează toate forțele, toate sevele, toate tainele omului și ale facerii: "Pe Manimazos îl pustiau cuvintele/ spusul și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Egale sunt toate/ Când ora se poate. Când noaptea se poate/ Când moartea se poate,/ Când totul se poate". "În lunga noapte a acestui veac" trecutul este evocat din perspectiva prezentului. "Când un Bălcescu se născu, ci noi/ Când un Viteazul se născu ci noi/ Când ne trezirăm în lumină goi/ că de plăcere ni se umflă nara,/ aflăm că ne poate întreba/ De-a lungul ori de-a latul cineva/ Pe mâna cui, în grija cui e țara". Asistăm la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
societate o rezumă ca similară. Mergând pe această logică putem să vedem pușcăriile pline de oameni cărora biologicul le joacă feste în raport cu socialul (având de multe ori același teren genetic ce i-a ajutat pe strămoșii noștri să supraviețuiască; urmașii vitejilor lui Ștefan cel Mare ar putea fi niște tipi violenți, ce nu se pot adapta la rigorile morale actuale), ceea ce repune sub semnul întrebării justețea pedepselor în spatele cărora se desfășoară formele bunăstării noastre. * Morala nu este o știință, ci un
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
care va să zică...cum am zițe...în sfârșit să trăiască!" "Agamiță Dandanache e mai mult un bâlbâit și un mărginit mintal, simbol trist al rîecesităților electorale și lamentabil exponent de clasă." (G.Călinescu). Numele personajului este sugestiv prin alăturarea aberantă a numelui viteazului războinic grec, conducător de oști și bun strateg (Agamemnon) cu Dandanache, care sugerează încurcătura, dandanaua. “Caragiale scria în tăcere și adeseori spunea că se simte sub imboldul unei puteri străine.Compunând,construia dialogurile vorbind tare,zâmbea sau se-ncrunta...Muncea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cer,/ De unde ai mai multe șoapte/ Ș-un mai nepriceput mister?...// De ce tresai înfiorată/ Cînd pe deasupra noastră zbori,/ De ce ești mai întunecată/ Acuma ca de alteori?...// Simt un fior care mă fură:/- Pe semne-acum în noaptea asta,/ Pe-un crai viteaz cu barbă sură/ L-a înșelat întîi nevasta...” 9) în aceeași perioadă (adică între 1907 și 1910), fiorii intră în lexicul poetic al lui Topîrceanu, ca agenți ai schimbării ori ca semne ale unor emoții mai adînci: „Dar ce fior
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sună astfel: „Se spune că, după ce a ieșit din Roma, privind-o îndelung în tăcere, [ Jugurtha] a spus în cele din urmă: «O, oraș de vînzare și pe curînd menit pieirii, dacă-și va găsi cumpărător»”3) Regele Numidiei, bărbat viteaz și abil, deopotrivă, face această reflecție sarcastică după ce, în mai multe situații critice, se salvase prin mituirea unora dintre romani. De pildă, după ce îl ucide pe Hiempsal și îl înfrînge pe Adherbal, moștenitorii legitimi ai tronului, pentru a evita represaliile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
viticole), mai ales după municipalizare, localurile aveau clientele specializate. Nu intra oricine, oriunde. „Domnii funcționari, antreprenori și maeștri (sic!) din oraș - preciza o reclamă - se recreează la un pahar de vin natural numai la / Desfacerea de vinuri «Fodor» / strada Mihai Viteazul nr. 13”. („Curentul Bacăului”, 21 august 1939, p. 2) Din respect pentru ei înșiși, „sorbonarzii” nu s-ar fi amestecat cu „antreprenorii și maeștrii”, cu care n-ar fi avut ce discuta, chiar dacă aceeași reclamă asigura că „vinurile naturale Fodor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
unul, cel din „Hibernal noptat”, evocă nostalgia după înalt: „O, vis, o, suflet ideal”, degajat de o reverie erotică. Restul vorbesc despre un „suflet singuratic”, „taciturn”, neliniștit, „delicat”, deprins cu tristețea, derutat („orb”), „ruinat”, apoi o dată de un „suflet mai viteaz” și o dată de „suflete moarte”. Moment extatic ce pare fără sfîrșit (în realitate efemer), „ridicarea din erori” are prețul unei absolviri morale, al unei calmări a angoaselor și a tendințelor de autoînvinovățire, al unei biruințe asupra „haosului care vrea să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
noaptea de 27 noiembrie 1941, aici a fost ucis Nicolae Iorga, în al șaptezecilea an al vieții sale de grea muncă și credință dârză", se spune în sobra inscripție de pe cruce, amintind oricui, laconic, locul unde a murit ca un viteaz, fără a sacrifica nimic din crezul său, unul din cei mai însemnați oameni ai acestui pământ. În concizia și sobrietatea lui, epitaful ne spune și ce avem de făcut după încheierea parantezei totalitare: muncă și credință! Muncă onestă, răbdătoare, atentă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
că pentru această Românie se rostiseră neechivoc atâtea generații, că înainte de a figura pe harta continentului ea căpătase un contur destul de clar în sufletul națiunii și că diplomația n-a făcut decât să tragă concluziile unui proces istoric. Între "pohta" Viteazului de la 1600, nefavorizată de circumstanțe, și actul de la 1 Decembrie 1918, istoria înscrie datele unei probleme, dialectica unei idei ajunsă la împlinire. Acel "regat al Daciei" pe care anchetatorii îl puneau anume pe seama lui Horia, către finele secolului XVII, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
La 1879, când statutul juridico-politic al țării era din nou motiv de dispută europeană, istoricul Victor Duruy a ținut să observe că, în pofida atâtor dificultăți, românii au reușit să subziste: Nu vom părăsi atât de ușor ca împăratul Aurelian această vitează populație românească a Daciei Traiane. Vrednică de originea sa și de cel ce i-a dat primele orașe, ea a jucat în Carpați rolul lui Pelagiu și al ostașilor săi în Asturia, înfruntând din înălțimile acestei inexpugnabile fortărețe toate invaziile
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ale lui N. Iorga, Ovid Densusianu, N. Cartojan, Șt. Ciobanu, D. Popovici, dar nici de un anume spirit al epocii în care a fost scrisă și care exalta, propagandistic, ideea națională, actualizând istoria nu o dată abuziv (de exemplu, capitolul Mihai Viteazul în cultura română). Fiind vorba mai ales de o istorie a ideologiei culturale și literare, decalajele cantitative dintre capitole devin explicabile. I. Budai-Deleanu, Costache Conachi, I. Heliade-Rădulescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri și N. Filimon sunt expediați ca scriitori, dar se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
stea de tipul Soarelui are o durată de viață de circa 10miliarde de ai. O stea cu o masa de zece ori mai mare ca a lui are o durată de viață de circa 100 milioane de ani. VITEZE COSMICE Viteze limită pe care trebuie să le atingă un mobil, relative la un corp ceresc, pe orbită caruia se mișcă, devenind astfel satelit artificial al acelui corp ceresc . Pentru un corp lansat de pe Pământ în sensul mișcarii lui de revoluîie s-
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Se accentuează aici rolul moașei ca depozitar al înțelepciunii comunității ca mediator între sacru și profan, nu numai motivația rațională a dorinței de a avea urmași. Moașa îl îndeamnă să ceară de la tatăl lui un cal "din vechime, din ăi viteji", cu care să meargă la Marea Neagră pentru a prinde doi pești: unul să-l ia acasă și altul să rămână la ea; dimineața să-l pregătească "jumătate prăjit și jumătate supă". Din peștele gătit, gustă și slujnica, o iapă și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să rămână purcel trei ani de zile. e. Prezența elementului magic Intervențiile unor sfătuitori, ale unor elemente cu puteri magice (blestemul, vrăjile și descântecele) ori chiar păcatele înfăptuite de părinți în existența lor, participă la proiectarea unui copil. În basmul Viteazul cu mâna de aur [Teodorescu] apare o situație excepțională. Craiul și crăiasa, după ani lungi de așteptare începură să-și jelească feciorii. Într-o zi de sărbătoare împărăteasa merge la biserică unde se roagă; mărturisindu-i istoria cu cei doi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Domnul eu te dezleg de toate vrajele, de toate duhurile necurate, de greșeli și păcate!" După o scurtă rugăciune, o blagoslovi pe femeie și-i spuse să se-ntoarcă acasă, întrucât va naște un alt fecior, "mai vioi și mai viteaz decât dânșii, care o să vi-i găsească și o să vi-i aducă! " Crăiasa revine acasă și rămâne însărcinată; naște un copil, frumos "ca un bujor", cu o mână "cu totul si cu totul de aur". Din. cauza păcatelor ei, o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un pic în loc". Când cei doi ajung într-o pădure pe unde trecea un pârâiaș și soarele clipește în loc, se opresc, își fac o "surlă pentru a se adăposti", apoi, "aduc pe lume doi copii negri cum e piperu și viteji ca cumpăna pământului". În timp ce copiii ajung într-un castel cu 360 de odăi, mama lor mai naște o fetiță care vrea să meargă după frățiorii ei. Băieții îi interzic fetei să deschidă o ușă fiindcă "va fi rău de tine
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Niculiță-Voronca, I] se spune că: "Vântul e copil de fată de împărat fără bărbat, numai așa, din vis. Când l-a născut, Dumnezeu a mers si l-a botezat și i-a pus numele Ion Vântul." În basmul George cel Viteaz [Ispirescu] o împărăteasă rămâne însărcinată în vis. "Se făcea că umblă pe o câmpie verde și frumoasă. Pe acolo toate firicelele de iarbă erau însoțite, și două câte două se încovoiau una către alta și părea că se sărută. Până
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
balaur care gonea după o porumbiță, se ascunse în sânul împărătesei, când balaur se repezi asupra împărătesei, ea se trezi. A doua zi se simți îngreunată. Analizând interpretările date acestui basm în diferite perioade, Alexandru Dobre (în studiul George cel viteaz. Basm de Petre Ispirescu) enumeră și articolul lui N. Lupu - Kostache, în care se prezintă două ipoteze: pe de o parte, credința populară conform căreia sufletul părăsește noaptea corpul sub formă de animal ori de pasăre, care vine să se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și mai nimerit de încropită. După ce s-au îmbăiat, a doua zi s-au și cununat. Apoi s-au urcat în scaunul împărăției. Trei săptămâni ținură veseliile, și toată lumea se bucura că le-a dat Dumnezeu un împărat așa de viteaz, care făcuse atâtea isprăvi." a. Căutarea sortitului/sortitei În basmul Petrișor, Făt Frumos [Păun, Angelescu], băiatul pleacă în căutarea celei sortite la naștere, Ileana Cosânzeana. în urma mai multor peripeții, căutarea se încheie cu o reușită. Supărat că nu i se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Aș juca mai bine" [Oprișan, I] își ia cal, haine și bani pornind în căutarea celei sortite. O fată atât de frumoasă încât la soare te puteai uita, /iar la dânsa ba, cu părul de aur, ca o zână, din Viteazul cu mâna de aur [G. Dem. Teodorescu], nu putea fi scoasă din casă afară din pricina unui zmeu, care de multe ori încercase s-o răpească. Fata îl roagă pe tatăl ei s-o lase măcar un ceas în lume. Împăratul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]