8,047 matches
-
de mae, Que nos guardam, nos sustêm, Contra aș injúrias da sorte. Às armaș, às armaș! Sobre a terra, sobre o măr, Às armaș, às armaș! Pela Pátria lutar Contra os canhões marchar, marchar! Eroi ai mării, popor nobil, Națiune viteaza și nemuritoare, Ridicați astăzi din nou, A Portugaliei splendoare! Printre aburi de memorie, O, Patrie, se simte glasul Distinșilor tăi strămoși Ce te îndeamnă la victorie! La arme, la arme! Pe uscat, pe mare! La arme, la arme! Pentru patrie
A Portuguesa () [Corola-website/Science/296614_a_297943]
-
de influență a Imperiului Otoman. Transilvania, parte de-a lungul Evului Mediu a Regatului Ungariei, guvernată de voievozi, devine un principat de sine stătător, vasal Imperiului Otoman din 1526. La cumpăna secolelor al XVI-lea și al XVII-lea Mihai Viteazul domnește pentru o foarte scurtă perioadă de vreme peste o bună parte din teritoriul României de astăzi. În secolul al XVIII-lea, Moldova și Țara Românească și-au păstrat în continuare autonomia internă, dar în 1711 și 1716 respectiv, începe
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
Țepeș. În anul 1514, când războiul țărănesc a lui Gheorghe Doja, se răspândește în aproape întreaga Transilvanie, țăranii din jurul Sighișoarei se strâng în jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume românizat). În anul 1600 cetatea este atacată de trupele conduse de Mihai Viteazul și mai târziu este atacată și prădată de trupele conduse de generalul Basta, dar oamenii scapă cu viață din cauza plății unei răscumpărări de 50.000 de florini, „bani împrumutați”, cum menționează cronicarul Krauss. Mai târziu, în anul 1603 cetatea este
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
Dobrogea intră în componența Imperiului Otoman între 1418 și 1421. Se pare, după anumiți cercetători, că părți din Dobrogea s-au aflat pentru scurt timp în componența Țării Românești în timpul lui Vlad Țepeș (1462 - câteva luni) și a lui Mihai Viteazul (1599-1601). Deoarece în secolele XIV-XVI, Imperiul Otoman avansa spre Europa centrală, Dobrogea era o posesiune periferică, fără o mare importanță strategică sau economică. Ea făcea parte, din punct de vedere bisericesc, din Exarhatul Proilavon, cu sediul la Brăila, care cuprindea
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
lui Darius împotriva sciților la nord de Marea Neagră, și arată că "înainte de a ajunge la Istru, biruie mai întâi pe geți care s-au crezut nemuritori", iar despre faptul că au pierdut lupta spune: "ei (geții) au fost cei mai viteji și cei mai neînfricați dintre traci". De la istoricul grec Diodorus Siculus aflăm despre victoria strălucită din anul 300 î.Ch. a regelui get Dromihete împotriva regelui macedonean al Traciei, Lisimahos, dar și de generozitatea pe care acesta a arătat-o
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
fost considerat ca o perfectă încarnare a spiritului renascentist, zidind capele, ridicând altare, împodobindu-le cu cele mai luxoase decorații. Cea mai impresionantă personalitate a Renașterii din Europa Centrală a acestei vremi a fost episcopul maghiar de origine croată Ioan Viteaz de Sredna (în maghiară Vitéz János). Oradea devine cunoscută în anii lui Ioan Viteaz ca un centru de mare importanță al culturii renascentiste. Aici și-a înălțat observatorul astronomic vestitul fizician al Universității Vieneze, Georg von Peuerbach, folosind locația Oradiei
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
-le cu cele mai luxoase decorații. Cea mai impresionantă personalitate a Renașterii din Europa Centrală a acestei vremi a fost episcopul maghiar de origine croată Ioan Viteaz de Sredna (în maghiară Vitéz János). Oradea devine cunoscută în anii lui Ioan Viteaz ca un centru de mare importanță al culturii renascentiste. Aici și-a înălțat observatorul astronomic vestitul fizician al Universității Vieneze, Georg von Peuerbach, folosind locația Oradiei drept meridianul de 0 în lucrarea sa "Tabula Varadiensis", publicată în 1464. Toate hărțile
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
secolul al XVI-lea, marcând prima școală sătească atestată documentar (Jucu, secolul XIV), „Colegiul iezuit” din secolul XVI, „Liceul piarist”, Universitatea. Leii simbolizează unirea celor trei principate - Muntenia, Transilvania și Moldova - un semn heraldic preluat de pe sigiliul principelui unificator Mihai Viteazul. are o suprafață de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Județul este unul de podiș și de munte. Circa un sfert (24%) din suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții Apuseni, cu înălțimi de până la 1.800
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
pe seama căruia s-au creat legende și o mare serbare populară care are loc în fiecare an. Se spune ca bujorii ar fi apărut din sângele moldovenilor căzuți în lupta de la Roșcani, de la 1574, cănd armata lui Ioan Vodă cel Viteaz a fost învinsă de turci datorită lipsei de apă. Și în pădurea de la Hanu Conachi se desfășoară în fiecare an, sărbătoarea salcâmului. Aceste două rezervații constituie nu numai obiective științifice, dar și atracții permanente pentru turiști. Președinte al Consiliului Județean
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
după 1660, nici Crișana, transformată de asemenea în vilaiet, cu centrul la Oradea. În aceste circumstanțe istorice, în anul 1542, sașii, prin Johannes Honterus și, ulterior, o parte a populației maghiare din Transilvania aderă la Reformă. În anul 1599 Mihai Viteazul ocupă temporar Transilvania și o supune autorității sale. Situația politică încordată precum și războaiele dese l-au împiedicat pe voievodul român să realizeze o unificare de durată a acestei provincii cu Moldova și Țara Românească. Transilvania a devenit mai apoi leagănul
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
cultural, asistență socială. Fenomenul se reflectă în plan constructiv prin lucrările de infrastructură, de amplificare, înnoire și înzestrare a edificiilor reprezentative pentru o curte și o cetate princiară. Palatul Principilor de la Alba Iulia va fi folosit vremelnic și de Mihai Viteazul ca reședință, o dată cu Unirea Principatelor de la 1600. La Alba Iulia, în a doua jumatate a secolului XVI, viața de curte își trăiește apogeul, cu mode occidentale și, deasupra tuturor, frumusețea feminină... Cu adevărat, epoca lui Sigismund Bathory reprezintă culmea înfloririi
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
Ardud, Eriu-Sâncrai, Beltiug ș.a., sunt principalele monumente medievale ale acestei zone. După bătălia de la Mohács (1526) regiunea Sătmarului a fost revendicată atât de regii ungari (titlu posedat de principii austrieci) cât și de principii transilvăneni. În vara anului 1601 Mihai Viteazul și-a stabilit tabăra la Moftin pentru 20 de zile, pregătindu-se pentru pentru bătălia de la Gurăslău, ultima sa victorie. Peste mai bine de 100 de ani, în 1711, armata prințului Francisc Rakoczi al II-lea s-a predat în fața
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
fost Mieszko I din dinastia Piast, care a fost botezat în anul 966 de misionari din Regatul Ceh. Creștinarea Poloniei a început în această perioadă și s-a desfășurat concomitent cu combaterea credințelor slave păgâne. Succesorul și fiul său, Boleslav Viteazul, a devenit primul rege al Poloniei în 1025, impunând independența statului față de Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, cel mai mare și cel mai puternic vecin al Poloniei în acea epocă. Succesorul său, Mieszko al II-lea Lambert, nu a
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
cercetând mai multe arhive orășenești din Germania (Munchen), Austria (Innsbruck) și Italia (Florența, Milano, Napoli, Roma, Veneția etc.). Se concentra pe figurile istorice din Moldova și Țara Românească printre care se aflau domnitorul Petru Șchiopul, fiul său Ștefăniță, și Mihai Viteazul S-a împrietenit și a colaborat cu istorici din mai multe țări europene: editori ai "Revue de l'Orient Latin", care au publicat pentru prima dată studiile lui Iorga în "Notes et extraits" („Note și extrase”) și Frantz Funck-Brentano, alături de
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
ei". A plecat din nou în strănătate în 1895, vizitând Olanda și, din nou, Italia, în căutarea unor documente, publicând prima parte a colecției "Acte și fragmente cu privire la istoria românilor", o conferință ținută la Ateneul Român despre rivalitatea lui Mihai Viteazul cu condotierul Giorgio Basta și debutul în literatura de călătorie cu "Amintiri din Italia". În următorul an este numit curator și editor al colecției de documente istorice a fraților Hurmuzachi, post acordat de Academia Română la propunerea lui Xenopol, dar cu
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
permis să studieze din nou arhivele din Bistrița și a scris al unsprezecelea volum Hurmuzachi și două lucrări despre istoria modernă timpurie a României: "Acte din secolul al XVI-lea relative la Petru Șchiopul" și "Scurtă istorie a lui Mihai Viteazul". Atitudinea sa publică controversată a atras o interdicție oficială asupra rapoartelor date Academiei, astfel fiind scos și din competiția pentru premiul național al Academiei (unde a propus "Documente românești din arhivele Bistriței"). În această perioadă a avut loc o răcire
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Transilvaniei, prin care solicitau pentru populația română drepturi etnice egale cu cele ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare. Interesat de recuperarea contribuțiilor române despre Istoria Transilvaniei, în principal al rolului de precursor al lui Mihai Viteazul în Unirea Principatelor, Iorga și-a petrecut timpul cercetând, copiind și traducând documente din limba maghiară, fiind ajutat de soția sa. În timpul celei de-a 300-a comemorări a morții lui Mihai Viteazul, pe care studenții români au transformat-o
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
al rolului de precursor al lui Mihai Viteazul în Unirea Principatelor, Iorga și-a petrecut timpul cercetând, copiind și traducând documente din limba maghiară, fiind ajutat de soția sa. În timpul celei de-a 300-a comemorări a morții lui Mihai Viteazul, pe care studenții români au transformat-o într-un protest împotriva restricțiilor Austro-Ungariei în ceea ce privește învățământul, Iorga s-a adresat mulțimii și a fost primit cu brațele deschise de liderii protestatarilor, poetul Octavian Goga și preotul ortodox Ioan Lupaș. În 1902
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
luna august a aceluiași an, se afla din nou în Transilvania, la Blaj, unde a adus omagii Societății Culturale ASTRA. Și-a adus prima contribuție la drama românească cu o piesă numită după și al cărui personaj principal era "Mihai Viteazul", una din cele douăzeci de titluri din acel an pentru aforismele strânse ("Cugetări", "Musings") și memorii asupra vieții sale în cultură ("Oameni cari au fost"). În 1912, a publicat, printre altele, "Trei drame", grupând "Mihai Viteazul", "Învierea lui Ștefan cel
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
personaj principal era "Mihai Viteazul", una din cele douăzeci de titluri din acel an pentru aforismele strânse ("Cugetări", "Musings") și memorii asupra vieții sale în cultură ("Oameni cari au fost"). În 1912, a publicat, printre altele, "Trei drame", grupând "Mihai Viteazul", "Învierea lui Ștefan cel Mare" și "Un domn pribeag". În plus, Iorga a scris primele studii despre geopolitica balcanică în contextul războaielor balcanice ("România, vecinii săi și chestia Orientală"). A mai adus contribuții notabile etnografiei, cu "Portul popular românesc". În
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
fost reales în camera inferioară în alegerile din noiembrie 1918, devenind președinte al acesteia, fiind totodată prima persoană care a deținut acest post în cadrul României Mari. În acest an a participat la a 360-a aniversare de la nașterea lui Mihai Viteazul. Pe 1 decembrie, mai târziu sărbătorită ca Ziua Națională a României, Iorga a participat la Unirea cu Transilvania, fiind doar unul din miile de români care s-au adunat în Alba Iulia pentru a cere pe unirea pe baza dreptului
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
unei călătorii în jurul României, a mai scris 30 de cărți, printre care "Histoire des roumains de la Peninsule des Balcans" („Istoria românilor din Peninsula Balcanică”: aromânii, istroromânii și meglenoromânii), "Istoria poporului francez", "Pentru sufletele celor ce muncesc" și "Istoria lui Mihai Viteazul". I-a fost acordat titlul de doctor "honoris causa" de către Universitatea din Strasbourg, iar scrierile sale despre Albania, strânse de poetul Lasgush Poradeci, au devenit "Brève histoire de l'Albanie" („Scurta istorie a Albaniei”). În București, Iorga a primit cadou
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Aflat din nou în Iași, istoricul a participat la aniversarea lui Dimitrie Cantemir, ale cărui rămășițe au fost recuperate din Uniunea Sovietică pentru a fi îngropate în România. În 1935 a publicat o nouă variantă a volumului "Istoria lui Mihai Viteazul", "Originalitatea lui Dimitrie Cantemir", "Comemorarea unirii Ardealului" și două volume de "Memorii". Celelalte eseuri erau despre cariera celebrilor intelectuali ai secoului al XVII-lea Antim Ivireanul, Axinte Uricariul și Constantin Cantacuzino). Împreună cu fiica sa, Liliana, a lansat și un ghid
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
istoric unui sistem filosofic, a îmbogățit gândirea istorică cu o nouă viziune, dominată de factorul spiritual și întemeiată pe unele "permanențe", coordonate ale dezvoltării istorice. În domeniul istoriei naționale, a elaborat monografii și sinteze de mare valoare ("Istoria lui Mihai Viteazul, Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor, Istoria armatei românești", 2 vol., "Istoria comerțului românesc", 2 vol., "Geschichte des rumänischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbildungen", 2 vol., "Istoria românilor", 10 vol. ș.a.) și a integrat istoria României în
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
județul Vaslui, perioada în care se înregistrează sub 200 mm anual, așa cum au fost în anii 1896, 1921, 1937, 1945-1946, 1948. Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19%), NV (17%), S și SE (13,5%) cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 m/s. Vegetația include atât elemente specifice pădurilor central-europene (gorun, fag) cât și specii floristice caracteristice stepelor și silvostepelor continentale est-europene. În cadrul județului Vaslui se disting două mari zone de vegetație
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]