79,378 matches
-
apă caldă sunt folosite în activitățile de scufundare profesională cu alimentare de la suprafață și în cele de saturație la mare adâncime atunci când scafandrul respiră amestecuri respiratorii care conțin heliu (heliox), deoarece heliul este un mai bun conducător de căldură decât aerul. Costumele sunt alimentate cu apă caldă de la suprafață printr-un furtun special montat în cablul ombilical al scafandrului. Apa caldă este furnizată de o instalație specială prevăzută cu o pompă, aflată la suprafață. Scafandrul controlează debitul de apă de la un
Costum de scufundare () [Corola-website/Science/313653_a_314982]
-
Profundimetrele americane sunt gradate în feet (picioare; 1 foot = 0,3048 m). Adâncimea trebuie controlată pe toată durata imersiunii. Pentru scufundări la adâncimi mai mari de 10 m, trebuie cunoscută cu exactitate adâncimea scufundării pentru a putea estima consumul de aer și pentru a evita problemele legate de decompresie. l este de fapt un manometru cu coloană de lichid sau un manometru cu element elastic, gradat în m sau feet. Profundimetrele sunt de trei tipuri: Profundimetrul cu tub Mariotte este tipul
Profundimetru () [Corola-website/Science/313645_a_314974]
-
El este compus dintr-un tub de plastic transparent de diametru mic, deschis la un capăt și montat pe perimetrul unui cadran gradat. Creșterea presiunii o dată cu creșterea adâncimii de imersie, produce intrarea progresivă a apei în tub și deci comprimarea aerului al cărui volum se reduce după legea lui Boyle-Mariotte (pV = constant). Citirea adâncimii de imersie se face prin urmărirea gradației de pe cadran în dreptul căreia se află suprafața de separație dintre coloana de apă și bula captivă de aer. Acest tip
Profundimetru () [Corola-website/Science/313645_a_314974]
-
deci comprimarea aerului al cărui volum se reduce după legea lui Boyle-Mariotte (pV = constant). Citirea adâncimii de imersie se face prin urmărirea gradației de pe cadran în dreptul căreia se află suprafața de separație dintre coloana de apă și bula captivă de aer. Acest tip de profundimetru este foarte precis doar până la adâncimea de 20 m. Tubul de plastic transparent trebuie scos periodic din cadran și curățat, în special după scufundări în apă sărată, deoarece în interiorul lui se formează cristale de sare care
Profundimetru () [Corola-website/Science/313645_a_314974]
-
flotabilități pozitive corespunzătoare. Această manevră, în caz de urgență, poate fi combinată și cu manevra de largare a centurii de lestare; Pentru obținerea flotabilității nule, necesară în următoarele situații: Pe timp relativ scurt, în situație de urgență, scafandrul poate respira aer din buteliile aparatului de respirat sau din butelia proprie, vesta jucând rolul unui sac respirator (plămân fals), atunci când s-a defectat detentorul sau când s-a terminat aerul din buteliile aparatului de respirat, acest din urmă caz fiind posibil numai
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
situații: Pe timp relativ scurt, în situație de urgență, scafandrul poate respira aer din buteliile aparatului de respirat sau din butelia proprie, vesta jucând rolul unui sac respirator (plămân fals), atunci când s-a defectat detentorul sau când s-a terminat aerul din buteliile aparatului de respirat, acest din urmă caz fiind posibil numai la vestele ce dispun de butelie proprie cu aer comprimat. După modul constructiv vestele de salvare pot fi: Primele veste folosite de scafandri la începutul anilor 1960, au
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
proprie, vesta jucând rolul unui sac respirator (plămân fals), atunci când s-a defectat detentorul sau când s-a terminat aerul din buteliile aparatului de respirat, acest din urmă caz fiind posibil numai la vestele ce dispun de butelie proprie cu aer comprimat. După modul constructiv vestele de salvare pot fi: Primele veste folosite de scafandri la începutul anilor 1960, au fost vestele de salvare, utilizate de obicei pe mare în caz de naufragiu. Aceste veste erau echipate cu un mic furtun
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
și erau inconfortabil umflate. Vestele standard se pun în jurul gâtului, acoperind pieptul și se prind cu ajutorul unor curele. Furtunul pentru umflat și dezumflat vesta este mai lung și cu diametru mai mare și atașat în partea superioară pentru a permite aerului să fie evacuat mai ușor atunci când este necesară o manevră de dezumflare a vestei. Aceste veste sunt prevăzute cu o supapă de suprapresiune pentru a preveni supraexpansiunea aerului în timpul ridicării scafandrului către suprafață. Ca și vestele de început, aceste modele
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
cu diametru mai mare și atașat în partea superioară pentru a permite aerului să fie evacuat mai ușor atunci când este necesară o manevră de dezumflare a vestei. Aceste veste sunt prevăzute cu o supapă de suprapresiune pentru a preveni supraexpansiunea aerului în timpul ridicării scafandrului către suprafață. Ca și vestele de început, aceste modele sunt prevăzute cu un cartuș cu bioxid de carbon pentru umflare în caz de urcare de urgență, iar unele veste, model mai nou, sunt echipate cu sisteme de
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
mai nou, sunt echipate cu sisteme de umflare, fie de la butelie proprie, fie de la buteliile aparatului de respirat autonom. La sfârșitul anilor 1960 au apărut primele veste de salvare special concepute atât pentru scufundarea liberă cât și pentru scufundarea cu aer comprimat. Această vestă este mai largă, având o formă tridimensională asemănătoare unei haine. Vesta este prevăzută atât cu un sistem oral de încărcare cât și cu un sistem de umflare de la butelie, manevra fiind realizată prin simpla apăsare a unui
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
un sistem oral de încărcare cât și cu un sistem de umflare de la butelie, manevra fiind realizată prin simpla apăsare a unui buton. Vesta de salvare tip jachetă are încorporată o supapă acționată manual pentru realizarea unei evacuări eficiente a aerului, atunci când se dorește o coborâre rapidă. Această supapă poate fi separată, sau poate fi aceeași cu supapa de suprapresiune. Un alt model de vestă de salvare, special conceput pentru scufundări, ce se caracterizează prin aceea că este în formă de
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
Aceste veste de salvare sunt folosite în special la scufundare în peșteri. Funcție de modul în care se poate realiza umflarea ei, vestele de salvare pot fi: Primele două tipuri de veste de salvare pot fi utilizate atât în scufundarea cu aer comprimat, cât și în scufundare liberă (în apnee). Ultimul tip de vestă poate fi utilizat numai în scufundările autonome cu aparat de respirat. Vestele de salvare sunt confecționate din nylon cauciucat, iar marginile sunt lipite la cald (termosudate) asigurând o
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
dezumflarea ei pentru atingerea flotabilității nule pentru coborâre sub apă și umflarea din nou a vestei pentru urcare către suprafață. Pentru umflarea vestei de salvare în vederea staționării sau înotului scafandrului la suprafața apei, se utilizează sistemul mecanic de umflare cu aer din butelie. În cazul în care apare o defecțiune la acest sistem sau în cazul scufundărilor libere, vesta poate fi umflată și oral. Această ultimă manevră se poate exersa la suprafața apei, suflându-se puternic în vestă și păstrându-se
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
vesta poate fi umflată și oral. Această ultimă manevră se poate exersa la suprafața apei, suflându-se puternic în vestă și păstrându-se în același timp poziția la suprafață cu ajutorul labelor. După două sau trei suflări, vesta va avea suficient aer pentru asigurarea unei flotabilități pozitive corespunzătoare. Atunci când scafandrul se relaxează sau înoată la suprafața apei cu vesta umflată, este mai comod ca aceasta să se facă în poziție orizontală, cu fața în jos. Aceasta pentru că în această poziție, corpul se
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
ce menține plămânii deasupra nivelului liber al apei, reducându-se astfel presiunea în jurul plămânilor și prin aceasta ușurându-se în mod considerabil respirația. Dezumflarea vestei de salvare în vederea coborârii sau compensării unei creșteri de flotabilitate se realizează prin eliminarea de aer, manevra depinzând de tipul constructiv al vestei. La vestele de salvare care nu sunt prevăzute cu supapă de evacuare, eliminarea aerului se face prin intermediul furtunului de umflare care se ține în poziție verticală deasupra vestei, apăsându-se butonul de dezumflare
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
considerabil respirația. Dezumflarea vestei de salvare în vederea coborârii sau compensării unei creșteri de flotabilitate se realizează prin eliminarea de aer, manevra depinzând de tipul constructiv al vestei. La vestele de salvare care nu sunt prevăzute cu supapă de evacuare, eliminarea aerului se face prin intermediul furtunului de umflare care se ține în poziție verticală deasupra vestei, apăsându-se butonul de dezumflare. La vestele care au supapă de evacuare a aerului, se trage de mecanismul de deschidere a supapei, aerul fiind eliminat cu
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
vestele de salvare care nu sunt prevăzute cu supapă de evacuare, eliminarea aerului se face prin intermediul furtunului de umflare care se ține în poziție verticală deasupra vestei, apăsându-se butonul de dezumflare. La vestele care au supapă de evacuare a aerului, se trage de mecanismul de deschidere a supapei, aerul fiind eliminat cu ușurință doarece supapa se află la partea superioară a vestei. Pentru compensarea diferitelor pierderi de flotabilitate apărute în timpul imersiei, vesta de salvare se poate umfla de la butelie, până când
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
de evacuare, eliminarea aerului se face prin intermediul furtunului de umflare care se ține în poziție verticală deasupra vestei, apăsându-se butonul de dezumflare. La vestele care au supapă de evacuare a aerului, se trage de mecanismul de deschidere a supapei, aerul fiind eliminat cu ușurință doarece supapa se află la partea superioară a vestei. Pentru compensarea diferitelor pierderi de flotabilitate apărute în timpul imersiei, vesta de salvare se poate umfla de la butelie, până când se ajunge la o flotabilitate nulă. Atunci când se dorește
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
se poate umfla de la butelie, până când se ajunge la o flotabilitate nulă. Atunci când se dorește urcarea către suprafața apei, se umflă vesta atât cât să se obțină o flotabilitate slab pozitivă, apoi cu ajutorul labelor se înoată spre suprafață. În timpul ridicării, aerul din vestă trebuie astfel eliminat încât viteza de ridicare să nu depășească viteza bulelor de aer (15 m/min).
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
către suprafața apei, se umflă vesta atât cât să se obțină o flotabilitate slab pozitivă, apoi cu ajutorul labelor se înoată spre suprafață. În timpul ridicării, aerul din vestă trebuie astfel eliminat încât viteza de ridicare să nu depășească viteza bulelor de aer (15 m/min).
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
pentru aducerea celor vinovați de crimele din Piața Libertății, în fața justiției. Autoritățile locale i-au oferit o casă în cel mai select cartier al Clujului, „Andrei Mureșanu", cu un parc mare, unde eroul visa să-și întemeieze un teatru în aer liber. A început să primească roluri în piese de teatru și în filme, însă aceste lucruri nu făceau decât să-i întărească dezgustul, după ce înainte fusese ignorat și disprețuit. „Cu timpul, a devenit apatic și trist" A urmat însă o
Călin Nemeș () [Corola-website/Science/313671_a_315000]
-
necesitate. Detentorul de rezervă constituie un sistem de siguranță pentru cazul în care etajul II principal, al aparatului autonom de respirat sub apă se defectează. Poate fi folosit și de un alt scafandru, în caz de urgență, când rezerva de aer a acestuia s-a epuizat. În acest caz, ambii scafandrii vor respira în tandem din același aparat de respirat, dar din detentoare diferite, ridicându-se împreună spre suprafața apei. Detentorul de rezervă trebuie fixat de vesta de salvare, gata de
Detentor de rezervă () [Corola-website/Science/313699_a_315028]
-
Butelia este un recipient ce are rolul de a stoca aerul comprimat la o presiune suficient de mare încât să asigure scafandrului o autonomie convenabilă. Până în anul 1970, buteliile erau construite numai din oțel. După anul 1970, buteliile au fost realizate și din aliaje de aluminiu, iar mai recent din aliaje
Butelie pentru scufundări () [Corola-website/Science/313698_a_315027]
-
buteliile erau construite numai din oțel. După anul 1970, buteliile au fost realizate și din aliaje de aluminiu, iar mai recent din aliaje de titan sau din materiale speciale, cu fibre de carbon. Capacitatea buteliei este exprimată în litri de aer la condiții normale (l), adică la presiunea atmosferică și la 20°C. Capacitatea unei butelii pentru scufundare poate fi cuprinsă între aproximativ 400 l până la aproximativ 3 000 l. Neîncărcate, buteliile au o capacitate de 3 ... 15 l, ceea ce reprezintă
Butelie pentru scufundări () [Corola-website/Science/313698_a_315027]
-
mai des utilizată butelie de scufundare. Această butelie realizată din oțel, cântărește goală circa 13 kg iar plină aproximativ 16 kg, are o lungime de circa 60 cm și un diametru de aproximativ 20 cm. Butelia poate fi încărcată cu aer până la presiunea de 150 bar (în scară manometrică) sau până la presiunea de 200 bar (sc. man.). Durata autonomiei scafandrului, asigurată de aerul comprimat din butelie, variază în funcție de adâncimea de imersie, durata scufundării, capacitatea plămânilor, activitatea depusă de scafandru, temperatura apei
Butelie pentru scufundări () [Corola-website/Science/313698_a_315027]