76,894 matches
-
să cutreiere maidanele și să-și găsească ascunzători în pivnițele șubrede din apropiere, pe care le explora cu emoție. În vara anului 1917, după terminarea școlii primare și înaintea admiterii la liceu, el și-a petrecut timpul jucând oină pe strada Călărași și pe maidanul Primăriei (un teren viran uriaș aflat în preajma locului unde se află astăzi Teatrul Național), lângă statuia lui Ion C. Brătianu. Viitorul scriitor a explorat pivnițele nesfârșite de pe maidanul Primăriei abia după ce a fost admis la liceu
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
universurile mele secrete. Împreună cu câțiva dintre noii prieteni pe care mi-i făcusem în liceu, le-am explorat, cu emoție, până în ziua când ne-a surprins o razie organizată de poliție împotriva vagabonzilor”", își amintea el mai târziu. Școala de pe strada Mântuleasa în care a învățat Mircea Eliade în perioada 1914-1917, precum și alte clădiri din strada Mântuleasa nr. 7-9 ce datau de la începutul secolului al XX-lea, au fost demolate în anul 2002, fără aviz de la Ministerul Culturii și Cultelor. Mai
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
le-am explorat, cu emoție, până în ziua când ne-a surprins o razie organizată de poliție împotriva vagabonzilor”", își amintea el mai târziu. Școala de pe strada Mântuleasa în care a învățat Mircea Eliade în perioada 1914-1917, precum și alte clădiri din strada Mântuleasa nr. 7-9 ce datau de la începutul secolului al XX-lea, au fost demolate în anul 2002, fără aviz de la Ministerul Culturii și Cultelor. Mai multe clădiri înalte au fost proiectate să fie construite pe acel teren: un turn de
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
birouri (proiect respins în ședința din 29 februarie 2016 a Consiliului General al Municipiului București ca urmare a protestelor mai multor ONG-uri care au argumentat că se distruge astfel o zonă istorică protejată a capitalei). Ansamblul de arhitectură de pe strada Mântuleasa figurează pe lista monumentelor istorice din anul 2010. Identificarea perfectă a spațiului descris în nuvelă cu clădirile reale de pe strada Mântuleasa nu este posibilă, iar blocul de la nr. 138 este o invenție ficțională. Mircea Eliade a traversat pentru ultima
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
ONG-uri care au argumentat că se distruge astfel o zonă istorică protejată a capitalei). Ansamblul de arhitectură de pe strada Mântuleasa figurează pe lista monumentelor istorice din anul 2010. Identificarea perfectă a spațiului descris în nuvelă cu clădirile reale de pe strada Mântuleasa nu este posibilă, iar blocul de la nr. 138 este o invenție ficțională. Mircea Eliade a traversat pentru ultima dată Bucureștiul în anul 1942, iar autorul afirmă că orașul descris de el este unul creat de imaginația sa, păstrând ecourile
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Bucureștiul în anul 1942, iar autorul afirmă că orașul descris de el este unul creat de imaginația sa, păstrând ecourile boemei interbelice: "„simt din ce în ce mai mult nevoia ca literatura mea să se elibereze de concertul geografic și istoric. Bucureștiul din Pe strada Mântuleasa, deși legendar, e mai adevărat decât orașul pe care l-am traversat eu, pentru ultima dată, în august 1942”". În vara anului 1955 Mircea Eliade nu avea niciun angajament științific, așa că a plecat în vacanță în Elveția. El s-
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Alice, prieteni de familie din Paris, care erau pasionați de Grecia antică și spiritualitatea indiană. Își petrecea timpul plimbându-se prin localitate și citind. Eliade a început să scrie la Täsch o nuvelă pe care o va intitula ulterior „Pe strada Mântuleasa...”. "„Am început-o, ca atâtea alte cărți, fără să știu ce se va întâmpla în capitolul următor. Descopeream acțiunea pe măsură ce scriam. Știam doar că voi povesti confruntarea a două mitologii: misterele, melancoliile și frumusețile îngropate ale Bucureștiului evocat de
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
găsi un fragment pe care să-l publice în revista "Destin" și începe să scrie continuarea nuvelei „în alt stil”, accelerând ritmul anchetei și reducând ponderea relatărilor lui Fărâmă. "„Am mai scris proze literare, dar n-am putut încheia Pe strada Mântuleasa decât într-o săptămână, neobișnuit de grea (cursuri, vizite, conferințe), din noiembrie 1967”", consemna scriitorul în memoriile sale. Nuvela a fost finalizată în noiembrie 1967 la Chicago. Eliade a corectat șpalturile nuvelei la 3 aprilie 1968, întrebându-se dacă
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
televiziune, determinând epuizarea întregului tiraj în câteva zile și retipărirea cărții de mai multe ori. "„A fost, de altfel, primul meu succes literar în Franța; și, deocamdată, singurul”", nota Eliade în memoriile sale. Prima publicare în România a nuvelei „Pe strada Mântuleasa...” a avut loc abia în anul 1981, când Editura Cartea Românească din București a tipărit volumul "În curte la Dionis", care cuprindea cele șase nuvele ce apăruseră în volumul omonim parizian, nuvelele „Pe strada Mântuleasa” și „Tinerețe fără tinerețe
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
în România a nuvelei „Pe strada Mântuleasa...” a avut loc abia în anul 1981, când Editura Cartea Românească din București a tipărit volumul "În curte la Dionis", care cuprindea cele șase nuvele ce apăruseră în volumul omonim parizian, nuvelele „Pe strada Mântuleasa” și „Tinerețe fără tinerețe”, plus alte opt nuvele postbelice scrise în perioada 1945-1965 (șapte dintre ele apăruseră anterior în volumul "La țigănci și alte povestiri" (Editura pentru literatură, București, 1969), iar cea de-a opta era „O fotografie veche
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
în timp și spațiu) sunt presupuse a fi reale, iar revelarea sacrului este realizată de către un specialist inițiat (precum Andronic, dr. Zerlendi sau Swami Shivananda). Începuturile perioadei de creație din exil („Douăsprezece mii de capete de vite”, „La țigănci”, „Pe strada Mântuleasa...”) sunt marcate de elaborarea teoriei miracolului irecognoscibil, iar întâmplările fantastice (perceperea unei discontinuități temporale) sunt trăite de către un personaj inocent, „ingenuul, idiotul prin excelență al esoterismului arthurian medieval” extras din mitul lui Parsifal (cavalerul sărac cu duhul din miturile
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
cu scopul de a stabili niște conexiuni stranii între personaje și fapte, la fel cum psihanalistul încearcă să descopere și să studieze acele conexiuni existente la nivel subconștient. Mircea Eliade mărturisea că a dorit să pună în antiteză în „Pe strada Mântuleasa...” două concepții opuse cu privire la viață: una mitică și ambiguă (mitologia lumii esențelor) și o alta modernă și raționalistă (mitologia unei lumi desacralizate). Sacrul este ascuns permanent în cotidian, iar obiecte banale au o valoare simbolică ce poate fi sesizată
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
raționalistă (mitologia unei lumi desacralizate). Sacrul este ascuns permanent în cotidian, iar obiecte banale au o valoare simbolică ce poate fi sesizată doar de indivizi inițiați. Potrivit profesorului Nicolae Manolescu, criticii literari au făcut mai multă hermeneutică pe nuvela „Pe strada Mântuleasa...” decât pe orice altă proză scurtă a lui Eliade, cu excepția, poate, a nuvelei „La țigănci”. Nuvela are ca subiect anchetarea abuzivă și irațională a unui bătrân învățător, Zaharia Fărâmă, de către Securitate, acesta fiind bănuit că știe secrete de mare
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
un mod oarecum senzaționalist o serie de fenomene paranormale. Recunoscându-și eșecul căutărilor sale din tinerețe, scriitorul și-a modificat perspectiva asupra lumii, renunțând la iluzii și scriind o proză tot mai criptică. Astfel, comparând „Secretul doctorului Honigberger” și „Pe strada Mântuleasa...”, Culianu constata că cele două nuvele sunt atât de diferite încât pare că le despart „adevărate ere geologice, de parcă Eliade ar fi supraviețuit multor perioade intermediare de glaciațiune”. Scrisă într-o altă perioadă de creație, nuvela „Pe strada Mântuleasa
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Pe strada Mântuleasa...”, Culianu constata că cele două nuvele sunt atât de diferite încât pare că le despart „adevărate ere geologice, de parcă Eliade ar fi supraviețuit multor perioade intermediare de glaciațiune”. Scrisă într-o altă perioadă de creație, nuvela „Pe strada Mântuleasa...” a avut parte de recenzii elogioase din partea criticilor, care i-au apreciat atât limbajul său aluziv, cât mai ales imaginația prolifică a autorului ce a creat o mitologie citadină. Întâmplările relatate de Fărâmă dezvăluie incompatibilitatea dintre două moduri de
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
și un basm. În loc de bizare intervenții din afara vieții cotidiene a personajului principal, avem acum de a face cu o ambiguitate permanentă a acestui cotidian însuși”. Complexitatea tematică a nuvelei a fost remarcată de academicianul Eugen Simion, care considera că „Pe strada Mântuleasa...” este o scriere cu mai multe fire epice, „o capodoperă de limbaj aluziv”, „cea mai complexă dintre narațiunile lui Eliade”. Criticul sus-menționat evidenția caracterul parabolic al scrierii; nuvela este compusă din povestiri care acaparează textul și suprapun un sens
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
adresată unui public care pare a fi pierdut apetitul pentru lectură și supune textul literar interpretării raționale, pierzând astfel înțelesul ascuns și ambiguu al poveștilor. Autorul descoperă un București straniu, „un oraș plin de semne, epifanii, un oraș inițiatic cu străzi care ascund mistere vechi și indivizi care poartă cu ei, fără să știe, mituri”. Frumusețea literară a nuvelei se datorează, în opinia lui Alex. Ștefănescu, talentului artistic al autorului de a descoperi prezența unor elemente fantastice în viața obișnuită de
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
datorează, în opinia lui Alex. Ștefănescu, talentului artistic al autorului de a descoperi prezența unor elemente fantastice în viața obișnuită de zi cu zi. Narațiunea eliadiană devine ea-însăși un mit. Criticul Nicolae Manolescu recomanda citirea nuvelelor „La țigănci” și „Pe strada Mântuleasa...” „pentru splendoarea lor ambiguă și plină de poezie mai degrabă decât pentru cine știe ce savant ascunse scenarii mitice”. Comentând scrierile lui Mircea Eliade, eseistul Nicolae Steinhardt (1912-1989), un evreu convertit în închisoare la Ortodoxie și devenit ulterior monah la Mănăstirea
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Comentând scrierile lui Mircea Eliade, eseistul Nicolae Steinhardt (1912-1989), un evreu convertit în închisoare la Ortodoxie și devenit ulterior monah la Mănăstirea Rohia, a scris în volumul "Jurnalul fericirii" (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991) că nuvelele „La țigănci”, „Adio!...” și „Pe strada Mântuleasa...” sunt „trei perfecțiuni”. Nuvela „Pe strada Mântuleasa...” a fost tradusă în mai multe limbi străine: franceză („Le vieil homme et l'officier”, Gallimard, Paris, 1968; traducere de Alain Guillermou, reeditată în 1977, 1981 și 1990), portugheză („Rua Mantuleasa”, Editora
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Steinhardt (1912-1989), un evreu convertit în închisoare la Ortodoxie și devenit ulterior monah la Mănăstirea Rohia, a scris în volumul "Jurnalul fericirii" (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991) că nuvelele „La țigănci”, „Adio!...” și „Pe strada Mântuleasa...” sunt „trei perfecțiuni”. Nuvela „Pe strada Mântuleasa...” a fost tradusă în mai multe limbi străine: franceză („Le vieil homme et l'officier”, Gallimard, Paris, 1968; traducere de Alain Guillermou, reeditată în 1977, 1981 și 1990), portugheză („Rua Mantuleasa”, Editora Ulisseia, Braga, 1969; traducere de Ricardo Alberty
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
de Jiří Našinec), rusă („На улице Мынтуляса”, în vol. "Гадальщик на камешках", Editura Azbuka, St. Petersburg, 2000; traducere de Iuri Kojevnikov) și ucraineană („На улице Мынтуляса”, în vol. "Генеральские мундиры", Editura Nika-Țentr, Kiev, 2000; traducere de Stanislav Semcinskii). Nuvela „Pe strada Mântuleasa...” a fost dramatizată de scriitorul ceho-austriac Pavel Kohout și jucată în 1981 pe scenele teatrelor din Viena, Berlin și Londra. O piesă de teatru radiofonic cu o durată de 101 minute, bazată pe o dramatizare a nuvelei pentru Teatrul
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
George Marcu (regia muzicală) și ing. Luiza Mateescu (regia tehnică). Filmul "Eu sunt Adam!" (lansat în 1996 și având o durată de 81 de minute) a fost inspirat din proza fantastică a lui Mircea Eliade, mai precis din nuvelele „Pe strada Mântuleasa...”, „La țigănci” și „Uniforme de general”. Cineastul Dan Pița (scenaristul și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din nuvela „Uniforme de general” și profesorul Fărâmă din nuvela „Pe strada Mântuleasa...”, fiecare dintre ei fiind obsedați de trecut și victime ale propriei lor identități. Personajul principal al filmului este un profesor de muzică de la o școală primară de pe strada Mântuleasa (interpretat de Ștefan Iordache) care a fost arestat în anii
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
din nuvela „Uniforme de general” și profesorul Fărâmă din nuvela „Pe strada Mântuleasa...”, fiecare dintre ei fiind obsedați de trecut și victime ale propriei lor identități. Personajul principal al filmului este un profesor de muzică de la o școală primară de pe strada Mântuleasa (interpretat de Ștefan Iordache) care a fost arestat în anii '50 ai secolului al XX-lea de către Securitate și anchetat timp de 12 ani până la pierderea identității; pentru a-și amâna sentința el inventează tot felul de povești stranii
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
, cunoscută de localnici sub denumirea de Biserica Paterilor, este situată pe strada Vasile Alecsandri nr. 1, în municipiul Făgăraș, din județul Brașov. Complexul format din mănăstire, biserică și claustru (cloașter) constituie un ansamblu de monumente istorice, care au codurile următoare: Mănăstirea franciscană are codul BV-II-a-B-11676, Biserica franciscană are codul BV-II-m-B-11676.01, iar
Biserica Franciscană din Făgăraș () [Corola-website/Science/335731_a_337060]