75,521 matches
-
Armatei a IV-a române, implicate în această bătălie: "detașamentul condus de maiorul Balotescu, destinat pentru operațiile din Odessa, a desfășurat o deosebită și bine îndrumată activitate, încă din primele zile ale ocupării orașului". Aceste activități au constat în: "identificarea depozitelor de tot felul, care au fost indicate pe loc comisiilor speciale de inventariere (90 depozite); rezolvarea problemei catacombelor, punând la dispoziția Comandamentului un prețios material (64 planuri și 82 guri de catacombe identificate); urmărirea și identificarea a diferite elemente subversive
Gheorghe Balotescu () [Corola-website/Science/333285_a_334614]
-
pentru operațiile din Odessa, a desfășurat o deosebită și bine îndrumată activitate, încă din primele zile ale ocupării orașului". Aceste activități au constat în: "identificarea depozitelor de tot felul, care au fost indicate pe loc comisiilor speciale de inventariere (90 depozite); rezolvarea problemei catacombelor, punând la dispoziția Comandamentului un prețios material (64 planuri și 82 guri de catacombe identificate); urmărirea și identificarea a diferite elemente subversive (teroriști, partizani,N.K.V.D.-iști, etc.), arestând elementele cele mai periculoase și descoperind metodele lor de
Gheorghe Balotescu () [Corola-website/Science/333285_a_334614]
-
direct regelui Carol: În plin război franco-prusac, acordarea bursei a facilitat prelungirea stagiului din Paris a lui Căpităneanu. Revenit în țară în anul 1871 este avansat căpitan, la 1 ianuarie 1872, și este numit șef al Serviciului de geodezie din cadrul Depozitului de război, funcție în care va rămâne până în anul 1889. Reluarea în 1872 a lucrărilor Comisiei internaționale de metrologie de la Paris a determinat autoritățile române, interesate în dezvoltarea astronomiei, geodeziei și cartografiei și deci implicit în introducerea sistemului metric în
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]
-
și mai târziu a fost beatificata. Când Veneția a fost ocupată de armatele lui Napoleon, mănăstirea a fost închisă și a devenit o "casă de corecție" care a adăpostit mai multe sute de persoane. A fost transformată apoi într-un depozit de tutun, iar din anii '60 ai secolului al XX-lea a devenit sediu subsidiar al Arhivelor de stat din Veneția.
Biserica Sfânta Cruce (Giudecca) () [Corola-website/Science/333372_a_334701]
-
de funcționalitate maximă, 2.500 de quintale de făină pe zi. În 1895 complexul preexistent pe care se afla odinioară moara a fost extins după proiectul arhitectului Wullekopf și împărțit în două zone distincte: prima - dezvoltată pe verticală - includea moara, depozitele și silozurile, precum și birourile; o a doua - formată din clădiri mai mici - adăpostea doar fabrica de paste. De atunci datează aspectul actual. Wullekopf dorea să doteze edificiul cu o fațadă neogotică, având imprimat numele proprietarului morii surmontat de un orologiu
Molino Stucky () [Corola-website/Science/333373_a_334702]
-
obicei, construite în punctele de intersecție ale canalelor lagunare, acolo unde era cazul, pentru a bloca trecerea. În anul 1796 (penultimul an al Republicii Venețiene) este menționată existența unor fortificații de lemn. În 1883 toate bastioanele au fost echipate cu depozite de muniții și cazemate, iar digurile au fost consolidate. Este o insulă artificială situată între Porto Marghera și Veneția, în fosta mlaștină Bottenighi, de-a lungul mâlului de est al canalului Sân Leonardo-Marghera, obținut prin acoperirea unei zone în câteva
Trezze () [Corola-website/Science/333385_a_334714]
-
Cu toate acestea, în 1806 mănăstirea a fost desființată și călugării alungați; multe dintre comorile rămase ale mănăstirii au fost vândute sau furate. Doar câțiva călugări au putut să rămână pentru a sluji în biserică, în timp ce mănăstirea a devenit un depozit de arme. Pentru mai mult de un secol ea a fost folosit că garnizoana militară, suferind o degradare gravă. În 1951 guvernul italian a acordat mănăstirea Fundației Cini, care a restaurat-o și a revitalizat patrimoniul sau cultural. În 29-30
Mănăstirea San Giorgio Maggiore () [Corola-website/Science/333383_a_334712]
-
o reproducere a felinarului aflat odinioară acolo. Purtătorul de cuvânt al primăriei a declarat că instalarea sculpturii era prevăzută să fie temporară. Ray a refuzat oferta de a muta sculptură la Palazzo Grassi, optând pentru a pune sculptură într-un depozit. Curatorul independent Francesco Bonami a scris în "La Stampa" că înlăturarea statuii a fost un gest de "lașitate administrativă", iar felinarul reprezenta "întunericul cultural".
Punta della Dogana () [Corola-website/Science/333435_a_334764]
-
de adunare s-au aflat cazărmile ofițerilor, casa capelanului, o biserică (1547) proiectată de arhitectul spaniol Pietro Prato și clădirile rămase din Belfort-ul angevin. Monumentul funerar al lui Don Pedro de Toledo (1588) se află în sacristia bisericii. În 1587 depozitul de muniții al castelului a fost lovit de un fulger și a explodat, distrugând biserică, locuința capelanului și cazărmile ofițerilor. Reconstrucția a avut loc între 1599 și 1601 sub conducerea arhitectului Domenico Fontana. În ciuda reconstrucției succesive de-a lungul secolelor
Castel Sant'Elmo () [Corola-website/Science/333341_a_334670]
-
Charlotte Emma Aitchison (n. 2 august 1992, Cambridge), cunoscută cu numele de scenă , este o cântăreață și compozitoare engleză. a debutat în 2008 și a evoluat inițial cântând la petreceri în depozitele din Londra. Ea a semnat un contract cu casa de discuri Asylum Records în 2010 și a lansat două mixtape-uri, "Heartbreaks and Earthquakes" și "Super Ultra", în 2012. Albumul sau de debut a fost "True Românce", care a fost lansat
Charli XCX () [Corola-website/Science/334602_a_335931]
-
la Domnul în anul 1837. Ulterior slujbele în biserica mănăstirii au fost oficiate o de preotul paroh, iar în anul 1970, a fost trecută în patrimoniul muzeului Porțile de Fier, moment în care obiectele de cult au fost duse în depozitul muzeului. Pisania bisericii, aflată în pronaos, are următorul cuprins: „Această sfântă și dumnezeiască biserică unde se cinstește și se prăznuiește hramul nedespărțitei Sfinte Troițe, s-a început din temelie de vejnicul întru pomenire D(o)mnul nostru Io Ghica Voievod
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
de Leo duc către Everglades, locul unde sunt amplasate drogurile. Investigând zona, ei îl găsesc doar pe Neltz, care încerca să fugă la Miami. Înainte să plece, el menționează ceva de o tranzacție cu Stoddard. Ofițerii îl înconjoară într-un depozit din Miami, dar Stoddard îl omoară pe Neltz, chiar înainte ca acesta să zică mai mult despre acea tranzacție. Nick pleacă dezgustat, în timp ce Stoddard și Khai iau niște bani înainte ca mai mulți ofițeri să-și facă apariția. Mai târziu
Battlefield Hardline () [Corola-website/Science/334680_a_336009]
-
se retragă. La 19 iunie, o altă armată rusească, Armata Donului condusă de Peter de Lacy, cu 28.000 de oameni, a luat Azovul cu ajutorul flotilei Donului. Turcii s-au apărat cu vigoare, dar asediul a fost scurtat de distrugerea depozitului de muniții al cetății. Comandantul turc a convenit o capitulare condiționată de libera trecere, pe care a primit-o în sunetul fanfarei armatei lui Lacy. În garnizoană trăiau 3.500 de bărbați și 2.500 de femei și copii. În
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
pierderi grele tătarilor cu o armată de 40.000 de oameni. Simultam, Münnich a trecut Niprul cu 80.000 de oameni în câmpiile Ucrainei, suprinzând din nou cetatea Oceacov, pe care a cucerit-o în urma unei alte norocoase explozii a depozitului de muniții. Au reapărut apoi însă aceleași probeleme ca în campania din anul precedent; lipsa de provizii și epidemiile l-au forțat să se întoarcă din nou spre nord-est. Imperiul Otoman și Rusia au întreținut în continuare negocieri de pace
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
apele subterane și de suprafață) desfășurate de-a lungul timpului au dus la crearea unor forme de relief diverse; atât la suprafața rocilor cât și în interiorul lor; astfel: Fenomene exocarstice: vârfuri ("Dâmbău, Corabia, Ciumerna, Secu, Bebeleu, Pleașa Râmețului"), abrupturi cu depozite de grohotișuri la bază, turnuri, masive ("Colții Trascăului, Cireșu, Dosul Blidarului, Geamănu, Piatra Grohotișului, Pleașa Râmețului, Secu"), creste ("Ardoscheia, Fața Pietrii, Fața Râmețului, Piatra Craivii, Prisaca, Galda-Colții Caprii"), ciuperci, poduri, cheiuri ("Ampoiței, Caprei, Gălzii, Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Întregalde, Vălișoarei
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
János Domonkos (1768-1833). Modelul personajului a fost descris într-un capitol separat al lucrării "Jókay-nemzetség" a lui Károly Eötvös: „Numele omului de aur nu era Mihály Tímár, ci János Domonkos. Negustor de cereale și armator, el deținea case, terenuri și depozite mari la Komárom. Activele sale au fost estimate la ordinul a câtorva milioane. [...]” Cel mai probabil, doar unele trăsături - trăsături comune unor oameni de afaceri de succes - ale personajului real au fost împrumutate de scriitor de la el. Cercetările efectuate de
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
de natură patrimonială. În data de 31 martie 2011 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a restituit tablourile cu chipurile unor ierarhi blăjeni, tablouri care în anul 1948 se aflau în Palatul Mitropolitan din Blaj. Colecția a fost păstrată în depozitele Bibliotecii Sf. Sinod și retrocedată pe cale amiabilă. În data de 8 aprilie 2011 Departamentul de Stat al SUA a reliefat faptul că sistemul juridic românesc este influențat politic și că guvernul nu a luat măsuri efective în vederea retrocedării bisericilor greco-catolice
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
în cascade din lacuri, iar cicloanele din Oceanul Indian aduc atâta ploaie, încât câmpia se inundă, iar drumurile spre Bungle Bungle devin impracticabile. Povestea masivului începe cu 400 de milioane de ani în urmă, când în regiune s-au format uriașe depozite de sedimente desprinse din foștii munți aflați pe atunci la nord. Mai târziu, râurile au săpat canale și albii în roca moale; cu timpul, acestea s-au adâncit, s-au unit între ele, iar apa și vântul le-au sculptat
Parcul Național Purnululu () [Corola-website/Science/332057_a_333386]
-
Șoarecele de casă (Mus musculus) este un mamifer rozător sinantrop mic, de culoare cenușie, cu botul ascuțit, care trăiește pe lângă așezările omenești, în gospodăriile umane, în construcții industriale, în silozuri, în depozite de furaje, de produse alimentare și textile, în incinta morilor etc. Construiesc cuiburi căptușite cu material moale, pe sub stoguri, în magazii, hambare, depozite, cămări, poduri etc. Șoarecele de casă este răspândit pe toate continentele și urcă la altitudine până la 2700
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
cu botul ascuțit, care trăiește pe lângă așezările omenești, în gospodăriile umane, în construcții industriale, în silozuri, în depozite de furaje, de produse alimentare și textile, în incinta morilor etc. Construiesc cuiburi căptușite cu material moale, pe sub stoguri, în magazii, hambare, depozite, cămări, poduri etc. Șoarecele de casă este răspândit pe toate continentele și urcă la altitudine până la 2700 m acolo unde există construcții umane. În România se întâlnește subspecia "Mus musculus musculus" răspândită în toată țara pe lângă locuințe, de la câmpie până în
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
durează 20-21 de zile. Femela naște de 6-7 ori pe an, câte 3-10 pui golași, care sunt alăptați 3-4 săptămâni. Atinge maturitatea sexuală la două luni după naștere. Șoarecii de casă produc pagube mari în cămările locuințelor, magaziile de cereale, depozite alimentare. Murdăresc și infectează alimentele cu diverși agenți patogeni și transmite astfel omului și animalelor de casă boli infecțioase și helmintoze. Strică mai mult decât consumă și imprimă alimentelor un puternic miros neplăcut de urină. Indivizii care migrează vara în
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
aliate au început retragerea spre râul Escaut, pe frontiera franceză. Înaintarea Grupului de Armate A spre vest combinată cu atacul Grupului de Armate B din Olanda au dus la încercuirea pe trei laturi a BEF și a tăiat legătura cu depozitele de aprovizionare a acestuia. Forțele britanice au încercat să oprească ofensiva germană lansând mai multe contraatacuri precum cel del de la Arras de pe 21 mai. BEF a fost incapabilă să oprească atacurile inamicului și pentru comandanții britanci a devenit evident că
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
Hadeanului și anterioară Proterozoicului, cu cca. 2,5 miliarde de ani în urmă. ul se împarte în 4 sub-ere: În acea perioadă, nu exista încă o atmosferă de oxigen, dar au apărut primele organisme anaerobe, care au format mai multe depozite existente în prezent sub formă unor minerale, cum ar fi cele de sulf, grafit, fier și nichel. În atmosfera Arhaicul timpuriu, aparent și hidrosfera, era amestecată cu vapori, care sub forma unui strat puternic și dens a cuprins întreaga planetă
Arhaic () [Corola-website/Science/332442_a_333771]
-
1 a pierdut două avioane Ju 88. Grupul 13 de bombardiere Ju 88 a pierdut șase avioane doborâte, iar mai multe dintre aparatele sale au fost avariate. Bombardamentele au distrus o fabrică de biciclete, o magazie de mobilă și un depozit de carne congelată. Serviciile de informații "Luftwaffe" nu identificaseră corect fabrica de avioane Spitfire din Southampton, aflată lângă docuri. Informațiile pe care le aveau germanii indicau că aceasta este o fabrică de bombardiere. Fabrica a fost atacată doar în septembrie
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
punic. Suetonius spune: „Pretinzându-se ofensat de urâțenia vechilor edificii, de îngustimea și întortocherea stăzilor, a dat foc orașului. Autorul antic mai adaugă niște detalii demne de ficțiune: Nero ar fi pus să fie distruse cu mașini de război niște depozite de grâu al căror teren dorea să și-l însușească. Ce-i drept împăratul după incendiu a obținut la un preț derizoriu pe 120 de acri într-o porțiune situată între Palatin și Esquilin, construind acolo un nou palat somptuos
Împăratul Nero și incendierea Romei - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102264_a_103556]