83,164 matches
-
din energia electrică se produce în hidrocentrale, un procent mic față de cele ale Suediei și Norvegiei care beneficiază de relieful muntos. În 2008, formele de energie regenerabile (hidrocentrale sau centrale cu lemn) formau 30,5% din energia finală consumată, în raport cu media UE de 10,3%. Finlanda are patru reactoare nucleare aflate în proprietatea privată a unor firme, reactoare ce produc 18% din energia țării, un reactor de cercetare în campusul de la Otaniemi, și un al cincilea construit de AREVA-Siemens—cel mai
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
datelor unui sondaj ISSP (2008), 8% se consideră „foarte religioși”, iar 31% „moderat religioși”. În același sondaj, 28% s-au declarat „agnostici” și 29% „nereligioși”. este de 82 de ani pentru femei și de 75 de ani pentru bărbați. În medie, există 307 de locuitori la fiecare medic. Circa 18,9% din sistemul sanitar este finanțat direct de gospodării și 76,6% prin taxe. Un studiu recent al revistei medicale "The Lancet" a relevat faptul că Finlanda are cea mai mică
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
țări membre ale OECD cu excepția Canadei (44%), Statelor Unite (38%) și Japoniei (37%). Ponderea studenților străini este de 3%, una dintre cele mai mici din OECD, iar la nivelul programelor avansate (masterat, doctorat etc.) ponderea este de 7,3%, tot sub media OECD de 16,5%. Peste 30% din absolvenții învățământului superior sunt în domenii științifice. Îmbunătățirile forestiere, știința materialelor, științele mediului, rețelele neurale, fizica temperaturilor joase, cercetările neurologice, biotehnologia, tehnologia genetică și comunicațiile sunt toate exemple de domenii în care cercetătorii
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
împiedicând intemperiile reci dinspre nord-est. Aflată la adăpost, depresiunea are un climat de nuanță mediteraneană, cu ierni blânde, fără mari viscole, cu veri răcoroase, prelungite și un echilibru atmosferic favorabil. Temperatura aerului atinge cota medie, multianuala de 9,6 °C. Media lunii ianuarie se ridică la -2.4 °C, iar a lunii iunie la 19,9 °C. Precipitațiile atmosferice sunt în general constante, totalizând o medie anuală de 976 mm. Vânturile nu prezintă caracteristici deosebite. Datorită imobilizării maselor de aer în
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
și un echilibru atmosferic favorabil. Temperatura aerului atinge cota medie, multianuala de 9,6 °C. Media lunii ianuarie se ridică la -2.4 °C, iar a lunii iunie la 19,9 °C. Precipitațiile atmosferice sunt în general constante, totalizând o medie anuală de 976 mm. Vânturile nu prezintă caracteristici deosebite. Datorită imobilizării maselor de aer în depresiune, se înregistrează perioade lungi de calm atmosferic, fapt ce influeteaza negativ starea de poluare a orașului. Vegetația cuprinde o gamă variată de specii ierboase
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
cultură multifuncționale, 17 muzee (inclusiv unul dedicat păstrării tradițiilor populației de origine germană), două galerii de artă și un centru de promovare a creației. Sistemul educațional al orașului este bine dezvoltat în județ, existând 274 de școli și licee. Mass media sunt, de asemenea, bine reprezentate de trei cotidiene, două reviste de literatură, trei posturi de radio și două de televiziune.. Atelierul Memorial Erdõs. Erdõs Imre Pál (1916-1987)laureat al Premiului de Stat (1962), maestru emerit al artei (titlu ce i
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
un spor natural de 596 de persoane în anul 1992 la un spor natural de 273 de persoane în anul 2012, dar cu toate acestea se menține pozitiv. Sporul migratoriu al municipiului Zalău înregistrează valori negative. Anual municipiul pierde în medie prin migrație peste 500 de locuitori. Ponderea femeilor din totalul populației municipiului Zalău prezintă o tendință de scădere de la 49,85% în anul 1992 la 48,85% în anul 2012, iar ponderea bărbaților din totalul populației prezintă o tendință de
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
al cărui mal drept se află, formează limita nordică a orașului. Forma orașului este alungită, orașul fiind mai mare de-a lungul râului. Buzăul ocupă altitudini de la 101 metri în nord-vest, în apropierea dealurilor până la 88 metri în apropierea râului, media fiind de 95 de metri (cât este și altitudinea în centrul orașului, în piața Dacia). Astfel, Buzău este un oraș aflat într-un relief plat, cu o diferență de altitudine de 10 metri de-a lungul unei linii de 4
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
în amonte de Buzău se află barajul Cândești. Cu toate acestea, autoritățile constată că strategia de apărare împotriva inundațiilor nu acoperă complet și sectorul de centură a orașului, porțiune din DN2, aflat în apropierea râului. Clima este mai ales continentală, media fiind de 92 de zile de îngheț pe an (16 zile cu temperaturi sub -10 °C), dar și cu 92 de zile de vară, calde și secetoase. Vânturile locale includ Crivățul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
romano-catolici (2,38%) și baptiști (1,1%). Pentru 5,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația stabilă a municipiului era la 1910 de 11.451 de locuitori (7991 maghiari, 2911 români, 445 germani și 104 alte naționalități). Mass Media locală este bine dezvoltată. Municipiul beneficiază de 2 radiouri locale: Radio Fir și Radio Stil și de un post de televiziune -Someș TV -Televiziunea Văii Someșului. Televiziunea Someș TV avea o aria de acoperire in 4 județe, mai mult, promotorii
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
află într-o creștere economică constantă, bazată pe exporturi. În al patrulea trimestru al anului 2010, producția industrială estonă a crescut cu 23% față de anul anterior. Conform datelor Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor se ridica la 67% din media UE în 2008. În martie 2011, salariul mediu brut lunar în Estonia era de 843 de euro Există însă mari dezechilibre de PIB între diverse zone ale țării; peste jumătate din PIBul țării se produce la Tallinn, capitala și cel
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
Există însă mari dezechilibre de PIB între diverse zone ale țării; peste jumătate din PIBul țării se produce la Tallinn, capitala și cel mai mare oraș. În 2008, PIBul pe cap de locuitor al Tallinnului se ridica la 172% din media pe țară, și 115% față de media Uniunii Europene, depășind mediile altor țări. Rata șomajului este de circa 11,7%, peste media UE, în vreme ce creșterea PIB pe 2011 a fost de 8%, de cinci ori mai mare ca media zonei euro
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
între diverse zone ale țării; peste jumătate din PIBul țării se produce la Tallinn, capitala și cel mai mare oraș. În 2008, PIBul pe cap de locuitor al Tallinnului se ridica la 172% din media pe țară, și 115% față de media Uniunii Europene, depășind mediile altor țări. Rata șomajului este de circa 11,7%, peste media UE, în vreme ce creșterea PIB pe 2011 a fost de 8%, de cinci ori mai mare ca media zonei euro. În 2012, Estonia rămâne singura țară
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
țării; peste jumătate din PIBul țării se produce la Tallinn, capitala și cel mai mare oraș. În 2008, PIBul pe cap de locuitor al Tallinnului se ridica la 172% din media pe țară, și 115% față de media Uniunii Europene, depășind mediile altor țări. Rata șomajului este de circa 11,7%, peste media UE, în vreme ce creșterea PIB pe 2011 a fost de 8%, de cinci ori mai mare ca media zonei euro. În 2012, Estonia rămâne singura țară cu excedent bugetar din
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
și cel mai mare oraș. În 2008, PIBul pe cap de locuitor al Tallinnului se ridica la 172% din media pe țară, și 115% față de media Uniunii Europene, depășind mediile altor țări. Rata șomajului este de circa 11,7%, peste media UE, în vreme ce creșterea PIB pe 2011 a fost de 8%, de cinci ori mai mare ca media zonei euro. În 2012, Estonia rămâne singura țară cu excedent bugetar din zona euro și, cu o datorie publică de doar 6%, este
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
172% din media pe țară, și 115% față de media Uniunii Europene, depășind mediile altor țări. Rata șomajului este de circa 11,7%, peste media UE, în vreme ce creșterea PIB pe 2011 a fost de 8%, de cinci ori mai mare ca media zonei euro. În 2012, Estonia rămâne singura țară cu excedent bugetar din zona euro și, cu o datorie publică de doar 6%, este una dintre cele mai puțin îndatorate țări din Europa. Până în 1929, țara a înființat și stabilizat moneda
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
în trecut și ruși lipoveni. Societatea estonă a trecut prin schimbări considerabile de-a lungul ultimilor douăzeci de ani, una dintre cele mai notabile fiind creșterea nivelului de stratificare și distribuția venitului familial. Coeficientul Gini este constant mai mare decât media Uniunii Europene (31 în 2009), deși a scăzut. Rata șomajului înregistrată în ianuarie 2012 a fost de 7,7%. Estonia actuală este un stat multinațional în care, conform recensământului din 2000, se vorbesc 109 limbi. 67,3% dintre cetățenii țării
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
Programului de Evaluare Internațională a Elevilor, nivelurile de performanță ale elevilor de gimnaziu din Estonia este printre cele mai mari din lume: în 2010, țara s-a clasat a 13-a în clasamentul calității sistemului de educație, cu mult peste media OECD. Circa 89% dintre adulții estoni cu vârste între 25 și 64 de ani dețin o diplomă de liceu, aceasta fiind unul dintre cele mai mari procentaje din lumea industrializată. Dominația asupra Estoniei, începând cu Cruciadele Nordului din secolul al
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
cu producția unui material de știri despre vizita regelui Suediei Gustav al V-lea la Tallinn. Prima transmisiune publică televizată în Estonia s-a făcut în iulie 1955, în vreme ce transmisiunile radio regulate începuseră deja în decembrie 1926. Dereglementarea în domeniul media electronică a adus schimbări radicale față de începutul anilor 1990. Primele licențe pentru televiziuni private au fost emise în 1992. Primul post de radio privat a intrat în emisie în 1990. Astăzi, mass-media estone constituie un sector vibrant și competitiv. Există
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
general,arealul pe care se află situat orașul Călărași aparține zonei de climă continentală, mai puțin moderată decât a altor regiuni din România, cu ierni reci și veri călduroase. Temperatura medie anuală este de +11,2 °C (în luna iulie media termică oscilează în jurul valorii de 23 °C, iar în ianuarie se înregistrează o medie de -3 °C). Cea mai scăzută temperatură înregistrată la Călărași datează de la 8 ianuarie 1938 când s-a înregistrat -30 °C, iar cea mai ridicată, de
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
mai puțin moderată decât a altor regiuni din România, cu ierni reci și veri călduroase. Temperatura medie anuală este de +11,2 °C (în luna iulie media termică oscilează în jurul valorii de 23 °C, iar în ianuarie se înregistrează o medie de -3 °C). Cea mai scăzută temperatură înregistrată la Călărași datează de la 8 ianuarie 1938 când s-a înregistrat -30 °C, iar cea mai ridicată, de +41,4 °C, la 10 august 1951. Calculele de specialitate arată că municipiul Călărași
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
minim în lunile iulie-august, perioadă în care cerul este predominant senin, ceea ce favorizează arșița și seceta, pentru a cărei combatere se folosesc pe scară largă irigațiile. Stratul de zăpadă persistă mai puțin datorită încălzirilor ce se produc în timpul iernii; în medie zăpada începe să se topească la începutul lunii martie. Numărul anual de zile cu strat de zăpadă oscilează în jurul cifrei de 30. În timpul sezonului rece, stratul de zăpadă atinge cea mai mare grosime la sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
spațiilor verzi de . În anii 2007-2008, s-a înregistrat o creștere a acestor spații verzi, în special în cartierele de locuit de aproximativ 8 ha. În aceste condiții suprafața spațiului verde pe locuitor este de 4,58 m²/locuitor, o medie inferioară mediei naționale de 18 m²/locuitor. Fauna Călărașiului și împrejurimilor sale este variată, clasificându-se în 3 categorii: Deși stepele propriu-zise ale zonei au dispărut, fauna caracteristică acesteia s-a refugiat către zonele împădurite constituind astăzi un tot unitar
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
de . În anii 2007-2008, s-a înregistrat o creștere a acestor spații verzi, în special în cartierele de locuit de aproximativ 8 ha. În aceste condiții suprafața spațiului verde pe locuitor este de 4,58 m²/locuitor, o medie inferioară mediei naționale de 18 m²/locuitor. Fauna Călărașiului și împrejurimilor sale este variată, clasificându-se în 3 categorii: Deși stepele propriu-zise ale zonei au dispărut, fauna caracteristică acesteia s-a refugiat către zonele împădurite constituind astăzi un tot unitar. Speciile reprezentative
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
de prestigiu au început activitatea în orașul de pe malul brațului Borcea. Municipiul Călărași are un grad ridicat de bancarizare, având o companie bancară la aproximativ 4850 de locuitori și o agenție (sucursală) bancară la aproximativ 3100 de locuitori, cu o medie de 1,5 agenții (sucursale) per bancă. În Călărași se pot distinge următoarele zone funcționale: Zona de nord: Cuprinde cartierele „Gară” și „Cărămidari” cu împrejurimile lor, având ca limită de sud Bulevardul Republicii, iar ca limită de nord terenurile fostului
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]