76,244 matches
-
chemați la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în perioada interbelică a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, foștii voluntari au avut de suferit, pierzându-și gradele militare și îngroșând rândurile celor încarcerați în penitenciarele României comuniste. În acea perioadă, fenomenul voluntariatului militar s-a regăsit în cadrul mai multor popoare, odată cu declanșarea războiului luând amploare formarea unor corpuri de
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
acest tip de voluntariat a fost o expresie a voinței politice și militare a unor forțe ale națiunilor discriminate - doritoare de a se implica sub această formă în cadrul trupelor propriei națiuni, sau prin dezertare și trecere la inamic - alături de trupele fostului adversar, în lupta împotriva armatelor în care se aflau concentrați membrii națiunilor dominante. Apărute într-o perioadă nepropice statului român, aceste corpuri ale voluntarilor români din Ardeal, Banat și Bucovina au avut un rol foarte important în constituirea României Mari
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
emigranții români din America le-a fost rezervat un rol deosebit, luându-se în considerare faptul că nimic nu ar fi putut influența mai puternic atitudinea Aliaților față de dorința popoarelor monarhiei austro-ungare, decât lupta acestora cu arma în mână împotriva fostei lor „patrii vitrege”. În contextul situării în aceeași tabără militară, activitatea de mobilizare a voluntarilor în Imperiul Rus a avut aici o amploare deosebită. Aceasta s-a datorat atât faptului că aici s-a aflat majoritatea prizonierilor etnici români din
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
faptului că au împărtășit alte convingeri, fie temerii pentru familiile lor rămase acasă, fie incapacității fizice sau invalidității. Insuccesele trupelor române din anul 1916 au avut de asemenea, o influență demoralizatoare. La modul global, aprecierile din acea vreme făcute de foștii voluntari precum și documentele păstrate, au conturat totuși concluzia că numărul celor care ar fi putut fi aduși în țară pentru a fi încadrați în armată ar fi depășit 50.000, număr aproximativ echivalent cu efectivele a patru divizii de infanterie
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
a rămas doar un simplu birou de informații pentru prizonierii din Ardeal sau Bucovina, care a fost, formal, desființat în luna mai 1918. După semnarea Tratatului de la Brest-Litovsk, Puterile Centrale au cerut guvernului bolșevic dezarmarea unităților de voluntari constituite din foști soldați austro-ungari. Din cauza apartenenței lor la "Corpul de Voluntari", foștii prizonieri din Armata Austro-Ungară au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi judecați de către justiția austro-ungară ca „trădători” și
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
din Ardeal sau Bucovina, care a fost, formal, desființat în luna mai 1918. După semnarea Tratatului de la Brest-Litovsk, Puterile Centrale au cerut guvernului bolșevic dezarmarea unităților de voluntari constituite din foști soldați austro-ungari. Din cauza apartenenței lor la "Corpul de Voluntari", foștii prizonieri din Armata Austro-Ungară au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi judecați de către justiția austro-ungară ca „trădători” și a nu primi pedepse pe măsură. Considerați, așadar, de către statul
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
cu haine de vară, cazarea s-a făcută într-o cazarmă cu trei etaje disponibilizată de către generalul Lavergné, iar asistența sanitară a fost asigurată de către „Trenului sanitar” al Crucii Roșii Americane. Între timp, sublocotenentul Raul Alevra obținuse pentru repatriere un fost cargou canadian transformat (numit „M.S. Dollar” și cedat inițial contingentului ceh), care ar fi urmat să meargă pe o ruta Vladivostok - Halifax (Canada) - Triest. În urma intervenției suplimentare a maiorului Cădere, contingentul român a primit pe 14 mai însă o ofertă
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Comisia Militară Română" a început evacuarea voluntarilor cu destinația Constanța, pe 25 mai plecând Trás-os-Montes cu 1.724 de persoane (74 ofițeri, 1.595 subofițeri, gradați și soldați și 55 de civili membri de familie - avându-l alături și pe fostul lor comandant Eduard Kadlec) și pe 1 iunie Huntsgreen cu 1.106 de persoane (758 de legionari: 40 de ofițeri și 718 subofițeri, gradați și soldați și 310 prizonieri supuși români alături de 38 de civili membri de familie - sub eticheta
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
-și regăsi familiile după patru ani de război și pentru a întări Gărzile Naționale Române. După 1 lună - prin Ordinul de chemare nr. 167/1919 au fost din nou rechemați pentru a sprijini din cadrul Armatei Române, preluarea teritoriului transilvănean. Pe măsură ce foști prizonieri din Rusia au sosit în țară, aceștia au fost chemați să sporească efectivul lupătorilor transilvăneni. Organizarea noilor unități de voluntari a fost încredințată tot lui Victor Deleu, în calitatea sa de secretar al Resortului Internelor din Consiliul Dirigent, soldații
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
După eliberarea Ardealului și instaurarea administrației românești pe întregul teritoriul al României Mari, la 6 iulie 1919 Corpul Voluntarilor a fost definitiv demobilizat, în cadrul unui eveniment festiv organizat la Sebeș. În perioada de existență a Consiliului Dirigent, prin intermediul administrației județelor foștii voluntari au primit ulterior din inițiativa lui Victor Deleu, sume de bani necesare acoperirii multor nevoi. Dupa război, voluntarii români (incluzându-i și pe cei proveniți din Franța sau Italia) s-au organizat în "„Uniunea foștilor voluntari din Războiul pentru
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Dirigent, prin intermediul administrației județelor foștii voluntari au primit ulterior din inițiativa lui Victor Deleu, sume de bani necesare acoperirii multor nevoi. Dupa război, voluntarii români (incluzându-i și pe cei proveniți din Franța sau Italia) s-au organizat în "„Uniunea foștilor voluntari din Războiul pentru Întregirea neamului”" și au editat "„Gazeta voluntarilor”", organ de presă care a apărut între anii 1923 și 1937. Președinte al "Uniunii foștilor voluntari" a fost ales comandantul de la Darnița - fostul sublocotenent Victor Deleu, funcție pe care
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
-i și pe cei proveniți din Franța sau Italia) s-au organizat în "„Uniunea foștilor voluntari din Războiul pentru Întregirea neamului”" și au editat "„Gazeta voluntarilor”", organ de presă care a apărut între anii 1923 și 1937. Președinte al "Uniunii foștilor voluntari" a fost ales comandantul de la Darnița - fostul sublocotenent Victor Deleu, funcție pe care a deținut-o până la sfârșitul vieții. În perioada 29-30 septembrie 1923, la Bratislava a avut loc un "Congres al foștilor voluntari din România, Cehoslovacia și Iugoslavia
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Italia) s-au organizat în "„Uniunea foștilor voluntari din Războiul pentru Întregirea neamului”" și au editat "„Gazeta voluntarilor”", organ de presă care a apărut între anii 1923 și 1937. Președinte al "Uniunii foștilor voluntari" a fost ales comandantul de la Darnița - fostul sublocotenent Victor Deleu, funcție pe care a deținut-o până la sfârșitul vieții. În perioada 29-30 septembrie 1923, la Bratislava a avut loc un "Congres al foștilor voluntari din România, Cehoslovacia și Iugoslavia", unde s-a hotărât crearea unei "Federații a
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
1923 și 1937. Președinte al "Uniunii foștilor voluntari" a fost ales comandantul de la Darnița - fostul sublocotenent Victor Deleu, funcție pe care a deținut-o până la sfârșitul vieții. În perioada 29-30 septembrie 1923, la Bratislava a avut loc un "Congres al foștilor voluntari din România, Cehoslovacia și Iugoslavia", unde s-a hotărât crearea unei "Federații a tuturor voluntarilor din țările Micii Antante". Această organizație a fost creată în cele din urmă la 30 decembrie 1923, a ținut congrese până în anul 1935 și
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
front), chiar din timpul desfășurării acțiunilor (într-o mică măsură însă). Lucrările apărute după Primul Război Mondial au beneficiat de un grad mai mare de obiectivitate, însă s-au rezumat în perioada interbelică - cu puține excepții, doar la memorialistica unor foști voluntari sau a unora dintre cei care au fost implicați în organizarea acestora. În România comunistă fenomenul voluntariatului român în Marele Război - cu predilecție a celui din Rusia anilor 1917-1920, a fost în cea mai mare parte trecut sub tăcere
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
(nume de căsătorie Hachin; n. 11 august 1958, Marseille) este o fostă scrimeră franceză specializată pe floretă, dublă campioană olimpică la Moscova 1980. S-a născut la Marseille în 1958. Tatăl său era farmacist la Saint-Tropez. S-a apucat de scrimă la clubul OGC Nice împreună cu sora sa cea mare, Véronique, care
Pascale Trinquet () [Corola-website/Science/336073_a_337402]
-
(n. 22 iunie 1938, Ploiești, județul Prahova) este un fost scrimer român specializat pe sabie, apoi un comentator sportiv. Din copilărie era pasionat de duelurile cu spade din lemn. S-a apucat de scrimă la CS Petrolul din Ploiești, sub îndrumarea lui Ion Popescu, apoi a lui Vasile Chelaru. La
Octavian Vintilă () [Corola-website/Science/336068_a_337397]
-
de unde metrice. A fost prima stație de radiolocație sovietică de observare circulară a spațiului aerian. În comparație cu celelalte stații sovietice existente (RUS-2, RUS-2s și P-3) noua stație a îmbrățișat o serie de modernizări. Radarul a fost și în înzestrarea țărilor fostului Tratat de la Varșovia, inclusiv în Armata României. În prezent nu se exploatează. Radarul a fost realizat în anul 1950 la Institutul de Cercetări Științifice în Radiotehnică din orașul Gorki (în prezent NNIIRT = Institutul de Cercetări Științifice în Radiotehnică din Nijnii
P-8 (radar) () [Corola-website/Science/336066_a_337395]
-
B a Diviziei A și s-a calificat astfel direct în Liga Națională. Secția a fost fondată în anul 2009, sub numele de CSM-LPS Bistrița. O echipă de handbal feminin bistrițean a existat și anterior, cu începere din 1986, când fostul Club Sportiv Gloria Bistrița a fost separat în două: pe de o parte echipa de fotbal, pe de altă parte un club nou, condus de profesorul Radu Vianu și cuprinzând opt secții sportive, printre care și handbal feminin. După 1990
CSM Bistrița (handbal feminin) () [Corola-website/Science/336079_a_337408]
-
plângeri penale pe numele producătorului Universitar Farma, care de atunci și-a schimbat numele în Hexi Pharma. Pe fondul investigațiilor despre infecțiile nosocomiale în cazul răniților de la clubul Colectiv, în decembrie 2015, ziaristul Cătălin Tolontan a fost contactat de un fost angajat al firmei Hexi Pharma, care a decis să devină whistleblower și i-a pus la dispoziție documente pe care le sustrăsese din firmă la plecarea de acolo. După ce a coroborat informațiile cu altă sursă din interiorul Hexi Pharma și
Criza dezinfectanților diluați (România, 2016) () [Corola-website/Science/336077_a_337406]
-
firmei Hexi Pharma, care a decis să devină whistleblower și i-a pus la dispoziție documente pe care le sustrăsese din firmă la plecarea de acolo. După ce a coroborat informațiile cu altă sursă din interiorul Hexi Pharma și cu un fost director medical dintr-un spital, și după ce i-a confruntat pe patronul Dan Condrea și pe directoarea Flori Dinu, ziaristul Cătălin Tolontan a publicat rezultatul investigației, împreună cu documentele de fabricație ale producătorului. Ancheta jurnalistică a relevat și că singura verificare
Criza dezinfectanților diluați (România, 2016) () [Corola-website/Science/336077_a_337406]
-
de președinte. A primit titlul de Hotelierul Anului în 1990. Munca ei de la Plaza a fost sfârșitul activității ei în cadrul Trump Organization. Spre sfârșitul acelui an au început să circule zvonuri că soțul ei ar avea o aventură cu o fostă regină a frumuseții din Georgia, Marla Maples. În timp ce familia se afla în vacanță de Crăciun la Aspen, Colorado, ea a întâlnit-o pe Maples pe pârtia de schi; confruntarea lor a fost prezentată în "New York Post" în ziua următoare. În
Ivana Trump () [Corola-website/Science/336082_a_337411]
-
judecată o companie finlandeză de produse de îmbrăcăminte, acuzând-o că a vândut îmbrăcăminte pentru femei ce purta numele ei fără permisiune. În același an, ea a luat parte la emisiunea britanică "Celebrity Big Brother", terminând pe locul șapte. În fostele seriale Disney "Zack și Cody, ce viață minunată" și "O viață minunată pe punte", câinele personajului principal London Tipton este numit Ivana. În adaptarea cinematografică "The First Wives Club" (1996), Ivana își face o scurtă apariție la sfârșitul galei, moment
Ivana Trump () [Corola-website/Science/336082_a_337411]
-
(n. 17 august 1968, Tauberbischofsheim) este o fostă scrimeră germană specializată pe floretă, cea mai titrată scrimeră din această țară. A fost dublă campioană olimpică la Seul 1988 și laureată în total cu patru medalii olimpice din trei participări. La Campionatul Mondial a cucerit două titluri la individual
Anja Fichtel () [Corola-website/Science/336089_a_337418]
-
a fost o organizație națională militară română formată din foști soldați și ofițeri ai Armatei austro-ungare, constituită în Viena în data de 31 octombrie 1918, cu scopul concentrării, organizării și transportării spre Transilvania a soldaților români din fost armată imperială. Organizarea sa a reprezentat un segment al unui plan mai
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]