79,378 matches
-
și acută atunci când pCO depășește 0,015 bar (sc. abs.). Creșterea nivelului de bioxid de carbon, este resimțită mai ales atunci când scafandrul înoată sau când desfășoară o activitate intensă sub apă. În aceste situații poate apărea senzația de „lipsă de aer” care vine de la centrul respirator ce răspunde la creșterea nivelului de bioxid de carbon și poate conduce la scurtarea respirației, la accelerarea ritmului respirator (gâfâială), oboseală, crampe musculare, dureri de cap și chiar pierderea cunoștinței. Efectele hipercapniei pot duce la
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
la accelerarea ritmului respirator (gâfâială), oboseală, crampe musculare, dureri de cap și chiar pierderea cunoștinței. Efectele hipercapniei pot duce la apariția panicii cu consecințe foarte grave. Atunci când scafandrul simte un anumit inconfort respirator, nevoia inhalării unei cantități mai mari de aer și oboseală, este recomandat ca el oprească înotul sau activitatea pe care o desfășoară, relaxându-se și respirând profund. Respirația superficială, respirația cu pauze, utilizarea unui aparat de respirat cu rezistențe gazodinamice mari, sunt factori care împiedică sau încetinesc schimbul
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
le sunt accidente de scufundare aparținând categoriei accidentelor fizico-mecanice și apar datorită dezechilibrului de presiune dintre presiunea gazului existent în cavitățile ce conțin aer ale aparatului respirator, urechea medie și sinusurile și presiunea exterioară adică presiunea mediului acvatic la adâncimea de scufundare. Tot în categoria baro traumatismelor pot fi încadrate și alte două accidente ce pot apărea în timpul coborârii scafandrului sub apă, acestea sunt
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
mediului acvatic la adâncimea de scufundare. Tot în categoria baro traumatismelor pot fi încadrate și alte două accidente ce pot apărea în timpul coborârii scafandrului sub apă, acestea sunt placajul vizorului și barotraumatismul dinților. Urechea medie este o cavitate ce conține aer aflată între timpan și trompa lui Eustache. Trompa lui Eustache face legătura între urechea medie și faringe și este, de obicei, închisă. O dată cu începerea coborârii, datorită creșterii presiunii exterioare, apare un dezechilibru între presiunile care acționează de o parte și
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
și este, de obicei, închisă. O dată cu începerea coborârii, datorită creșterii presiunii exterioare, apare un dezechilibru între presiunile care acționează de o parte și de alta a timpanului și anume între presiunea mediului acvatic exterior care crește cu adâncimea și presiunea aerului din urechea medie care rămâne la valoarea presiunii atmosferice. Trompa lui Eustache este închisă, aceeași diferență de presiune există și între presiunea aerului din faringe deoarece scafandrul respiră aer la o presiune egală cu presiunea adâncimii scufundării și presiunea aerului
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
de alta a timpanului și anume între presiunea mediului acvatic exterior care crește cu adâncimea și presiunea aerului din urechea medie care rămâne la valoarea presiunii atmosferice. Trompa lui Eustache este închisă, aceeași diferență de presiune există și între presiunea aerului din faringe deoarece scafandrul respiră aer la o presiune egală cu presiunea adâncimii scufundării și presiunea aerului din urechea medie. Înainte ca diferența de presiune să devină foarte mare, trebuie introdus aer din faringe în urechea medie prin trompa lui
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
între presiunea mediului acvatic exterior care crește cu adâncimea și presiunea aerului din urechea medie care rămâne la valoarea presiunii atmosferice. Trompa lui Eustache este închisă, aceeași diferență de presiune există și între presiunea aerului din faringe deoarece scafandrul respiră aer la o presiune egală cu presiunea adâncimii scufundării și presiunea aerului din urechea medie. Înainte ca diferența de presiune să devină foarte mare, trebuie introdus aer din faringe în urechea medie prin trompa lui Eustache, egalizând astfel presiunile de o
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
aerului din urechea medie care rămâne la valoarea presiunii atmosferice. Trompa lui Eustache este închisă, aceeași diferență de presiune există și între presiunea aerului din faringe deoarece scafandrul respiră aer la o presiune egală cu presiunea adâncimii scufundării și presiunea aerului din urechea medie. Înainte ca diferența de presiune să devină foarte mare, trebuie introdus aer din faringe în urechea medie prin trompa lui Eustache, egalizând astfel presiunile de o parte și alta a timpanului. Cea mai eficientă metodă de echilibrare
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
aceeași diferență de presiune există și între presiunea aerului din faringe deoarece scafandrul respiră aer la o presiune egală cu presiunea adâncimii scufundării și presiunea aerului din urechea medie. Înainte ca diferența de presiune să devină foarte mare, trebuie introdus aer din faringe în urechea medie prin trompa lui Eustache, egalizând astfel presiunile de o parte și alta a timpanului. Cea mai eficientă metodă de echilibrare este manevra Valsalva care constă în strângerea nasului între degete și suflarea de aer în
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
introdus aer din faringe în urechea medie prin trompa lui Eustache, egalizând astfel presiunile de o parte și alta a timpanului. Cea mai eficientă metodă de echilibrare este manevra Valsalva care constă în strângerea nasului între degete și suflarea de aer în nas pentru a forța aerul din faringe să deschidă trompa lui Eustache și să pătrundă prin ea către urechea medie. În afară de manevra Valsalva, mai există și alte manevre de echilibrare a presiunii din urechea medie cu presiunea exterioară, arătate
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
medie prin trompa lui Eustache, egalizând astfel presiunile de o parte și alta a timpanului. Cea mai eficientă metodă de echilibrare este manevra Valsalva care constă în strângerea nasului între degete și suflarea de aer în nas pentru a forța aerul din faringe să deschidă trompa lui Eustache și să pătrundă prin ea către urechea medie. În afară de manevra Valsalva, mai există și alte manevre de echilibrare a presiunii din urechea medie cu presiunea exterioară, arătate în tabel. Scafandrul care a fost
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
un medic specialist în medicină hiperbară sau, dacă acest lucru nu este posibil, la un medic specialist ORL. Pentru evitarea apariției unui accident de barotraumatism al urechii medii, este necesară luarea unor măsuri de prevenire: Sinusurile sunt cavități ce conțin aer fiind anexe ale aparatului respirator, aflate în interiorul oaselor feței și ale cutiei craniene. Există patru perechi de sinusuri: Sinusurile mai importante din punct de vedere al mărimii lor sunt sinusurile frontale și maxilare. Sinusurile sunt căptușite în interior cu o
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
în interior cu o mucoasă care o continuă pe cea nazală și comunică, prin intermediul unor canale osoase, cu fosele nazale care și ele comunică cu faringele. Ca și în cazul urechii medii, în timpul coborârii sub apă, sinusurile trebuie umplute cu aer din fosele nazale pentru echilibrarea presiunii pentru a preveni o comprimare care poate fi dureroasă. De obicei, echilibrarea presiunii din sinusuri se face în mod spontan fără să fie necesară vreo manevră de egalizare. Însă în cazul unei răceli mucoasa
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
victimă a unui accident de barotraumatism al sinusurilor, trebuie să consulte imediat un medic specialist în medicină hiperbară sau, dacă acest lucru nu este posibil, un doctor specialist ORL Placajul vizorului apare datorită diferenței de presiune dintre mediul exterior și aerul aflat în interiorul vizorului. <br/br>Placajul apare în special în timpul coborârii scafandrului; dacă aerul nu este introdus în interior, vizorul este în depresiune și are loc un efect de ventuză care poate provoca tulburări de vedere, durere, hemoragie și leziuni
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
specialist în medicină hiperbară sau, dacă acest lucru nu este posibil, un doctor specialist ORL Placajul vizorului apare datorită diferenței de presiune dintre mediul exterior și aerul aflat în interiorul vizorului. <br/br>Placajul apare în special în timpul coborârii scafandrului; dacă aerul nu este introdus în interior, vizorul este în depresiune și are loc un efect de ventuză care poate provoca tulburări de vedere, durere, hemoragie și leziuni oculare și nazale. <br/br>În timpul urcării dacă aerul din interiorul vizorului nu iese
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
special în timpul coborârii scafandrului; dacă aerul nu este introdus în interior, vizorul este în depresiune și are loc un efect de ventuză care poate provoca tulburări de vedere, durere, hemoragie și leziuni oculare și nazale. <br/br>În timpul urcării dacă aerul din interiorul vizorului nu iese la exterior, are loc un efect de suprapresiune dar fără consecințe. <br/br>După apariția unui placaj, trebuie consultat un medic generalist, ORL sau oftalmolog. Pentru prevenirea apariției placajului vizorului se va sufla, prin nas
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
din interiorul vizorului nu iese la exterior, are loc un efect de suprapresiune dar fără consecințe. <br/br>După apariția unui placaj, trebuie consultat un medic generalist, ORL sau oftalmolog. Pentru prevenirea apariției placajului vizorului se va sufla, prin nas, aer în vizor, pe tot timpul coborârii. le dinților apar atunci când aerul aflat în depresiune într-o cavitate dentară cum este caria, este comprimat în timpul coborârii sub apă. De asemenea, se mai poate produce o ruptură a unei plombe mai vechi
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
de suprapresiune dar fără consecințe. <br/br>După apariția unui placaj, trebuie consultat un medic generalist, ORL sau oftalmolog. Pentru prevenirea apariției placajului vizorului se va sufla, prin nas, aer în vizor, pe tot timpul coborârii. le dinților apar atunci când aerul aflat în depresiune într-o cavitate dentară cum este caria, este comprimat în timpul coborârii sub apă. De asemenea, se mai poate produce o ruptură a unei plombe mai vechi. În timpul urcării (conform cu legea Boyle-Mariotte), aerul aflat în cavitatea dentară se
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
coborârii. le dinților apar atunci când aerul aflat în depresiune într-o cavitate dentară cum este caria, este comprimat în timpul coborârii sub apă. De asemenea, se mai poate produce o ruptură a unei plombe mai vechi. În timpul urcării (conform cu legea Boyle-Mariotte), aerul aflat în cavitatea dentară se dilată iar presiunea puternică asupra peretelui intern conduce la apariția durerilor urmate de ruperea pulpei dentare și chiar de explozia dintelui. De asemenea există posibilitatea formării de bule de azot în cavitatea pulpară ceeace constituie
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
suprafața apei, acolo unde scăderile de adâncime conduc la variații mari de volum. Principalele manifestări ale suprapresiunii pulmonare sunt embolia gazoasă, emfizemul mediastinal, emfizemul subcutanat și pneumotorax. Este cea mai gravă consecință a suprapresiunii pulmonare. Presiunea creată în plămâni împinge aerul din alveolele pulmonare în vasele de sânge de unde este transportat la inimă, iar de aici este trimis prin artere în tot corpul. Aerul ajunge apoi în arterele care alimentează creierul blocând un vas de sânge. Se va forma un dop
Suprapresiune pulmonară () [Corola-website/Science/313764_a_315093]
-
emfizemul subcutanat și pneumotorax. Este cea mai gravă consecință a suprapresiunii pulmonare. Presiunea creată în plămâni împinge aerul din alveolele pulmonare în vasele de sânge de unde este transportat la inimă, iar de aici este trimis prin artere în tot corpul. Aerul ajunge apoi în arterele care alimentează creierul blocând un vas de sânge. Se va forma un dop, „embolus”, care nu va permite sângelui să treacă mai departe prin acel vas. Țesutul creierului, din zona aferentă vaselor de sânge de după dopul
Suprapresiune pulmonară () [Corola-website/Science/313764_a_315093]
-
se recomandă recomprimarea victimei direct în apă deoarece simptomele sunt prea severe pentru a permite un tratament adecvat în apă. Primul ajutor în cazul emboliei gazoase constă în: Este mai puțin serioasă decât embolia gazoasă. Acesta constă în aceea că aerul este împins în spațiile cu țesut din mijlocul toracelui, între plămâni, lângă inimă și de-a lungul traheii. Simptomele caracteristice sunt: dureri toracice, tulburări respiratorii și leșin datorită presiunii aerului asupra inimii. Care constă în existența de aer sub piele
Suprapresiune pulmonară () [Corola-website/Science/313764_a_315093]
-
puțin serioasă decât embolia gazoasă. Acesta constă în aceea că aerul este împins în spațiile cu țesut din mijlocul toracelui, între plămâni, lângă inimă și de-a lungul traheii. Simptomele caracteristice sunt: dureri toracice, tulburări respiratorii și leșin datorită presiunii aerului asupra inimii. Care constă în existența de aer sub piele, în special în jurul gâtului. În acest caz, simptomele sunt: tulburări respiratorii, edem și chiar schimbarea vocii. Constă în pătrunderea aerului între plămâni și peretele cavității toracice, în cavitatea pleurală. Plămânul
Suprapresiune pulmonară () [Corola-website/Science/313764_a_315093]
-
aceea că aerul este împins în spațiile cu țesut din mijlocul toracelui, între plămâni, lângă inimă și de-a lungul traheii. Simptomele caracteristice sunt: dureri toracice, tulburări respiratorii și leșin datorită presiunii aerului asupra inimii. Care constă în existența de aer sub piele, în special în jurul gâtului. În acest caz, simptomele sunt: tulburări respiratorii, edem și chiar schimbarea vocii. Constă în pătrunderea aerului între plămâni și peretele cavității toracice, în cavitatea pleurală. Plămânul afectat își reduce volumul, cel puțin în parte
Suprapresiune pulmonară () [Corola-website/Science/313764_a_315093]
-
caracteristice sunt: dureri toracice, tulburări respiratorii și leșin datorită presiunii aerului asupra inimii. Care constă în existența de aer sub piele, în special în jurul gâtului. În acest caz, simptomele sunt: tulburări respiratorii, edem și chiar schimbarea vocii. Constă în pătrunderea aerului între plămâni și peretele cavității toracice, în cavitatea pleurală. Plămânul afectat își reduce volumul, cel puțin în parte, ceea ce va influența respirația. Dacă presiunea crește, aceasta va afecta nu numai plămânul, ci și inima reducând activitatea cardiacă. Simptomele constau din
Suprapresiune pulmonară () [Corola-website/Science/313764_a_315093]