76,244 matches
-
soldelor în cuantum de 30 coroane pentru ofițeri și de 10 coroane pentru soldați, numai acelora care stând în serviciul Senatului și-au îndeplinit obligațiile. Ca efect al unei la solicitări a Consiliului Național Ceh, o parte din trupe (anume fostul Regiment 2 de la Brașov, sub comanda colonelului Alexandru Simion) au fost trimise la Praga , pentru a ajuta la calmarea manifestările naționaliste ale celor care erau încă adepții ideii de imperiu și a asigura liniștea. Pe 27 noiembrie, succesiv eșecului ultimelor
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
Vasil Mihailov Etropolski (în ; n. 18 martie 1959, Sofia) este un fost scrimer bulgar specializat pe sabie, laureat cu aur la Campionatul Mondial de Scrimă din 1983 de la Viena, cucerind în total șase medalii mondiale. A câștigat clasamentul general al Cupei Mondiale de Scrimă în 1983, 1985 și 1986. Este geamănul lui
Vasil Etropolski () [Corola-website/Science/336106_a_337435]
-
(n. 1 iulie 1966, Satu Mare) este o fostă scrimeră germană de origine română specializată pe floretă. A fost campioană olimpică pe echipe la Los Angeles 1984 și la Seul 1988, fiind laureată în total cu patru medalii olimpice din trei participări. A fost și triplă campioană mondială pe
Zita Funkenhauser () [Corola-website/Science/336104_a_337433]
-
În prezent are un cabinet propriu în Tauberbischofsheim și este dentista echipelor olimpice ale Germaniei. În această calitate a participat la Jocurile Olimpice din 2008 de la Beijing și la ediție din 2012 de la Londra. În anul 1993 s-a căsătorit cu fostul floretist Matthias Behr, campion olimpic pe echipe la Jocurile Olimpice din 1976, apoi director sportiv al clubul de scrimă din Tauberbischofsheim. Împreună au două copii, gemenii Leandra și Greta, născute în 1996. Amândouă fetele sunt floretiste, membre echipei Germaniei la juniori
Zita Funkenhauser () [Corola-website/Science/336104_a_337433]
-
unul dintre cele mai bune filme ale secolului XX. După "Casablanca", Lebeau a mai apărut în alte două filme americane. Primul a fost în drama de război "Paris After Dark" (1943), în care a avut un rol important, jucând alături de fostul ei soț, Marcel Dalio. În anul următor, a avut un rol mai mic în filmul muzical "Music for Millions". După sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Madeleine Lebeau întors în Franța, unde și-a continuat cariera de actriță de
Madeleine Lebeau () [Corola-website/Science/336114_a_337443]
-
Evreiască (ce a devenit mai târziu guvernul israelian) și-a dat seama că avea nevoie de arme numeroase și mai avansate pentru planificarea Operațiunii Balak, așa că a încercat să cumpere arme în mod clandestin, unele dintre ele fiind arme ale fostei armate germane ce fuseseră capturate de Armata Cehoslovacă pe teritoriul său național. Aceste propuneri au fost respinse de guvernul ceh al președintelui Beneš. Cu toate acestea, la insistențele lui Stalin și a guvernului sovietic care erau, la acel moment, susținători
Rudolf Slánský () [Corola-website/Science/336090_a_337419]
-
conduceau regimurile instalate de sovietici au fost folosiți ca țapi ispășitori de către Stalin pentru lipsurile și problemele economice). Sprijinul material și diplomatic considerabil acordat Israelului a făcut ca cel puțin unele acuzații să pară credibile. Aceste evenimente i-au permis fostului aliat al lui Gottwald și ministru al apărării Antonín Zápotocký, ambii populiști, să-l acuze că ar aparține burgheziei. Slánský și aliații săi au fost, de asemenea, nepopulari în rândul vechilor membri ai partidului, ai guvernului și ai Biroului Politic
Rudolf Slánský () [Corola-website/Science/336090_a_337419]
-
(în , în , fostă "Hala Ludowa") este o clădire istorică din Wroclaw, Polonia. Aceasta a fost construită după planurile arhitectului Max Berg în 1911-1913, atunci când orașul făcea parte din Imperiul German. Max Berg a proiectat să servească drept structură multifuncțională pentru a găzdui „expoziții
Sala Centenarului () [Corola-website/Science/336134_a_337463]
-
prin prezența de urme de unghii și de pete de fecale pe pervazul ferestrei de unde a căzut Masaryk, precum și prin intenția declarată a lui Masaryk de a pleca a doua zi de la Praga către Londra. Membrii familiei lui Masaryk —inclusiv fosta lui soție, Frances Crane Leatherbee, o fostă rudă pe nume Sylvia E. Crane și sora lui, Alice Masaryková — și-au afirmat convingerea că el s-ar fi sinucis, potrivit unei scrisori scrise de Sylvia E. Crane pentru "The New York Times", și au
Jan Masaryk () [Corola-website/Science/336101_a_337430]
-
de pete de fecale pe pervazul ferestrei de unde a căzut Masaryk, precum și prin intenția declarată a lui Masaryk de a pleca a doua zi de la Praga către Londra. Membrii familiei lui Masaryk —inclusiv fosta lui soție, Frances Crane Leatherbee, o fostă rudă pe nume Sylvia E. Crane și sora lui, Alice Masaryková — și-au afirmat convingerea că el s-ar fi sinucis, potrivit unei scrisori scrise de Sylvia E. Crane pentru "The New York Times", și au considerat posibilitatea crimei ca un „clișeu al
Jan Masaryk () [Corola-website/Science/336101_a_337430]
-
sau a încercat să-i omoare”. Jan Masaryk a fost unul dintre ei. Din 1924 și până la divorțul lor în 1931, Masaryk a fost căsătorit cu Frances Crane Leatherbee (1887-1954). Moștenitoare a unei averi cu conducte, supape și lifturi și fosta soție a lui Robert Leatherbee, ea a fost fiica lui Charles R. Crane, ministrul SUA în China; și sora lui Richard Teller Crane II, ambasadorul SUA în Cehoslovacia. Prin această căsătorie, Masaryk a avut trei copii vitregi: Charles Leatherbee, Robert
Jan Masaryk () [Corola-website/Science/336101_a_337430]
-
fost un militar slovac din Armata Cehoslovacă, implicat în Operațiunea Anthropoid (asasinarea Reichsprotektor (protectorul Reichului german) al Boemiei și Moraviei, Obergruppenführer-ul SS Reinhard Heydrich). Gabčík s-a născut în 1912 în Poluvsie, parte a orașului Rajecké Teplice, districtul Žilina, Slovacia (fostul teritoriu slovac al Austro-Ungariei). El a învățat meseriile de potcovar și fierar cu meșterul fierar J. Kunike din satul Kostelec Nad Vltavou (Boemia). A locuit cu familia Kunike în casa lor, care există încă și astăzi împreună cu dependințele și curtea
Jozef Gabčík () [Corola-website/Science/336117_a_337446]
-
Comitetul de construcție", o instituție publică ce trebuia să se ocupe de strângerea de fonduri pentru terminarea edificiului. Din Comitet făceau parte, printre alții, episcopul Cosma al Dunării de Jos, preotul paroh al Sulinei Simion Vârgolici, scriitorul Gala Galaction și fostul senator și primar al orașului Sulina, Gheorghe B. Popescu. Lucrările la catedrală au reînceput pe data de 30 aprilie 1933. La sfârșitul aceluiași an, "Comitetul de construcție" lansează un apel de subscripție publică „tuturor oamenilor de bine, rugându-i stăruitor
Catedrala Sfântul Alexandru și Sfântul Nicolae din Sulina () [Corola-website/Science/336135_a_337464]
-
care lucra în gama de unde metrice, pusă în exploatare în anul 1956. A fost în înzestrarea unităților din Apărarea Antiaeriană a Teritoriului, Forțele Aeriene, Marina Militară și Apărarea Antiaeriană a Trupelor de Uscat. Radarul a fost și în înzestrarea țărilor fostului Tratat de la Varșovia, inclusiv în Armata României. În prezent nu se exploatează. Prototipul radarului P-12 l-a constituit radarul P-10), realizat în anul 1953. Radarul P-12 a fost proiectat și realizat în anii 1954 - 1956 de către Biroul
P-12 (radar) () [Corola-website/Science/336142_a_337471]
-
Trump Mar-a-Lago estate. La eveniment au participat personalități cum ar fi Katie Couric, Matt Lauer, Rudy Giuliani, Heidi Klum, Star Jones, P. Diddy, Shaquille O ' Neal, Barbara Walters, Conrad Black, Regis Philbin, Simon Cowell, Kelly Ripa, ex-senatorul Hillary Clinton, și fostul președinte Bill Clinton. La recepție, Billy Joel a cântat pentru mulțime "Așa Cum Ești" și a scris noi versuri despre Trump: "Doamna Este un Tramp". Detaliile despre ceremonia de nuntă și recepție au fost pe larg relevate de mass-media. Melania a
Melania Trump () [Corola-website/Science/336129_a_337458]
-
unei taxe), dar începând de la ora de închidere a spațiilor interioare ale Castelului Praga se poate intra gratuit. În zilele noastre există mai multe magazine de suveniruri în casele de pe această stradă și un muzeu de armuri medievale într-o fostă fortificație din secolul al XIV-lea accesibilă de pe Strada de aur. Strada de aur este conectată cu Turnul Dalibor, care era folosit ca temniță în perioada medievală (începând din 1496).
Strada de aur () [Corola-website/Science/336141_a_337470]
-
află blazoanele lui Zigmund de Tiefenbach și ale celor două soții ale sale, Kateřina de Lomnice și Bohunka de Žerotin. Pornind de la Poarta de Sud a palatului este podul castelului, menționat ca unul dintre primele structuri din beton armat din fostul Imperiu Austro-Ungar. El a fost construit în 1896 pe locul în care a fost un pod gotic și mai târziu un pod baroc decorat cu statuile a patru sfinți. De la pod se trece printr-un pasaj prin palatul cu donjon
Castelul Veveří () [Corola-website/Science/336164_a_337493]
-
prezent ale castelului Veveří, fiind construit în secolul al XIII-lea ca element primar al celei mai vechi etape de construcție a castelului. Palatul este principala clădire rezidențială a castelului, creată prin unirea donjonului și a celor două palate medievale. Fosta capelă gotică Sf. Procopie din palat, care se întindea inițial pe verticală de la parter la etajul al doilea, a fost înlocuită în secolul al XIX-lea, cu spații separate la parter și o bibliotecă și spații administrative la etajul al
Castelul Veveří () [Corola-website/Science/336164_a_337493]
-
(în ) este o clădire barocă din districtul nord-vestic Troja al orașului Praga, aflată în imediata apropiere a Grădinii Zoologice (la est). Situat pe malul drept al râului Vltava, fostul domeniu nobiliar conține, de asemenea, mai multe acareturi, inclusiv grajduri, și, de asemenea, o vinotecă, inspirată de via Sf. Clara din apropiere (în direcția nord). Clădirea palatului este înconjurată de o grădină mare cu multe plante ornamentale, pomi fructiferi și
Palatul Troja () [Corola-website/Science/336176_a_337505]
-
a fost o formație americană de heavy metal, formată în 1982 și condusă de vocalistul Ronnie James , după ce a părăsit trupa Black Sabbath intenționând să formeze o nouă trupa cu fostul toboșar din Black Sabbath, Vinny Appice. Numele Dio a fost ales pentru că era deja cunoscut în acea perioadă. Formația a scos zece albume și a avut numeroase șanse de a fi în top de-a lungul anilor cu Ronnie James
Dio () [Corola-website/Science/336192_a_337521]
-
de 18 ani a fost anunțat ca fiind succesorul lui Goldy dar au urmat viitoare schimbări cu Schnell, Bain și mai apoi Appice a părăsit formația. Schnell, Bain și Appice au fost înlocuiți, respectiv cu Jens Johansson, Teddy Cook și fostul toboșar de la AC/DC, Simon Wright. Nouă formație a lansat albumul Lock Up the Wolves în primăvara anului 1990. În timpul turneului, Ronnie James Dio s-a întâlnit cu Geezer Butler, fost coleg din Black Sabbath, ceea ce a dus la o
Dio () [Corola-website/Science/336192_a_337521]
-
la festivalul Monsters of Rock. Într-un interviu acordat revistei Classic Rock Magazine din UK, chitaristul lui Dio a afirmat faptul că “Lucrăm la melodii pentru noual album Dio chiar înainte ca Ronnie să moară în mai.” În mai 2012, fostul chitarist Dio, Vivian Campbell, în ciuda neînțelegerilor cu Dio, a anunțat că are intenția de a reuni formația pentru o potențial serie de spectacole. În formative ar fi inclus el însuși, toboșarul Vinny Appice, basistul Jimmy Bain și clăparul Claude Schnell
Dio () [Corola-website/Science/336192_a_337521]
-
de patrimoniu și stimularea artei contemporane și a tinerilor creatori. Din comisia de curatori a făcut parte și celebrul critic de artă Dan Hăulică. Printre membrii fondatori se află renumitul critic de artă și realizator de emisiuni culturale, Ruxandra Garofeanu. Fosta studentă a marelui profesor și estetician Eugen Schileru, Ruxandra Garofeanu a lucrat, din anul 1966, ca redactor cultural la radio, iar din 1972, în televiziune. După 1989, a devenit realizator de emisiuni tv, inclusiv la TVR, impunându-se ca un
Artmark () [Corola-website/Science/336180_a_337509]
-
să își angajeze o secretară care să îi trieze clienții. Apăruți de cine știe unde, aceștia plătesc 15.000 de lire sterline pentru a fi portretizați și, odată ce își citesc descrierea, îi rămân autorului recunoscători pe vecie. Cele cinci-șase pagini în care fostul scriitor le comprima ființă reușesc - după cum constată ei înșiși - să îi întoarcă, în sens profund, „acasă”. "(Ed. Humanitas, 2011. Trad. Gabriela Lungu)."
Alessandro Baricco () [Corola-website/Science/336181_a_337510]
-
a părăsit țara și pe managerul ei ca să se stabilească în Suedia. Marele ei succes a venit în 1991, cu interpretarea piesei "Mio min Mio", un cântec inițial compus în 1987 pentru filmul "Mio în Țară Îndepărtată" de către cei doi foști membri ABBA, Benny Andersson și Björn Ulvaeus. Versiunea ei instrumentala a devenit un mare succes și a rămas în topul suedez timp de zece săptămâni, ajungând pe locul 1. Dragomir a fost primul artist instrumental care a urcat pe locul
Dana Dragomir () [Corola-website/Science/336204_a_337533]