7,843 matches
-
ci și cultural; cooperarea între oameni vizează toate domeniile. Deviza adoptată " Unitate în diversitate" dezvăluie tocmai importanța colaborării, a unității oamenilor, dar în același timp respectarea și aprecierea diversității: "Pluralismul cultural implică acceptarea celuilalt, toleranța, coexistența plurală, dar cu șansa afirmării pozițiilor proprii"31. Termenul de percepere a diferenței culturale ne face conștienți de diversitate, fie ea a limbajului, a gândirii, a obiceiurilor sau a stilului. Conceptul de "diversitate" este perceput în variate moduri de la o țară la alta, politicile guvernamentale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
diversitatea este negată prin sine însăși, fiind doar aparentă. O descriere sintetică făcută de Olivier Clément culturii de astăzi poate fi folosită ca motto al unui stil de viață contemporan: "totul este deschis", exprimând prin aceasta o oarecare dificultate a afirmării culturii în contextul tot mai complex indus de afirmarea diversității europene. Acest tip de cultură al zilelor noastre este caracterizat de postmodernism, exprimat într-un multiculturalism greșit înțeles. Alain Finkielkraut demonstrează în lucrarea sa din 1987, La défaite de la pensée
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
O descriere sintetică făcută de Olivier Clément culturii de astăzi poate fi folosită ca motto al unui stil de viață contemporan: "totul este deschis", exprimând prin aceasta o oarecare dificultate a afirmării culturii în contextul tot mai complex indus de afirmarea diversității europene. Acest tip de cultură al zilelor noastre este caracterizat de postmodernism, exprimat într-un multiculturalism greșit înțeles. Alain Finkielkraut demonstrează în lucrarea sa din 1987, La défaite de la pensée, că problema conceptului cultural de astăzi este înglobarea a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ci și cultural; cooperarea între oameni vizează toate domeniile. Deviza adoptată " Unitate în diversitate" dezvăluie tocmai importanța colaborării, a unității oamenilor, dar în același timp respectarea și aprecierea diversității: pluralismul cultural implică acceptarea celuilalt, toleranța, coexistența plurală, dar cu șansa afirmării pozițiilor proprii. Termenul de percepere a diferenței culturale ne face constienți de diversitate, fie ea a limbajului, a gândirii, a obiceiurilor sau a stilului. Încercăm să rezolvăm contradicția internă provocată de diversitate. Conceptul de "diversitate" este perceput în variate moduri
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
permite conceperea relației individ-societate-lume în baza unei unități cultura ale cărei elemente esențiale sunt codul și modelele. Ea poate fi aplicată oricărei accepțiuni a termenului de cultură, însă în același timp legile schimbului nu pot fi înțelese doar în baza afirmării relațiilor polarizatoare și transformatoare care fac să comunice între ele constituentele subsistemului. Conform afirmațiilor lui Edgar Morin, la nivel sociologic, odată cu studiul societăților arhaice apare problema unei complexități noi. Ceea ce caracterizează această complexitate este faptul că sistemul social comportă o
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
politizarea progresivă a identității și a culturii, această dublă semnificație creând, întocmai precum în cazul termenului "istorie" (însumare evenimențială și știința asupra acesteia) numeroase confuzii și controverse. Ca ideologie a diversitatii, multiculturalismul are menirea de a oferi un cadru de afirmare pentru identitatile de grup. Discutand multiculturalismul ca ideologie a diversității, se vorbeste de trei forme ale diversității culturale: 1) Diversitatea subculturală ce are în vedere faptul ca membrii societății participă la o cultură comuna,dar în același timp impărtășesc o
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
să corecteze inegalitățile și să asigure promovarea unor politici speciale pentru identitătile alternative. Multiculturalismul pornește de la starea de fapt a multiculturalității și încearcă o reconstrucție a spațiului cultural comun în care identitățile minoritare sant privite ca parteneri egali în procesul afirmării importanței contribuției comune la o construcție axiologică ce stă sub semnul pluralismului.Afirmarea publică a minorităților, angajarea lor în jocul politic presupune însă o adâncire a autonomiei identitare în raport cu celelalte entități minoritare și în special în raport cu cea a grupului majoritar
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Multiculturalismul pornește de la starea de fapt a multiculturalității și încearcă o reconstrucție a spațiului cultural comun în care identitățile minoritare sant privite ca parteneri egali în procesul afirmării importanței contribuției comune la o construcție axiologică ce stă sub semnul pluralismului.Afirmarea publică a minorităților, angajarea lor în jocul politic presupune însă o adâncire a autonomiei identitare în raport cu celelalte entități minoritare și în special în raport cu cea a grupului majoritar. De aceea multiculturalismul presupune afirmarea unor identități clar conturate. Pentru a evita căderea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
o construcție axiologică ce stă sub semnul pluralismului.Afirmarea publică a minorităților, angajarea lor în jocul politic presupune însă o adâncire a autonomiei identitare în raport cu celelalte entități minoritare și în special în raport cu cea a grupului majoritar. De aceea multiculturalismul presupune afirmarea unor identități clar conturate. Pentru a evita căderea în separatism, autonomizarea unui grup cultural poate merge până acolo unde se menține conștiința apartenenței la un spațiu multicultural comun. Dincolo de aceasta se poate ajunge, la fenomenul perceperii culturii majoritare ca una
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
la un spațiu multicultural comun. Dincolo de aceasta se poate ajunge, la fenomenul perceperii culturii majoritare ca una dominatoare și incompatibilă cu participarea la construcția unui spatiu multicultural comun. Atunci când discutăm multiculturalitatea ca fapt de existență avem în vedere îndeosebi necesitatea afirmării unor identități clare, cu un profil propriu accentuat și capabile să intre în dialog cu alte identități. În felul acesta autonomizarea identitară nu are alt scop decât cel de a crea un spațiu al interdependențelor, al acțiunii interculturale. 2.20
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și planurile lor de carieră. Unele femei fac față acestor solicitări eliminând rolurile tradiționale care țin de familie (amână căsătoria sau maternitatea). O altă strategie este asumarea tuturor responsabilităților cu implicații în calitatea performanței în ambele arii. O barieră pentru afirmarea femeilor care își asumă și rolul de soție/mamă este lipsa lor de la locul de muncă, pe perioada concediului de îngrijire a copilului. O strategie mai eficientă decât cele prezentate este redefinirea rolurilor, atât acasă cât și la serviciu. Ea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de asemenea, pe constrângerile care țin de obligațiile familiale ale acesteia. * Funcțiile cheie (47%): negocierea ariilor de responsabilitate, controlul asupra instrumentelor de motivare, compensații, beneficii, decizii privind personalul. Acest factor se referă la aspectele care favorizează exercitarea noului job și afirmarea autorității în organizație. * Poziționarea strategică (62%): introducerea în echipă și organizație suportul din partea acestora, rețeaua pe care persoana o cultivă. Negocierea acestor factori ajută la crearea unor percepții pozitive în organizație despre persoană, în noul rol. * Resursele pe care se
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Pierluigi da Palestrina). Exemplul din creația lui Giovanni Pierluigi da Palestrina, - Misse, Moscova: Editura „Muzica”, 1973, pagina 3, dovedește concepția melodică în care modurile vor avea treptat sunetul al șaptelea alterat suitor, devenind sensibilă (eolian pe la) pregătind apariția sistemului tonal. Afirmarea tonalității în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, respectiv în Preclasicism și Clasicism, a condus la conceperea unui nou tip de melodie - delicată, ornamentată. Importante pentru această perioadă vor fi creațiile lui Antonio Vivaldi, Johann Sebastian Bach, Georg
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
Frederic Chopin, Piotr Ilici Ceaikovski, Franz Liszt, Edward Grieg, Giuseppe Verdi, Johannes Brahms sunt concludente în acest sens. Exemplele extrase din Victor Giuleanu,- op. cit., pagina 537, încearcă să susțină aceste caracteristici, prin utilizarea notelor melodice, (broderii, pasaj) cu tentă cromatică. Afirmarea Școlilor Naționale va aduce elemente inedite, modale, în creațiile muzicale, prin lucrările compozitorilor Alexandr Borodin, Nikolai Rimski-Korsakov, Antonin Dvoràk, Bedrich Smetana, George Enescu. Concludent este exemplul din Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 293, prin care putem observa alternanța
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
un astfel de context, s-a putut prefigura, și încă de timpuriu, o conștiință națională rusească. La început, încă din secolele XI-XIV, aceasta s-a manifestat sub forma unui reflex de supraviețuire în fața amenințării suedeze și mongole, luînd expresia unei afirmări religioase și etnice în raport cu musulmanii orientali, cît și cu creștinii occidentali. În plan practic, această atitudine se traduce printr-un atașament profund față de pămînt, ceea ce explică și conotațiile foarte afective ale expresiei "măicuța Rusie". Iată de ce rușii s-au simțit
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Re-sentimentul față de un alt popor a putut cu siguranță să guverneze elementele fondatoare ale conștiinței colective, în anumite zone: în Franța, de exemplu, împotriva englezilor în timpul Războiului de 100 de ani. Ipoteza aceasta este însă cu greu "documentată". În schimb, afirmarea unei astfel de conștiințe se verifică din ce în ce mai mult, începînd cu secolul al XVI-lea, incluzînd chiar și ceea ce va deveni domeniul habsburgic. Fenomenul transpare cu claritate în Anglia, unde separarea religioasă față de Roma, operată de Henric al VIII-lea, îi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
identități infranaționale multiple, universalizîndu-l la scara întregii țării. În sens mai larg, triumful parlamentarismului, care precede de-aproape era industrială în Marea Britanie, corespunde unei adevărate scîntei reacționare.148 Parlamentul ales nu reprezintă altceva față de maiestatea regală, devenită astfel decorativă, decît afirmarea hegemoniei cucerite de oligarhia burghezo-aristocratică a cărei primă preocupare constă tocmai în instituționalizarea stării de înapoiere a țărănimii și sărăcimii orașelor. În consecință, distanța ce separă poporul de elite s-a lărgit. Sufragiul cenzitar expulzează electorii săraci din corpul politic
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
reprezenta un interes național, care ar fi luat în calcul toate categoriile sociale. Naționalismul britanic era "lateral" în sensul unui spirit unificator doar pentru grupurile privilegiate. În schimb, clivajul antagonist al elitelor va izbucni în Franța în cadrul unui proces de afirmare propriu-zis națională care, cel puțin din perspectiva limbajului politic, reclama participarea poporului întreg. În preajma ajunului revoluției din 1789, separarea înaltei nobilimi de înalta burghezie financiară nu era certă, mai ales datorită legăturilor maritale ce permiteau renașterea materială a anumitor blazoane
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o preconiza Herder și, de asemenea, Michelet, ocolind ideea de spirit colectiv așa cum o concepea Joseph de Maistre. Totuși Renan nu se poate împăca cu ideea națiunii strict politice a lui Sieyès. Aceasta lovește prea mult în convingerile sale prin afirmarea exclusivă a suveranității populare, ca și cum Franța nici n-ar fi existat înainte de 1789. Și mai mult încă, detestă viziunea iacobină care ignoră substanța reală a noțiunii de țară și care nu va rezista sfidării pe care i-o aruncă națiunea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
atitudini, sentimente și idei țesute într-un caier ce a sporit mereu, potențat de trei accese de febră succesive. Primul, uitat astăzi, se referă la dominația religioasă asupra popoarelor pînă în jurul lui 1830. Apoi, cel de-al doilea constă în afirmarea principiului marilor naționalități o dată cu unificarea politică a Italiei și a Germaniei. În sfîrșit, cel de-al treilea vizează puseul micro-naționalismelor care în ultimul sfert de veac XIX vine să perturbe confortul marilor State ce nu sînt dispuse să acorde nici un
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
național. Plamenatz amintește aici de cehi care s-au grăbit să folosească în acest scop materiale realizate de folcloriști și filologi germani. În ceea ce-l privește pe Miroslav Hroch, acesta va elabora un calendar de aplicare a acestui mecanism de afirmare a națiunilor tîrzii.252 În prealabil, Hroch amintește că o conștiință națională se dezvoltă în mod inegal, în funcție de grupurile sociale și regionale ale unei țări și că aceasta este în general mai intelectuală și mai urbană astăzi decît înainte, în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
credite militare excepționale, chiar și cei paisprezece deputați pacifiști. Cît despre omologii lor francezi aceștia se angajează în aceeași măsură pe calea exaltării naționale. Incluzînd și extrema stîngă, războiul din 1914-1918 ia îndată chipul luptei pentru libertatea popoarelor și pentru afirmarea democrației împotriva autoritarismului, atît din perspec-tiva francezilor, a englezilor, a belgienilor cît și din aceea a părții adverse. În afară de aceasta, stînga germană se consideră ca fiind mai avansată în cucerirea drepturilor sociale și în ceea ce privește accesul la guvernare pe cale electorală, decît
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în gestație. Însă, dacă acestă dispersare costisitoare la scara întregii federații nu creează nimic altceva decît niște vitri-ne factice în regimurile cel mai puțin avansate, ea permite Croației și Sloveniei să-și extindă dispozitivul economic. Adău-gîndu-se ranchiunelor reciproce precum și unei afirmări mai pronunțate a specificităților culturale, acest factor suplimentar va finaliza terenul pe care, după dispariția lui Tito, oricînd va fi posibilă o izbucnire în Iugoslavia. Pînă în 1987 nimeni nu se gîndește încă la aceasta. Dar începînd din acest moment
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
întîmplat în Slovacia, unde legea din 1990 ce garanta folosirea limbii maghiare în școli și administrația comunelor cu 20 % din locuitori maghiari a fost repusă în discuție. În sens general aceste populații trebuie să subziste acum într-un context de afirmare triumfală a naționalității dominante ce a parvenit în sfîrșit la independență, marcată la limită printr-o alianță publică a sceptrului și a religiei, ortodoxe sau catolice. Republica Sîrbă a Bosniei seamănă, din acest punct de vedere cu Rusia țaristă, de vreme ce
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
față de statul burghez și, în 1921, programul Partidului fascist reafirmase ideea că sentimentul național aparține tuturor italienilor, în sens colectiv. Proiectul nazist merge mai departe de atît. El urmărește să distrugă statul de drept clasic, considerat drept obstacol în calea afirmării voinței comune a tuturor germanilor. Ministrul de Interne Frick o declară fără ocolișuri la Leipzig, la 3 octombrie 1933: "Pentru național-socialiști, spune el, drept se numește ceea ce servește poporului german! Ne-drept este tot ceea ce-l desconsideră 364. Mai pe
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]