7,965 matches
-
și lat. "nummus, i" sau "nomisma, atis" - monedă, ban) este știința auxiliară a istoriei având drept obiect de cercetare tipurile de monede, descrierea lor, descifrarea legendelor, materialul din care sunt monedele confecționate, raporturile dintre diferitele categorii de monedă, circulația monetară, alcătuirea Corpusurilor de monede, evoluția sistemelor monetare dispărute. O ramură a numismaticii, medalistica se ocupă cu studiul medaliilor. Substantivul românesc numismatică este împrumutat din , care, la rândul său își are originea în substantivul din , iar în genitiv singular "numismatis", „monedă”. Substantivul
Numismatică () [Corola-website/Science/301417_a_302746]
-
principalul curs de apă de pe raza satului, cu prncipalele izvoare în Masivul Vârșii Mari, Curmătura și Muncelus. Ca si afluenți se pot aminti următoarele pâraie: Floră Diversitatea reliefului că și a structurii geologice de pe teritoriul satului se reflectă direct în alcătuirea vegetației. La cele mai mari înălțimi se întâlnește etajul alpin reprezentat prin pajiști alpine alcătuite din gramine microterme că Festuca sapina, Agrostis rupestris, funcus trifidus. Adeseori aceste pajiști sunt degradate în urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
în plasa Răducăneni. Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 115.055 de locuitori, dintre care 94,4% români, 3,1% evrei, 1,6% țigani, 0,3% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 91,7% ortodocși, 4,9% romano-catolici, 3,2% mozaici ș.a. La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populației județului Fălciu era de 125.640 de locuitori. Față de populația numărată la recensământul din 1930, rezultatele recensământului din 1937 reprezentau
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
total: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 210.006 locuitori, dintre care 83,7% români, 9,5% evrei, 1,5% ruși, 1,4% greci, 1,1% maghiari, ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 87,0% ortodocși, 9,8% mozaici, 1,9% romano-catolici, 0,3% luterani, 0,2% reformați, 0,2% greco-catolici ș.a. Populația urbană a județului era de 101.611 locuitori, dintre care 68,2% români, 19,1% evrei, 2,9% ruși, 2
Județul Covurlui (interbelic) () [Corola-website/Science/301549_a_302878]
-
total 2944 de locuitori ce trăiau în 611 case. În comună funcționau o școală cu 40 de elevi (dintre care 2 fete), o biserică ortodoxă și două catolice. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă și în aceeași alcătuire, populația fiind de 1502 locuitori. Satul Vadu Vejii nu mai este consemnat începând cu 1931. În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956 din regiunea Iași). În 1968, ea a trecut la județul
Comuna Boghicea, Neamț () [Corola-website/Science/301621_a_302950]
-
și 1956 din regiunea Iași). În 1968, ea a trecut la județul Neamț și a fost desființată, satele ei trecând la comuna Bâra (Boghicea, Căușeni, Nistria și Slobozia) și la comuna Stănița (Ghidion). Comuna Boghicea a fost reînființată, în actuala alcătuire, în 2005.
Comuna Boghicea, Neamț () [Corola-website/Science/301621_a_302950]
-
formată din satele Mastacănu, Negulești, Bălanu, Smirnea, Marginea, Portărești, Schitu-Nechitu și Șovoaia, având în total 2951 de locuitori; în această comună existau o școală și trei biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă. Comuna Borlești avea aceeași alcătuire, populația ei fiind de 3632 de locuitori. Comuna Mastacănu avea atunci 5235 de locuitori în satele Bălanu, Calu, Iapa, Mastacănu, Nechitu, Negulești, Șovoaia și Poieni. În 1931, satele Calu, Iapa și Negulești s-au separat de comuna Mastacănu pentru a
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
oficializată prin tratatul de la Trianon și a inclus-o în județul Ciuc. Comuna Dămuc a apărut în 1939, prin separarea ei din comuna Bicaz-Chei. În 1950, comuna Dămuc a trecut în administrarea raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, în alcătuirea actuală, comuna Dămuc a fost transferată la județul Neamț.
Comuna Dămuc, Neamț () [Corola-website/Science/301628_a_302957]
-
Bălteni, Izești și Podenii Vechi, cu o populație totală de 2185 de locuitori, care se îndeletniceau cu meșteșuguri (erau dulgheri, zidari, rotari, dogari, fierari), creșterea albinelor și a gândacilor de mătase. Ei își desfăceau produsele la Ploiești și București. Aceeași alcătuire o avea, așa cum arată Anuarul Socec, și în 1925, cu o populație de 2640 de locuitori, fiind reședința plășii Podgoria. În 1931, satele Bălțești și Izești s-au separat din comuna Podenii Noi, și au format comuna Bălțești, comuna Podenii
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
Cotu lui Bălan, Mucelu Durii și Recea trecând la comuna Brăteanu, iar satul Iucșești trecând la comuna Spiridonești (noul nume al comunei Bătrânești), formată din satele Bătrânești, Iucșeștii de Jos, Spiridonești și Rocna. Comuna Bălușești continua să existe în aceeași alcătuire și având 1987 de locuitori. O noua reorganizare a zonei a dus în 1931 la desființarea comunei Spiridonești și includerea satelor ei (alături de satul Chilii) în comuna Bălușești, în vreme ce satele Bătrânești și Rocna au fost trecute la comuna Dămienești. În
Comuna Icușești, Neamț () [Corola-website/Science/301646_a_302975]
-
Negrești și Poiana. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat, dar a fost imediat desființată, satele ei revenind la comuna Dobreni. Comuna a fost reînființată, în alcătuirea actuală, în 2005. Singurul obiectiv din comuna Negrești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic „Șes Dolhești” ce cuprinde siliștea satului Dolhești, care a existat în secolele al XV-lea-al
Comuna Negrești, Neamț () [Corola-website/Science/301654_a_302983]
-
pentru înfințarea unei manufacturii de hârtie pe moșia Batesti, iar în veacul următor, în 1841, la Popești ia ființă o fabrică de tutun. La numai cațiva ani, în 1854-1856, o echipă de geodezi austrieci , sub comanda lui Fligely, lucrează la alcătuirea unei noi hărți a Țării Românești, lucrările de finisare având loc la Negoiești. De menționat că Brazii făceau parte din plasa Câmpu ("1872"), iar spre sfârșitul veacului ("1890") din plasa Crivina, apoi iar din plasa Campu. În anul 1834 este
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
o consemnează în plasa Cetatea-Neamț a aceluiași județ, având 3868 de locuitori în satele Boboești, Dolhești, Pipirig, Pițiligeni, Pluton și Stânca. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit, în alcătuirea actuală, la județul Neamț, reînființat. Două obiective din comuna Pipirig sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca monument de arhitectură (secolele al XIX-lea-al XX-lea) din satul
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
consemnează cele două comune în plasa Muntele a aceluiași județ. Comuna Călugăreni avea 2340 de locuitori în satele Brânzeni, Călugăreni, Coroiu, Gălbezeni, Largu, Poiana Largului, Poiana Teiului și Roșeni; iar comuna Galu avea o populație de 1944 de locuitori și alcătuirea: Dreptu, Frumosu, Galu, Pârâul Fagului, Poiana Răchiței, Săvinești, Stejaru, Topoliceni, Bușmeni și Ruseni. În 1931, reședința comunei Călugăreni s-a mutat la "Poiana Teiului", și ulterior și comuna a luat numele noului sat de reședință. În 1950, cele două comune
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
valoare de 36,1 °C a fost înregistrată la 9 iulie 1996, iar maxima negativă de -25,1 °C, la 23 ianuarie 1996. În ce privește regimul precipitațiilor, la Cornu se înregistrează valori ce se înscriu între 500-800 mm/an. Cât privește alcătuirea geologică a terasei, precizăm că peste 70% din suprafața construibilă prezintă în subsol depozite sedimentare ce aparțin miocenului, alcătuite din marne și argile cu intercalații de nisip și gresii, dar și depozite de sare și gipsuri. Conform recensământului efectuat în
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
comunelor Bârjoveni și Bogzești sub numele de "Butnărești". Comuna Butnărești avea 2180 de locuitori în satele Bârjoveni, Butnărești, Bogzești, Cucoși, Prăjești, Uncești și în cătunele Giuleștii din Deal și Giuleștii din Vale. Comuna Secuieni avea 1340 de locuitori și aceeași alcătuire. În 1931, comuna Secuieni a fost pentru scurt timp desființată, și satele ei au făcut o vreme parte din comuna Porcești. În 1950, comunele Butnărești și Secuieni au devenit parte a raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956
Comuna Secuieni, Neamț () [Corola-website/Science/301677_a_303006]
-
Munteni-Văleni și Văleni, având în total 1545 de locuitori. În comună se aflau două biserici, o școală primară mixtă și câteva mori pe pârâul Moreanca. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2067 de locuitori și aceeași alcătuire, mai puțin satul Cioplești. În 1931, comuna a căpătat alcătuirea actuală (satele David, Moreni, Munteni și Văleni). În 1950, comuna a fost arondată raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, ea a trecut
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
comună se aflau două biserici, o școală primară mixtă și câteva mori pe pârâul Moreanca. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2067 de locuitori și aceeași alcătuire, mai puțin satul Cioplești. În 1931, comuna a căpătat alcătuirea actuală (satele David, Moreni, Munteni și Văleni). În 1950, comuna a fost arondată raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, ea a trecut la județul Neamț. Trei obiective din comuna Văleni sunt incluse
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
Brăniștenii de Jos, Brăniștenii de Sus și Felești, având în total 1248 de locuitori. Existau și aici o biserică și o școală primară mixtă cu 13 elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Trifești drept reședință a plășii, având aceeași alcătuire și o populație de 2447 de locuitori. Tot atunci, comuna Brănișteni avea 1434 de locuitori în satele Brăniștenii de Jos, Brăniștenii de Sus și Ghinițești. În 1931, comuna Brănișteni luase numele de "Miron Costin" și era formată din satele Brănișteni
Comuna Trifești, Neamț () [Corola-website/Science/301690_a_303019]
-
Neamțului" în plasa Cetatea Neamțu a aceluiași județ, având 3874 de locuitori în satele Condreni, Lunca, Mănăstirea Neamțului, Nemțișoru, Vânătorii Neamțului și în cătunele Mănăstirea Secului, Schitu Procov, Schitu Sihăstria, Schitu Sihlea și Schitu Vovidenia. În 1931, comuna a căpătat alcătuirea actuală, cu satele Lunca, Mănăstirea Neamț, Nemțișor și Vânătorii-Neamț. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat. În comuna Vânători-Neamț se află mănăstirile Neamț (din satul
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
toți băieți). Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă. Comuna Giurgeni avea 1872 de locuitori în satele Giurgeni, Muncelu de Jos, Valea Ursului și în cătunele Băneasa, Fundu Șiștarului și Golani; în vreme ce comuna Chiliile, cu aceeași alcătuire, avea 1096 de locuitori. În 1931, satul Băneasa a dispărut, iar comuna Chiliile s-a desființat, satul Chiliile trecând la comuna Bălușești, iar satul Buciumi la comuna Valea Ursului. În 1950, comuna Valea Ursului a fost transferată raionului Negrești din
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
cinci mori de apă, un spital rural cu 30 de paturi, patru biserici și trei școli cu 238 de elevi (dintre care 38 erau fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 4820 de locuitori și aceeași alcătuire. În 1931, comuna a rămas cu satele Roznov și Chintinici, întrucât satul Slobozia s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare, iar restul satelor au format comuna Săvinești. Comuna Slobozia se va desființa însă la scurt timp
Roznov () [Corola-website/Science/300533_a_301862]
-
drept peste pronaos, bolta în leagăn peste naos, cu timpane est și vest pe suprafețe teșite, bolta tronconica și trei fâșii curbe peste altar, au rezultat în urmă șantierului de refacere, cănd clopotnița, inițial detașata, a fost amplasată peste pronaos. Alcătuirea de acum a clopotniței este dintr-o fază mai nouă, ea copleșind, prin monumentalitate, acoperișul cu sita, pe conturul pereților, al lăcașului. Când artă penelului și-a reluat evoluția firească în satele transilvănene, biserica din Birtin și-a primit respectivă
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
-lea, care înnoptează în Odobești. După război, în 1925, orașul este consemnat de anuarul Socec cu 5748 și același statut administrativ, dar fără vreun sat component altul decât localitatea principala. Tot atunci, comuna Pățești avea 1921 de locuitori și aceeași alcătuire. În 1931, orașul Odobești avea drept comune suburbane Pățești și Vărsătura; comună Pățești avea în compunere doar satele Pățești și Boțești, în vreme ce satele Florești-Slobozia și Gugești alcătuiseră comună Florești-Slobozia, suburbie a Focșaniului. În anul 1935 ia ființă la Odobești stația
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
una de lemn la Mareș), și o școală primară. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Cotmeana a aceluiași județ. Comuna Albota avea 1118 locuitori în satele Albota de Jos, Albota de Sus și Moșteni; comuna Cerbu avea aceeași alcătuire și o populație de 732 de locuitori; iar în comuna Mareșu trăiau 1152 de locuitori în satele Grădiștea, Toncești și Mareș și în cătunul Frătești. În 1931, comunele Cerbu și Mareș au fost desființate, satele lor trecând la comuna Albota
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]