9,188 matches
-
pe colegul meu, câți litri de vin a adus Durac și câți bani avem să-i dăm pentru a împărți totul în mod egal cum era obiceiul de fiecare dată, când se organiza câte ceva. Imediat liniștea din cameră a fost alungată de râsul sănătos și zgomotos a lui Mihai Puiu, ce nu se mai putea opri, ieșind apoi din cameră și întorcându-se imediat cu cei trei colegi având același sfânt ca nume, „Gheorghe”: Durac, Boancă și Bălăceanu râzând toți zgomotos
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de zeci de mii de ori. Unii ziceau că ar fi primit un pumn în gură, alții că a fost vorba doar de o palmă, alții că domnul cu geaca portocalie l-a împins pe băiat, alții că doar la alungat, cum ai alunga o muscă, alții că totul e un trucaj ordinar. Că mâna lovește prea repede, cu o viteză mai mare decât a unui boxer profesionist, că fața băiatului e luminată în mod suspect în albastru, că nu se
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
mii de ori. Unii ziceau că ar fi primit un pumn în gură, alții că a fost vorba doar de o palmă, alții că domnul cu geaca portocalie l-a împins pe băiat, alții că doar la alungat, cum ai alunga o muscă, alții că totul e un trucaj ordinar. Că mâna lovește prea repede, cu o viteză mai mare decât a unui boxer profesionist, că fața băiatului e luminată în mod suspect în albastru, că nu se poate ca puștiul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
uita liniștit la soarele de-afară și gîndul că diseară mă voi culca la fel de calm apropiindu-mă de moarte cu Încă o noapte ? Poate că sub măștile lor desacralizate gîndesc mai limpede și voi avea curajul de a nu-mi alunga gîndurile ce nu-mi convin. Căci a gîndi e, fără Îndoială, o chestiune de demnitate și de curaj, dar e și singurul mijloc de a ne revolta Împotriva morții. În fond, nu mă interesează atît zeii grecilor, cît ce voi
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
vîntul care, noaptea, a neurastenizat marea a șters urmele din zilele anterioare. Dacă surîd acum Înseamnă că vreau să transform clipa aceasta În piramidă. Nu ascund același lucru și statuile grecești? Ele sînt atît de senine, Încît nu-mi pot alunga gîndul că au și un sens de piramidă, cu toate că ar fi greu de imaginat un sfinx egiptean În acea frumoasă marmură de Pentelic din care s-au cioplit monumentele Atenei și care cu vremea se Îngălbenește ca hîrtia veche. În
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
așterne umbra subțire a vîrstelor noastre trecute și de la o vreme nu mai vedem obiectele ca atare, ci, privindu-le, ni le amintim . CÎnd mă reîntorc acolo, mă gîndesc uneori astfel și la mine Însumi și parcă aștept să mă alunge lumina ascuțită a dimineții care aprinde mai Întîi florile galbene de lingă garduri... Dar numai după ce coborîm din Olimp avem amintiri. CÎt timp ne-am aflat În el n-a contat decît clipa. Timpul e unul dintre ultimele cuvinte pe
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
atitudini cam băiețești și ochii verzi-apoși, de o ciudată neutralitate, pe care am mai văzut-o pe aici, stă sprijinită de o stîncă și desenează. Prietenul ei pescuiește alături. Încolo nu e nimeni În golf. În curînd, ploaia Îi va alunga, probabil, și pe ei. Îmi aduc aminte de cel Înecat ieri; iată că marea l-a uitat; nici măcar o picătură de sînge nu se va agăța de trupul Afroditei cînd va ieși din valuri... În Renaștere, zeii antici au recucerit
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Epicur a Împins epicureismul dincolo de intențiile filosofului.) Religia plăcerii nu poate avea În apărarea ei decît o Inchiziție a plăcerii. Dar Sibaris e o cetate incapabilă de martiri. Aici viața se scurge fără eroism și fără sînge. Cine suferă e alungat. Disprețuit. Nu sînt martiri pentru că nimeni nu se obosește să Înalțe ruguri. Nici să țină minte. Sibariții trăiesc după aceeași lege ca lotofagii (numai că În loc să stea pe țărm, se retrag Între zidurile Înăbușite de glicină). Totul e imediat și
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
imediat, ei nu trăiesc decît din Încredere, din puterea de a nu-i suspecta că nu sînt adevărați. Fata Morgana e nu un viciu al deșertului, ci o făgăduială. Singura pe care o poate face deșertul, unde gestul lui Orfeu alungă toate iluziile. Trebuie să ne agățăm de țărmul cel mai Însorit al Îndoielii, spunea frumos un poet. Aceasta Înseamnă că Orfeu a alungat umbra Euridicei deoarece n-a avut curajul să creadă În ea. Într-un fel e vinovat. Dar
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
viciu al deșertului, ci o făgăduială. Singura pe care o poate face deșertul, unde gestul lui Orfeu alungă toate iluziile. Trebuie să ne agățăm de țărmul cel mai Însorit al Îndoielii, spunea frumos un poet. Aceasta Înseamnă că Orfeu a alungat umbra Euridicei deoarece n-a avut curajul să creadă În ea. Într-un fel e vinovat. Dar, ca și Oedip, face din vină o sursă de libertate... (...Am avut atunci o clipă de șovăiala. Pe urmă mi-am spus: Trebuie
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Heracles este un semizeu, muncile lui aparțin unui om care sîngerează, schimbă lucrurile prin efort, nu numindu-le altfel. Pe urmele lui umblăm printr-o lume de zei, dar făcută astfel Încît omul poate transforma pămîntul Într-un paradis. Heracles alungă monștrii sau Îi ucide, după care se odihnește sprijinit În măciuca sa acoperită În parte de pielea leului din Nemeea și ținînd În mînă merele din grădina Hesperidelor cum Îl Înfățișează cea mai frumoasă dintre statuile sale datorată atenianului Glycon
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cu ea. Dar iubind-o, am iubit aventura și crima. CÎnd am priceput aceasta, totul era prea tîrziu. Fără voia mea devenisem Aventurierul. În zadar am fugit de Medeea. Ea există În trecutul meu, acolo de unde n-o mai pot alunga. Nici măcar zeii nu mai pot schimba ceva În trecut. Și ce-mi rămîne acum de făcut decît să-mi amintesc? LÎna de aur a fost Înțelesul vieții mele. Am visat-o de tînăr, am bătut mările ca s-o cuceresc
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mă Întreabă nimic și nu-mi amintește nimic. Ea doar mă duce de mînă În poiana aceea străvezie din mijlocul pădurii. Totuși, știu că nu e cu putință să ieși din timp. Dar a nu-l simți? Totul e să. alung aceste cuvinte ca să nu? mă mai gîndesc la ele și să nu simt timpul. Ce-i pasă unui măslin că Îmbătrînește și Într-o zi va fi smuls de vînt din rădăcini? El se bucură acum de lumina care Îi
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Rafael. 1485 Se încheie Războiul Rozelor. Henric al VII-lea, rege al Angliei. 1491 Se naște Íñigo López de Loyola la Azpeitia, în provincia bască Guipúzcoa, Spania. 1492 Recucerirea Granadei și sfârșitul Reconquistei. Cristofor Columb descoperă America. Evreii sefarzi sunt alungați din Spania. 1492-1503 Pontificatul lui Alexandru al VI-lea Borgia, a cărui istorie a reținut mai mult poveștile de alcov - nu puține reale, dar mult întunecate de o legendă în care își găsesc locul Lucrezia și Cesare Borgia, doi dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
-i facă neplăceri Pelerinului și să-l vorbească de rău4. Pelerinul puse să fie chemat în fața Guvernatorului, căruia îi arătă o scrisoare de la Miguel, în care acesta îi aducea multe laude. Guvernatorul îl cercetă pe Miguel și, ca urmare, îl alungă din Roma. Urmară prigoanele 5 din partea lui Mudarra și Barreda, care spuneau că Pelerinul și însoțitorii săi fuseseră alungați din Spania, din Paris și din Veneția. Dar, în cele din urmă, cei doi mărturisiră - în prezența Guvernatorului și a trimisului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
arătă o scrisoare de la Miguel, în care acesta îi aducea multe laude. Guvernatorul îl cercetă pe Miguel și, ca urmare, îl alungă din Roma. Urmară prigoanele 5 din partea lui Mudarra și Barreda, care spuneau că Pelerinul și însoțitorii săi fuseseră alungați din Spania, din Paris și din Veneția. Dar, în cele din urmă, cei doi mărturisiră - în prezența Guvernatorului și a trimisului papal 6, care era atunci în Roma - că nu puteau zice nimic rău despre ei, nici despre purtarea lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
puțina lui credință; și apoi, urcând în barcă, a încetat vântul. 281. DESPRE CUM AU FOST TRIMIȘI APOSTOLII SĂ PREDICE, SCRIE SFÂNTUL MATEI ÎN 10,1-42. 1. Primul. Cristos îi cheamă pe iubiții Săi apostoli și le dă putere să alunge diavolii din trupurile oamenilor și să vindece orice boală. 2. Le dă învățătură despre prudență 1 și răbdare: („Iată, Eu vă trimit ca pe niște oi în mijlocul lupilor; fiți așadar prudenți ca șerpii și simpli ca porumbeii”). 3. Le spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
prin cea dintâi ființă care va încerca să dea la o parte un colț al valului misterios de viață. Nicky avusese noroc. Acum o avea pe Carlina. Își făcuse drum spre inima ei. Aceasta era o victorie care avea să alunge răul din viața lui. Un rol important în viața Carlinei îl avea Anisia, sora lui Valentin. Aveau aceeași vârstă. Se înțelegeau de minune. O aprecia foarte tare recunoscând că o depășea uneori în anumite privințe, dar niciodată nu o spusese
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
zidurile se prăbușesc peste ea. Nu îi venea să mai vorbească cu nimeni. Aștepta ca și cum ai aștepta o sentință judecătorească amânată și nu știi dacă trebuie să te bucuri sau nu. Își duse mâna la frunte vrând parcă să își alunge durerea crudă care era proaspătă în sufletul ei. Înaintă mohorâtă cu pasul mare spre cabinetul medicului chirurg. Era nerăbdătoare, înspăimântată cu ochii tulburi și plânși să afle adevărul despre sănătatea lui Valentin. După ce bătu la ușă, intră în cabinetul doctorului
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
adesea stări de proastă calitate, acum acestea îi dădeau un imbold sufletesc și o stare bună. Cu lacrimile ascunse, cu emoții ca orice muritor, era supusă bunului Dumnezeu și-L rugă, cum o mai făcuse de atâtea ori, să-i alunge mâhnirea și întristarea ce-o avea în suflet după despărțirea de fiul ei Alin. Dumnezeu are un plan cu fiecare dintre noi, căci în clipa următoare imposibilul care plana de atâta vreme între Carlina și Alin se destrămase. Se afla
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
am dormit prin șanțuri, pe cartoane, prin fân, prin locuri tainice și în unghere întunecoase, prin tufișuri mari, prin cimitire în catacombe, la rădăcina unor copaci și mai 155 puțin prin gară pentru că acolo veneau cei de la ordine și ne alungau în toiul nopții. - O, Doamne, gemu Carlina din toată ființa ei! - Mamă, eram să fiu violat de un homosexual care mă luase sub protecția lui, dar am dedus la timp că avea alte intenții cu mine. - Doamne ferește! - Dacă mă viola
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
bine, jur că ai să-ți schimbi părerea! Și chiar dacă lucrurile ar sta altfel, nu văd nici un impediment pentru a nu putea fi ceea ce ne dorim. Nicole făcuse un efort suprem pentru a se stăpâni emoțional, își descreți ușor fruntea alungându-și temerile din inimă, evaporându-le ca pe o dâră de frum zicând: - În viața mea nu am crezut că voi trăi asemenea clipe frumoase fie chiar și pentru puțin timp. Nu am trăit clipe sentimentale decât în vise. Am
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
stau să mă gândesc e un fel de model plin de virtute, prin câte au trecut aceste ființe!” Vasilica își crescuse cei doi copii singură după ce se despărțise de soțul ei care fusese un alcoolist. „N-o să încerc niciodată să alung demonii ce sălășluiesc în cineva. Din cea mai fragedă pruncie am învățat să nu mă bag în problemele altora, vreau doar să-i ascult părerea și să o păstrez pentru mine”, mai gândi Carlina. Lucrurile se schimbaseră mult, fiecare își
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
o dramă animalier-locativă pe măsură : patrupedele sunt reduse la un rol decorativ (sau simbolic ? e greu de spus), contemplând mute povestea pe cale de desfășurare, în timp ce fabuloasa casă bănățeană (care ar trebui să facă imediat obiectul unei restaurări UNESCO !) pare să alunge sistematic personajele filmului... Din fericire, nu același lucru se poate spune despre film : 15 este un film de maturitate una dintre cele mai irezistibile comedii despre Revoluție ! , care trebuie văzut ca să fie crezut. Și nici măcar atunci. Omul din umbră Magnatul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
răvășită, apoi iese, parcă mai înviorată. Să te conduc pînă la lift, îmi spune, apoi deschide ușa, iese și se întoarce spre mine, rîzînd ușor: M-am spălat pe față nu atît din cochetărie, cît mai mult pentru a-mi alunga gîndurile... E-o învălmășeală în capul meu!... Ajungem în fața liftului și ne oprim, ocolindu-ne privirea, conștienți că mai avem să ne spunem cîte ceva. Întind mîna și apăs pe butonul de apel al liftului. Știți, încep eu timid, vrînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]