7,673 matches
-
calibreze ambițiile de reușită metropolitană în funcție de sfera de influență. Chiar dacă strategia lor se rezumă la exploatarea unui atu turistic sau a unei specializări industriale moștenite, toate înțeleg să devină actori ai propriei lor dezvoltări. Este necesar să ținem minte că ambiția de a transforma orașul în "actor economic" apare în momentul în care trecerea de la societatea industrială la societatea comunicării și informației, a înaltelor tehnologii și serviciilor a antrenat o puternică recompunere spațială a activităților economice 307. La începutul anilor 1980
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
primar consilier general obținea mai ușor subvenții de la departament pentru comuna sa. Un deputat-primar poate mai ușor să aducă un dosar în atenția administrației pariziene. În cariera unui om politic, onorabilitatea electorală trecea mai întâi printr-o primărie. Pe urmă, ambiția îl făcea să antreneze teritoriul într-o competiție cu primarii vecini ca să acceadă în consiliul general, în consiliul regional, în Senat sau în Camera Deputaților. Se înțelege, astfel, în ce condiții dificile au putut coopera comunele atunci când a fost vorba
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
caracterul neadaptat al instrumentelor tradiționale de urbanism în raport cu noile mize ale dezvoltării urbane, primarii integrează și adesea dizolvă planificarea în "proiecte strategice". Firește, experții în urbanism au suspectat descentralizarea că nu ar fi decât o formă deghizată de renunțare la ambiția de a planifica pe termen lung dezvoltarea urbană. Pierre Merlin, președintele Institutului Francez de Urbanism, vorbea de o adevărată catastrofă în această privință 337. Pentru specialiști, descentralizarea a avut ca efect îndreptarea atenției autorității către prescripții pentru planurile de urbanism
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
primesc denumirea de "proiect strategic", sau de "proiect al orașului", în ciuda eforturilor teoretice de a favoriza o utilizare mai puțin confuză și nediferențiată a acestor termeni 342. Aceste proiecte, care determină, la capătul unui demers în parteneriat, alegerile fundamentale și ambițiile orașului pe termen mediu și lung, oferă un cadru de cooperare a diferiților actori ai amenajării urbane. Pentru Ministerul Echipamentului: "Planificarea strategică testează posibilii (voințe, alegeri de dezvoltare), dă corp unui demers, materializează o adeziune, afișează o ambiție rezonabilă, profesional
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fundamentale și ambițiile orașului pe termen mediu și lung, oferă un cadru de cooperare a diferiților actori ai amenajării urbane. Pentru Ministerul Echipamentului: "Planificarea strategică testează posibilii (voințe, alegeri de dezvoltare), dă corp unui demers, materializează o adeziune, afișează o ambiție rezonabilă, profesional fondată, constituie o referință pentru ajustări, decizii cotidiene publice și private"343. Miza este aceea de a construi un proiect consensual, susceptibil de a liniști investitorii în privința perenității alegerilor lor. Această căutare a coerenței inspiră legea "Solidaritate și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
19 ianuarie 1995: legea din 8 iulie 1989 cu privire la raporturile locative; legea din 31 mai 1990, numită și "legea Besson"391; legea din 29 iulie 1998, care se referă la lupta împotriva excluderii. În ceea ce privește căutarea diversității urbane, aceasta reprezintă principala ambiție a Legii de orientare a orașului din 1991 (LOV) și a legii cu privire la solidaritate și reînnoire urbană (SRU) din 2000. Acestea nu au avut efectele scontate. Dreptul la locuință a fost adesea perceput de actorii locali mai curând ca o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
determinante în negocieri, putem oare considera că acestea au legătură cu relațiile municipalității cu un mare grup privat sau cu o asociație? Putem conchide că figura primarului, ca întreprinzător politic, organizator și strateg, expert în comunicare pe scena mass-media în privința ambițiilor sale legate de orașul pe care îl conduce, trimite, în practică, la imaginea unui notabil clientelist, pivot al rețelelor politice și administrative în mecanismul istoriei politice locale? Dacă, după cum ne amintește Denis Segrestin, "a întreprinde este sinonim cu a mobiliza
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să credem că marile grupuri vor continua să-și mărească influența operațională în domeniul amenajării, producției și gestionării urbane, dar și că își vor extinde propunerile de intervenție în sectoarele mediu și cadru de viață. Asemenea acțiuni nu au neapărat ambiția de a controla puterea locală, ci de a se servi de faliile sale pentru a asigura creșterea economică, chiar cu riscul ca pilotajul dezvoltării urbane, modelat de logica economică a acestor mari grupuri, să se desfășoare fără perspective pe termen
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
notabili 492. Finalitatea acestor proiecte moderniste de reformă a colectivităților locale evidenția cu precădere căutarea scalelor pertinente susceptibile mai curând să înlocuiască acțiunea statului, decât să incite la emergența unor veritabile contraputeri locale. Prizonieri ai unui cadru prea îngust pentru ambițiile lor, primarii marilor orașe au încercat, cu dificultate, încă din anii 1970, să joace un rol federator în cadrul aglomerației lor. Astăzi, în prelungirea unei "interco-munalități a proiectului", intens valorizată după douăzeci de ani, constituirea unei puteri politice a aglomerației urbane
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
clasă, iar noile clase mijlocii salariate, distincte de vechea clasă mijlocie comerciantă mai conservatoare, încarnau adevărații agenți ai transformării societății. Votul protestatar periurban, așa cum am menționat mai înainte, lasă să se întrevadă astăzi ostilitatea claselor mijlocii față de politicile care afișează ambiția de a ajuta locuitorii cartierelor să treacă de barierele care-i constrâng să rămână acolo. Oare toate eforturile lor nu au avut la bază dorința de a nu fi nevoiți să trăiască în apropierea populației imigrate? Intoleranța claselor mijlocii în fața
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
necesității de a integra aspirațiile cetățenilor în definirea politicilor urbane a fost făcut atunci când statul a luat la cunoștință că era mai înțelept să piloteze dezvoltarea urbană, să "facă să se facă", mai degrabă decât să-și risipească forțele în ambiția dirijistă, nemăsurată și sortită eșecului, de a face totul. Participarea urbană încarnează în anii 1960 această căutare a unei mai mari eficiențe a acțiunii publice. Ea părea susceptibilă să combine armonios ameliorarea guvernării orașului cu evoluția moravurilor. Jacques Gottman, eminent
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ansambluri de locuințe și cartiere cu habitat degradat; * 1994: Fondurile Interministeriale de Intervenție pentru Orașe (FIV); * 1995: Legea de Orientare pentru Amenajarea și Dezvoltarea Durabilă a Teritoriului (LOADT); * 1996: Pactul de relansare a orașului; * 1998: Raportul Orașul mâine o nouă ambiție pentru orașe (ideea de bază: "politica orașului este în inima acțiunii de guvernare"); * 1999: Programul Guvernamental de Reînnoire Urbană și de Solidaritate: măsuri vizând favorizarea revitalizării economice a orașelor, a accesului la ocupare, integrarea socială, dezvoltarea serviciilor, susținerea vieții asociative
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
traduce orientările dezvoltării economice și sociale a proiectului orașului în determinările sale spațiale" (Patrizia Ingallina, Le projet urbain, Paris, PUF, 2001, p. 29). Proiectul orașului se situează "în amonte de alegerile spațiale, și el trebuie să se bazeze pe o ambiție socioeconomică, recunoscută de ansamblul actorilor urbani pe termen lung" (ibid., p. 28). 343 MELT, DAU, Le renouveau de la planification urbaine et territoriale, citat de Serge Wachter, La ville contre l'État?, Montpellier, GIP RECLUS, 1995, p. 34. 344 Christian Devillers
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Fourest, Chronique de la ville ordinaire, La Tour d'Aigues, Éditions de l'Aube, 1995, p. 134. 374 În ultimii douăzeci de ani ai secolului XX, construirea de locuințe sociale s-a redus la jumătate. Fundația "Abatele Pierre", luând cunoștință de ambițiile de demolare ale guvernului, critică în 2004 stagnarea capacității de găzduire a parcului HLM. Din 1996 până în 2002, creșterea parcului HLM a scăzut de la 60 000 la 35000 locuințe. Nu este exclusă perspectiva unei creșteri zero a parcului HLM. 375
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
forțat, a căpătat ulterior valoare în sine și a putut fi propus ca scop. Așa, de exemplu, marii cuceritori au acționat în slujba umanității, trecînd peste granițele naționale și confesionale, cu toate că scopul lor era satisfacerea poftei de putere și a ambiției. Și chiar acolo unde s-a propus un țel valoros în sine, acesta s-a devedit adeseori doar un mijloc, o etapă pe drumul spre un țel mai mare. Putem resimți ca dureros faptul că marilor scopuri nu le corespund
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de o „deznaționalizare”, consecință a importului de literatură străină, dar și a indiferenței protipendadei. În aceste condiții, C. susține, cu argumente mai mult politice și destul de vagi, necesitatea de a se iniția „clădirea” unei literaturi „naționale si românești”. Cu vremea, ambițiile reformatoare sunt abandonate, locul literaturii fiind luat de reportajele judiciare sau de cronicile teatrale și muzicale. Este adevărat că și redactorii literari de valoare părăsiseră ziarul. Primul dintre ei fusese I. L. Caragiale, care pleca după o activitate de șase luni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
caz, memoria afectivă, prin intermediul căreia pare că ia ființă o lume. Autenticitatea se revendică dintr-un fel special de a fi al percepției infantile, bazat pe o înregistrare fragmentară, dar care se dovedește coerentă în cele din urmă. Naratorul are ambiția reconstituirii, detaliul prilejuindu-i un comentariu amplificat, uneori în defavoarea filonului epic principal, știe și îi place să povestească cu umor, să-și folosească ingeniozitatea expresivă. SCRIERI: Bostanii, București, 1950; Grâu înfrățit, București, 1950; Oameni de nădejde, București, 1951; La noi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
ZORILE, publicație apărută la București, bilunar, între 15 aprilie și l iunie 1912. Director: N. N. Hêrjeu. Articolul-program Ca să se știe! pledează pentru urmarea exemplului clasicilor, respingându-se „literatura impotentă și ambițiile naufragiate ale simboliștilor”. Poeții revistei sunt Oreste, N. N. Hêrjeu, Ion Al-George, Nichita P. Macedonski, proza este semnată de Waldemar, iar un text dramatic, Sapho, dă Ion Al-George. Se evocă personalități (N. Iorga, B. Delavrancea, Mihai Eminescu), se comentează spectacole teatrale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290753_a_292082]
-
obișnuit detestă în mod inerent munca și, dacă este posibil, o va evita; * decurgând din acesta, rezultă că majoritatea indivizilor organizaționali trebuie controlați, conduși și obligați (chiar prin metode coercitive) să muncească pentru atingerea obiectivelor organizației; * omul obișnuit (mediu) are ambiții relativ mici, evită responsabilitățile, dorește securitate și preferă să fie dirijat. „Teoria X” își dovedește utilitatea și aplicabilitatea întrucât oferă explicații pentru unele comportamente umane din organizații (în totalitate sau pe componente). Autorul apreciază că acest tip de comportament nu
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
Petru Dumitriu, Mihail Sadoveanu, Radu Boureanu, Eusebiu Camilar, Zaharia Stancu, Asztalos Istvan, A.E. Baconsky, Dumitru Corbea, Gavril Mihai, Ion Istrati, Al.Jar, Nicolae Jianu, Cicerone Theodorescu ș.a. Să luăm, deocamdată, pulsul intențiilor realist-socialiste, spicuind câteva opinii: Maria BANUȘ 1 „Ambiția mea cea mare, în această privință, e ca cercurile literare din fabrică să aibă o activitate vie și interesantă la un nivel tot mai înalt, să dezvolte tot mai mult în rândurile tovarășilor muncitori gustul pentru literatura bună și să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
necontenit în câmpul atenției cititorului, ca pe acela care e principalul susținător al exploatatorilor din sat, autorul i-a făcut un portret fizic și moral minuțios. Sub o înfățișare greoaie și brutală se ascunde o fire despotică și de o ambiție fără margini. Prunoiu este în stare de orice pentru a rămâne «cel mai tare om din comună» (...). Nici Ion Niculae nu e definit mai mulțumitor, ceea ce era de prevăzut, deoarece inconsecvențele de care nu s-a putut desprinde scriitorul când
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
părerea generală a membrilor Convenției Constituționale americane din 1787, cărora nu le lipsea experiența în această privință. Domnule, există două pasiuni care au o puternică influență asupra chestiunilor umane", a afirmat cel mai în vîrstă reprezentant, Benjamin Franklin. "Acestea sînt ambiția și lăcomia, dragostea de putere și dragostea de bani." Unul dintre cei mai tineri reprezentanți, Alexander Hamilton, era de aceeași părere: "Oamenii iubesc puterea". Iar unul dintre cei mai experimentați și influenți delegați, George Mason, gîndea la fel: "Din cauza naturii
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
doar ca element de podoabă, ci cu valoare de simbol. Simbolul mâinilor pentru om rămâne o casă a existenței simbolice a omului, casa este un simbol esoteric (cu formă de tip pătrat (împăcarea cu el însuși, eliberat de orgolii și ambiții); cu formă de tip oval (aventura printre meandrele materiei universale); cu formă de tip rotund (legătura dintre spirit, conștient și subconștient); cu formă de tip dreptunghi (cu secțiunea de aur). Mâna este imaginea universului sufletului, caracterul cosmic este evident cu
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
trei falange ale fiecărui deget au atribuții și calități particulare: instinctul vital - prima falangă; gândirea logică - a doua falangă; voința - a treia falangă; degetul arătător: voluptate și artă - prima falangă; glorie - a doua falangă; spiritualitate - a treia falangă; degetul mijlociu: ambiție - prima falangă; fantezie - a doua falangă; concentrare - a treia falangă; degetul inelar: corectitudine - prima falangă; spirit lucrativ - a doua falangă; idealuri - a treia falangă; degetul mic: comerț - prima falangă; arta comunicării - a doua falangă; cunoaștere inițiatică - a treia falangă, aparține
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
mare, spre police, și cel inconștient spre degetul mic. Diviziunea pe orizontală presupune la baza degetelor creativitate, spiritualitate, curaj și spre braț energie vitală și forță fizică: MUNTELE LUI JUPITER muntele lui Jupiter (se află la rădăcina arătătorului), reprezintă ego-ul, ambiția, simț al dreptății, respect de sine, conștiința valorilor: dacă muntele lui Jupiter este mare (persoana este încrezătoare și ambițioasă); dacă muntele lui Jupiter este bine reliefat, (personalitate care poate să comande, leader), dacă muntele lui Jupiter este plat (personalitate ușor
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]