12,241 matches
-
traducere de Magda Jeanrenaud, prefață de Sorin Alexandrescu. Parreaux, André, La vie quotidienne en Angleterre au temps de George III, Paris, Libraire Hachette, 1966. Pârvulescu, Ioana, Întoarcere În Bucureștiul interbelic, București, Editura Humanitas, 2003. Pionierii romanului românesc, București, EPL, 1962, antologie, text stabilit și prefață de Ștefan Cazimir. Plutarh, Vieți paralele, vol. II, București, Editura Științifică, 1963, traducere, notițe istorice și note de N.I. Barbu. Pollak, Michael, Viena 1900. O identitate rănită, Iași, Editura Polirom, 1998, traducere de Camelia Fetița. Povert
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ai apărea curând cu niste traduceri. "962 Comme îl ne connaissait pas toutes leș langues étrangères source, Blaga a fait souvent recours à des variantes déjà traduites, probablement en français ou en allemand 963 : " Am spicuit prin autori și prin antologii străine, cum am putut și pe unde am putut. Am utilizat în vederea transpunerii atât texte în limba de obârșie, cât și traduceri în alte limbi, cănd limba originalelor îmi era cu totul necunoscută. "964 On observe que, pour désigner son
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
tellement diverses et a voulu leș " annexer et assimiler " à la langue roumaine. Îl a offert au public roumain un panoramă de la poésie du monde dès leș temps leș plus anciens : N-am intenționat să dau, cu această culegere, o antologie a poeziei lirice universale. Citind și recitind stihuri cantate în vechiul Egipt, în antichitatea greacă sau chineză, în pădurile negre din străfundurile Africei, subt cerul italic sau galic, s-a ivit în mine dorința arzătoare de a anexă și a
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Deutsche Nachdichtung und Geleitwort von Wolf Aichelburg, Universal Dalsi, Bucarest, 1998. BLAGA, Lucian, Tristețe metafizica, traduit par Lajos Áprily ; édition soignée par Ion Acsan ; préface par Elemér Jancsó, Éditions Grâi și suflet, Bucarest, 1999. BLAGA, Lucian, Nas cortes de saudade : Antologia poetica, préfacio de José Augusto Seabra, traduçao do romeno e postfacio de Mihaela Ghițescu, Minerva, Bucarest, 1999. BLAGA, Lucian, Poezii aleapti (Poèmes choisis), traduit par Ionel Zeană, postface par Hristu Cândroveanu, Editura Fundației Culturale Aromane " Dimândarea Părinteasca ", Bucarest, 2000. BLAGA
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ale poeziei, Partea I, în românește de Lucian Blaga, Univers, București, 1971. MARȚI, Hugo, Intermezzo românesc: Cartea amintirii, traducere de Lucian Blaga, Adevărul, Bibliotecă "Dimineață", București, 1930. MAȘEK, Victor Ernest, De la Apollo la Faust: Dilaog între civilizații, dialog între generații, antologie, cuvânt înainte și note introductive de Victor Ernest Mașek, traducere de Lucian Blaga, Ion Dobrogeanu-Gherea și Ion Herdan, Meridiane, București, 1978. 2. 7. Ouvrages critiques sur Blaga Leș marches insoupçonnées, réunit leș colloques internationaux Lucian Blaga, mai 1995-mai 1996, organisés
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
București, 1970, 136 p. ; Gotthold Éphraïm Lessing, Lacoon sau despre limitele picturii și ale poeziei, Partea I, în românește de Lucian Blaga, Univers, București, 1971, 324 p. ; Victor Ernest Mașek, De la Apollo la Faust: Dilaog între civilizații, dialog între generații, antologie, cuvânt înainte și note introductive de Victor Ernest Mașek, traducere de Lucian Blaga, Ion Dobrogeanu-Gherea și Ion Herdan, Meridiane, București, 1978, 360 p. ; Johann Wolfgang Goethe, Faust, în românește de Lucian Blaga; tabel cronologic, prefață, note, comentarii, aprecieri critice și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Dalsi, Bucarest, 1998, 80 p. 1081 V. Lucian Blaga, Tristețe metafizica, traduit par Lajos Áprily ; édition soignée par Ion Acsan ; préface par Elemér Jancsó, Éditions Grâi și suflet, Bucarest, 1999, 112 p. 1082 V. Lucian Blaga, Nas cortes de saudade : Antologia poetica, préfacio de José Augusto Seabra, traduçao do romeno e postfacio de Mihaela Ghițescu, Minerva, Bucarest, 1999, 159 p. 1083 V. Lucian Blaga, Poezii aleapti (Poèmes choisis), traduit par Ionel Zeană, postface par Hristu Cândroveanu, Editura Fundației Culturale Aromane " Dimândarea
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Sociologie „D. Gusti” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a colaborat la numeroase reviste cu poeme, cronici, eseuri, traduceri. A debutat în „Almanahul scriitorilor” (1978) cu poeme, iar prima carte, Ecuație liniștită, îi apare în 1985. Este prezentă în numeroase antologii din țară și din străinătate. D. propune o poezie elaborată, de certă încărcătură livrescă, respectând echilibrul și solemnitatea discursului. În timp, descoperind „căile beatitudinii”, poezia câștigă (e drept, temperat) în pasionalitate. Nu e vorba însă de părăsirea jocurilor inteligenței, ci
DIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
în Epigrame (1908); rezistă mai ales cu hazul scos din lumea literară (voga flatând sau gafele unor confrați sunt „ținte” și pretexte predilecte) și trece printre clasici între urmașii breslei (Sofronie Ivanovici, N. Crevedia, A. C. Calotescu-Neicu îi află locul în antologiile ce se vor consacra, la noi, umorului, catrenului și autorilor de duh); G. Călinescu însuși rezerva „epigramistului” un paragraf în Istoria literaturii... Poetul pragului de veac, vetust, dispare, repede uitat, în schimb, în valul marelui lirism adus de anii interbelici
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
38; I. Foti, „Zale roșii”, „Viitorul”, 1920, 3790; [Informații biobibliografice], DCL, II, 50, 373-375; M. G. Constantinescu, „Aripi albe”, U, 1933, 39; Paul I. Papadopol, „Aripi albe”, „Linia nouă”, 1933, 6; Cridim (Cristea N. Dimitrescu), în A. C. Calotescu-Neicu, N. Crevedia, Antologia epigramei românești, București, 1933, 105-108; Alexandrina Mititelu, Traduceri românești din Leopardi, SI, 1936, 158-159; Călinescu, Ist. lit. (1941), 576, 913; Manu, Reviste, 73-74, 165-166; Claudia Millian, Cartea mea de aduceri aminte, îngr. și pref. Mihai Gafița, București, 1973, 26-32, 154-162
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
cronica de poezie, și la Studioul Teritorial de Radio Oltenia din Craiova, semnând cronici literare, dramatice și de artă. După 1985, este profesoară la Casa Pionierilor din Craiova. Debutează cu poezie în revista „Ramuri” în anul 1971, și editorial, în antologia Romanian Poets (Yowa City, SUA, 1977), cu poeme traduse în engleză. Debutul în limba română are loc în 1982, cu volumul Călătorii de recunoaștere. Colaborează la revistele „Ramuri”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Steaua”, „Calende”, „Orizont”. A fost
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
colaborat la „Secolul 20”, „România literară”, „Studii de literatură universală”, „Analele Universității București”, „Romanoslavica”, publicând studii despre Serghei Esenin, Ana Ahmatova, A.S. Pușkin, I. S. Turgheniev, Alexei Tolstoi, Osip Mandelștam, Innokenti Annenski, romantismul rus, simbolismul rus etc. Debutează editorial cu antologia Lirica rusă a secolului XX (1963). În Serghei Esenin. Textul lumii (1984), autoarea își propune să pătrundă în conexiunile specifice de la nivelul structurilor intertextuale și extratextuale ale modelului realității, așa cum l-a conceput poetul rus. Este urmărit modul în care
DOBRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286796_a_288125]
-
Boris Pasternak, Osip Mandelștam, Innokenti Annenski, Vladimir Maiakovski (poemele de până în 1917), Serghei Esenin ș.a. SCRIERI: Serghei Esenin. Textul lumii, București, 1984; Teme și variațiuni, București, 1994; Boris Pasternak. Poezia prozei și proza poeziei, București, 1997; Itinerare poetice, București, 1997. Antologii: Lirica rusă a secolului XX, București, 1963; Poezia rusă (secolul XX). Lirica, București, 1977. Repere bibliografice: A. Kovács, Disputa fundamentală, RL, 1985, 45. M.Vs.
DOBRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286796_a_288125]
-
Popescu și Marius Oprea. Debutează în revista „Dialog” din Iași, în 1985, iar prima carte de poezie, Efebia, îi apare în 1994. Mai este prezent în „Echinox”, „Contrapunct”, „Euresis”, „România literară”, „Dilema”, „Vatra”, „Familia”, „Poesis” ș.a. Are colaborări la diverse antologii de poezie, volume colective de eseistică ș.a. În 1990-1991 a beneficiat de o bursă Herder la Viena, fiindu-i acordate și alte burse: New Europe College (1995-1996), Budapest Collegium (1996-1997), Fulbrigt (Chicago, 2002). A fost distins cu Premiul de poezie
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
Spălându-mi ciorapii, Constanța, 1994; Balamuc sau Pionierii spațiului, București, 1994; Dragi tovarăși sau Recviem pentru anii ’60, București, 1995; Modernitatea ultimă, București, 1998; Deadevă, Pitești, 1998; Inamicul impersonal, Pitești, 2001; Semizei și rentieri, București, 2001; Mihai Eminescu, Brașov, 2002. Antologii: Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, pref. Andrei Bodiu, Brașov, 2003 (în colaborare cu Andrei Bodiu și Alexandru Mușina). Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; George Popescu, Anatomia distorsiunii, R, 1990, 7; Sanda Cordoș, Ritmul
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
Constanța, 1994; Balamuc sau Pionierii spațiului, București, 1994; Dragi tovarăși sau Recviem pentru anii ’60, București, 1995; Modernitatea ultimă, București, 1998; Deadevă, Pitești, 1998; Inamicul impersonal, Pitești, 2001; Semizei și rentieri, București, 2001; Mihai Eminescu, Brașov, 2002. Antologii: Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, pref. Andrei Bodiu, Brașov, 2003 (în colaborare cu Andrei Bodiu și Alexandru Mușina). Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; George Popescu, Anatomia distorsiunii, R, 1990, 7; Sanda Cordoș, Ritmul respirației, TR, 1991
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
din secolul al XIX-lea, folclorul literar românesc și est-european, legăturile literare româno-maghiare și traduce în limba maghiară din proza și dramaturgia românească (Nicolae Bălcescu, I.L. Caragiale, I. Creangă, I. Agârbiceanu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Marin Preda, N. Velea). În antologia literaturii universale, redactată de Kardos László, selectează textele și semnează notele biografice ale scriitorilor din secolul al XIX-lea și al XX-lea, prezentând douăzeci și opt de autori români. Sub redacția și îngrijirea sa, însoțite de studii introductive, au apărut în
DOMOKOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
1966, prelucrează materialul adunat din intervalul 1831-1960, cel de-al doilea, publicat în 1978, cuprinde datele dintre anii 1961 și 1970. Tot de domeniul legăturilor literare româno-maghiare se ocupă volumul de studii Magyar-román irodalmi kapcsolatok (1985). Ca folclorist, a întocmit antologia baladelor haiducești ale popoarelor est-europene (Betyárok tüzénél, 1959), a publicat mai întâi o broșură (1963), apoi un volum de basme populare culese de el însuși de la povestitorul bilingv Vasile Gurzău din comuna Méhkerék, comitatul Békés (Vasile Gurzău magyar és román
DOMOKOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
deținuți politici (între ei, pentru prima oară în presa din țară, Ion Ioanid) la „Tomis”, „România literară”, „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Familia”, „22”, „Arca”, „Observator” (München), „Vatra”. În volum, debutează cu două texte (Corespondent de război și Dinspre drumul cu plopi) în antologia de proză contemporană a revistei „Tomis”, Vânzătorul de enigme (1993), debutul personal propriu-zis constituindu-l romanul nonfictiv Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist. 29 august - 1 septembrie 1952 (1995); Asociația Internațională a Scriitorilor și Oamenilor de
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
august - 1 septembrie 1952, București, 1995; Telejurnalul de noapte, Iași, 1997; Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat, București, 1998; Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar, București, 1999; Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, București, 2001. Traduceri: Philippe Malaurie, Antologia gândirii juridice, București, 1997; Stephane Courtois, Cartea neagră a comunismului, București, 1998 (în colaborare cu Brândușa Palade); Edward Behr, Sărută mâna pe care n-o poți mușca (în colaborare), București, 1999; O Americă înfricoșătoare, București, 1999; Boris Souvarine, Stalin, București
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
schițe (Peisagii sufletești), un roman (Confesiunea lui Cantemir) și tălmăciri. Dar abia peste trei decenii văd lumina zilei versiunile la Sonete de Shakespeare (1940) și florilegiul Poeme romantice. Sonetele Uraniei și altele (1942). Acestea, dar mai ales prezentarea lui în antologia Din poezia noastră parnasiană a lui N. Davidescu determină o adevărată redescoperire a poetului. D. este inclus de „Vieața nouă” printre cele „cinci frumoase stele” de curând ivite (alături de Gr. Pișculescu - Gala Galaction, Nelly - N.D. Cocea, Iuliu Dragomirescu și Mihail
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
I, București, 1979, vol. II-III, Iași, 1981-1984; Introducere în opera lui Titu Maiorescu, București, 1988; Ibrăileanu - nostalgia certitudinii, București, 1989; Butoiul lui Diogene. Eseuri despre omul din literatură, Timișoara, 2003; Maiorescu și maiorescienii, București, 2003; Legea lui Arhimede, Timișoara, 2003. Antologii, ediții: I. L. Caragiale, „Moftul român”, pref. edit., Iași, 1991; Detractorii lui Mihai Eminescu, pref. edit., Iași, 2002; Lazăr Șăineanu, Dicționarul universal al limbii române, I, Iași, 1995. Traduceri: Jean-Marie Guyau, Arta din punct de vedere sociologic, București, 1991. Repere bibliografice
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
câmp, îngr. și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976; Cântece populare de dragoste, îngr. și pref. E. V. Junghietu, Chișinău, 1977; Florin Bucescu, Silvia Ciubotaru, Viorel Bârleanu, „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece și jocuri din ținutul Rădăuților, Iași, 1979; Antologie de lirică populară românească, îngr. și introd. de Ligia Bârgu-Georgescu, București, 1980; Gheorghe Gh. Pop, Folclor muzical din Maramureș, Baia Mare, 1982; Al. Voevidca, Cântece populare din Bucovina, îngr. Vasile D. Nicolescu și Cristina Rădulescu-Pașcu, introd. Cristina Rădulescu-Pașcu, București, 1990. Repere
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
loc în 1997, cu volumul de proză scurtă Vietăți și femei (în urma câștigării concursului de debut în proză al Asociației Scriitorilor din București; același volum obține Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Câteva proze sunt incluse în sumarul a două antologii, Chef cu femei urâte. Cele mai bune povestiri ale anului 1997 și Iubiri subversive. Cele mai bune povestiri ale anului 1998. Proza pe care o scrie D. se integrează în mișcarea mai largă a „noului realism” postrevoluționar, determinat de recâștigarea
DRAGAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
suficient de variată. Efectul apare diminuat și de unele stângăcii în desenul tablourilor, de o anume edulcorare în erotică, de unele reflexe epigramatice (Vărul Dionis) și, mai ales, de lipsa de unitate a ciclurilor. Carențele dispar în bună parte în antologia Darurile pământului. Cântecele patriei, bunăoară, relevă un lirism înrădăcinat în trăiri intense, legate de momentele războiului (Pe drumuri, Departe, în tristul oraș, Soldat murind, Agapă eroică), predominantă rămânând încrederea în viitor (Sus inima, Magii, aici într-o surprinzătoare configurație biblică
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]