10,800 matches
-
Tot În acea peșteră s-a nevoit și Sf. Prooroc Ilie. Îi aduceau corbii pâine și cașcaval. Doamne, ce minune! Peștera este În coasta unui munte În pustiul Hozeva. Cu multă anevoie se urcă la peșteră. Acum sunt vreo trei călugări. Sunt râvnitori la rugăciune și milostenie. Sunt foarte ospitalieri deși sunt foarte săraci. Te miri cum trăiesc. Cu cuvântul lui Dumnezeu cred. Asta-i ține cu suflare, că-s piele și os. Dar sunt sfinți după comportamentul și smerenia lor
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
zic? Ne iau alții... din multe motive ne Înving. Acolo maica stareță e rusoaică. Sunt și vreo 80 de măicuțe, din care vreo 6 sunt românce: Maica Petronela, Maica Isidora, Maica Ecaterina, Maica Doroteea și Maica Marta. Sunt și câțiva călugări, vreo trei. Tot personalul mănâncă la trapeză. Maicilor mai bătrâne sau bolnave li se duce masa la chilie. Slujbe se fac zilnic: 6-8 Sfânta Liturghie și seara 19-20 Vecernia. Se slujește În limba rusă. Maicile se ocupă cu cusutul și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Așa cum obișnuiesc catolicii să facă chipuri din ghips. E atât de apropiat de natural că nici nu-ti vine să crezi că e doar o imagine a trecutului care a fost. Totul este Îngrădit cu un fel de gărduț. Dar călugărul care este acolo și dă unele informații privitor la tot ce este În biserică e atât de bun, că ne-a deschis portița și ne-am apropiat de sicriul cu chipul Sfintei Fecioare. Am Îngenuncheat, ne-am Închinat și am
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
macadam, aș putea spune. Și uneori ca să treci treapta e cam greu, că e cam Înaltă, și atunci te mai cațări puțin. De voiești Încerci și Domnul te ajută. Se spune că aceste trepte au fost făcute de un singur călugăr, care a lucrat la ele peste 50 de ani. Cred că-i un sfânt cel ce s-a ostenit și a făcut aceste trepte. Domnul fie binecuvântat și călugărului să-i dea cununa În Împărăția Sa! Loc În Rai să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Se spune că aceste trepte au fost făcute de un singur călugăr, care a lucrat la ele peste 50 de ani. Cred că-i un sfânt cel ce s-a ostenit și a făcut aceste trepte. Domnul fie binecuvântat și călugărului să-i dea cununa În Împărăția Sa! Loc În Rai să-i facă. Era lună și frumos și Încet-Încet am Început urcarea. Noi n-am fost pregătiți să fi luat lanterne. Am urcat la lumina lunii și ne-a luminat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Muntelui Sinai, la Biserica Mănăstirii Sf. Ecaterina se oficia slujba. Am participat și eu. La ora 8 s-a terminat. S-a slujit În limba greacă. După aceea am văzut moaștele (mâna) Sf. Ecaterina și le-am sărutat. Un preot călugăr ne-a binecuvântat și ne-a dat câte un inel de argint cu inițiala Sf. Ecaterina. Apoi am vizitat Întregul locaș și m-am odihnit puțin. Seara, la orele 20 au venit de pe Muntele Sf. Ecaterina părintele Irineu, părintele Ștefan
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
solul polon Stanislaus Golski, oprindu-se din nou la Huși (circa 2-3 zile). El remarca faptul că la Huși era vadul spre Bugeac (probabil vadul Albița), unde exista un pod mobil. Despre Moldova și locuitorii săi, ne informează Bernardino Quirini, călugăr franciscan, episcop catolic de Argeș, în provinciile Moldova și Valahia în 1599. Aflat în misiune în Moldova, călugărul considera această provincie „foarte mare, îmbelșugată și mănoasă și populată, cu multe orașe și sate, cu munți puțini și multe păduri și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși era vadul spre Bugeac (probabil vadul Albița), unde exista un pod mobil. Despre Moldova și locuitorii săi, ne informează Bernardino Quirini, călugăr franciscan, episcop catolic de Argeș, în provinciile Moldova și Valahia în 1599. Aflat în misiune în Moldova, călugărul considera această provincie „foarte mare, îmbelșugată și mănoasă și populată, cu multe orașe și sate, cu munți puțini și multe păduri și având din belșug tot felul de vietăți”. În 1620, Charles Joppecourt, ostaș și cărturar, consemna impresiile sale de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a călătorit în Moldova în anii 1632-1639, constata ospitalitatea și generozitatea locuitorilor: „Așadar după ce am plecat din Iași... m-am îndreptat spre un alt oraș numit Huși, unde nu numai că am găsit 100 de case de catolici și un călugăr dominican, care era duhovnicul lor, dar am aflat și un obicei, cel mai frumos pe care l-am întâlnit în toate părțile lumii, pe unde am fost”. Impresionat de obiceiurile oamenilor, călugărul relatează: „Obișnuiesc < oamenii > în acest oraș, și în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
găsit 100 de case de catolici și un călugăr dominican, care era duhovnicul lor, dar am aflat și un obicei, cel mai frumos pe care l-am întâlnit în toate părțile lumii, pe unde am fost”. Impresionat de obiceiurile oamenilor, călugărul relatează: „Obișnuiesc < oamenii > în acest oraș, și în tot restul țării, să dea de mâncare și loc de adăpost tuturor străinilor fără nici o plată (subl. ns.). Mai obișnuiesc, de asemenea, ca în timpul sărbătorilor lor (hramul bisericii, când se face pomenirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și au mers prin Focșani la Brăila; au ocupat-o pe la turci, dar când rușii au fost bătuți la Huși - de care a fost vorba mai sus - a fost nevoit după câteva zile s-o părăsească”. Giovanni Battista Vannucci (1712-1748), călugăr franciscan conventual, în Raport din Moldova (1740-1748), relata despre situația grea în care s-a aflat la Huși. Misionarul s-a hotărât să viziteze localitățile Ciubărciu, Bârlad și Galați, care sunt departe de reședința sa (Huși), ele aflându-se la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să viziteze localitățile Ciubărciu, Bârlad și Galați, care sunt departe de reședința sa (Huși), ele aflându-se la o depărtare de trei și patru zile de drum și cu primejdia de a fi omorât. „Sunt nevoit să merg singur, scrie călugărul, căci n-am mijloace de a ține un servitor și a plăti darea și întreținerea pentru el”. Călătorii poloni, prin numărul lor mare și prin importanța informațiilor, au ocupat un loc aparte între oaspeții țărilor române și îndeosebi ai Moldovei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
progressus pars prima, despre influența pe care Bartolomeo Brutti, starostele Lăpușnei, albanez de origine și membru al Companiei lui Isus, o exercita asupra domnitorului Petru Șchiopul; el i-a insuflat domnului ideea aducerii catolicilor din Compania lui Iisus (a iezuiților, călugări radicali) pentru suprimarea „eresurilor” din Moldova. Însuși papa Pius al V-lea i-a trimis o scrisoare lui Petru Aron. Dar Bartolomeo Brutti, în condițiile în care întâmpina opoziția bisericii ortodoxe locale, reprezentată prin mitropolitul țării și prin boierimea tradiționalistă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și prin boierimea tradiționalistă, va avea, în cele din urmă, un sfârșit tragic: din porunca domnului, va fi înecat în Nistru, în 1591, an în care se sfârșea și domnia lui Petru. În fața insistențelor papei, prin reprezentanții săi în Moldova, călugării iezuiți, coloniile de husiți de la Huși și Roman nu puteau rezista mult timp și, în cele din urmă, au revenit la catolicism. În 1582, John Newberie, după ce a făcut o lungă călătorie în Asia, a traversat Europa, prilej cu care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
documente istorice, un fragment din Raportul episcopului Bernandino Quirini, unde se menționa că Suceava era locuită de 30 de familii de catolici și 153 suflete, la care se adăugau 2.000 de soldați poloni și unguri, toți de religie romano-catolică. Călugărul franciscan nota numărul familiilor catolice (admițând cifra de 5 suflete la o familie). Pentru Huși („Ghusi”), nota 1030 de case; erau numai 72 familii de catolici, cu 435 de persoane de aceeași religie, și 6.500 români, spre deosebire de orașul Roman
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și devenind apostat (adică, a renunțat la rasa călugărească, n.a.) s-a făcut diacon și < preot > oficiant („Si ordino da diacono e da Messa”, (adică preot mirean, n. a.) și apoi și-a luat o soție în orașul pomenit” (Huși, n. a.). Călugărul franciscan dezaprobă gestul preotului care fugise când aflase de sosirea sa. Misiunea de a numi alt preot în această parohie nu este îndeplinită, din cauza lipsei de preoți. Călugărul a aflat că preotul care fugise voia să se întoarcă în orașul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și apoi și-a luat o soție în orașul pomenit” (Huși, n. a.). Călugărul franciscan dezaprobă gestul preotului care fugise când aflase de sosirea sa. Misiunea de a numi alt preot în această parohie nu este îndeplinită, din cauza lipsei de preoți. Călugărul a aflat că preotul care fugise voia să se întoarcă în orașul Huși. Din motive necunoscute, călătorul Georgius Dousa, în 1599, considera, ca și Bandini în 1646, că numărul catolicilor este mai mare decât al românilor ortodocși: „Oppidum Hus non
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși se găseau 80 de case, o biserică și un preot, iar în 1632 erau 300 de locuințe, din care 120 de case care aparțineau luteranilor, convertiți în parte la ortodoxism, iar altă parte la catolicism. În anul următor - 1633 -, călugărul Niccolo Barsi din Lucca, în timpul vizitei prin Huși, nota o cifră mai mică: „O sută de case de catolici și un călugăr dominican, care era duhovnicul lor”. În ceea ce privește prima biserică catolică din Huși, din informațiile pe care le avem, rezultă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
case care aparțineau luteranilor, convertiți în parte la ortodoxism, iar altă parte la catolicism. În anul următor - 1633 -, călugărul Niccolo Barsi din Lucca, în timpul vizitei prin Huși, nota o cifră mai mică: „O sută de case de catolici și un călugăr dominican, care era duhovnicul lor”. În ceea ce privește prima biserică catolică din Huși, din informațiile pe care le avem, rezultă că a fost construită din bârne; Bandini, care a văzut-o, scrie că era așezată într-o poziție foarte frumoasă, însă fără
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în urma unor chefuri și certuri, a fost bătut și rănit cu cuțitul. În 1643, același misionar Bartholomeo Bassetti, în lucrarea Vizitația bisericilor din Moldova descria amănunțit bisericile catolice din Moldova, printre care și pe aceea din Huși. Această biserică - constata călugărul - „Este de lemn, acoperită cu paie, lungă de 14 pași, largă de 4. Are un singur altar înfățișând Nașterea Sf. Fecioare, coborârea lui Hristos de pe cruce și pe Sf. Maria cea Mare. Administrația o are preotul Mihai Kenbo. Case de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
argumenteze lipsa de austeritate în viața preoților catolici din zona Hușilor - și chiar din Moldova -, și revolta credincioșilor, care și-au pedepsit păstorii spirituali, prin oprobiu, alungare și chiar cu moartea; hușenii au maltratat cu cruzime pe câțiva preoți și călugări, pe care apoi i-au înjunghiat; pe alții, după ce i-au dezbrăcat, le-au dat drumul, alții au fost aruncați în șanțuri adânci. Parohul în funcțiune la data aceea, P. Mihail Rapezon (Rapczon sau Mihály Rabcsonyi), a fost tras de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
XV-lea, oficiau slujba religioasă în jurul anului 1646 încă în limba maghiară, dar în mai puțin de un secol au renunțat la ea, adoptând limba română. În lucrarea sa Despre însemnătatea și caracterul misiunii din Moldova (1743), Francescantonio Manzi (1695-1749), călugăr franciscan conventual, și el misionar pe aceste meleaguri, făcea o trecere în revistă a sediilor misiunii și familiile de catolici, la fel ca predecesorul său, Giovanni Maria Ansilia. Sediile, subordonate diocezei de Bacău, erau: Iași, Săbăoani, Răchițeni, Bacău, Fărăoani, Grozești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o trecere în revistă a sediilor misiunii și familiile de catolici, la fel ca predecesorul său, Giovanni Maria Ansilia. Sediile, subordonate diocezei de Bacău, erau: Iași, Săbăoani, Răchițeni, Bacău, Fărăoani, Grozești, Galați, Huși și Ciubărciu în Moldova (numită „Țara Tătărască”). Călugărul franciscan aprecia că la Huși și la Ciubărciu locuiau 100 de familii catolice românești. Aria sa de interes se concentrează spre bisericile catolice din Huși, în special cea cu hramul Sf. Anton din Padova: „Este de asemenea nouă, de lemn
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de părintele Boni (Fernando Boni, misionar, viceprefect, n.a.) pe atunci misionar, întrucât cealaltă fusese mistuită de foc în urma căderii trăznetului asupra ei”. Veniturile ei nu sunt mari. Biserica are numai „o viișoară”, ce produce doar vinul pentru slujbă. În continuare, călugărul explică veniturile mici de la vii prin cheltuielile mari de întreținere: „după ce se scad cheltuielile care se fac pentru îngroparea lor mai au nevoie neaparată nu numai de a fi toate înconjurate cu un gard bun, căci acela care era a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acela care era a fost ars de moscoviți (ruși, nu numai turci și tătari, n.a.), dar și de a fi replantate cu viță nouă, săpată la vremea ei și bine plivită la rădăcină”. În Scrisoare din Moldova (10 decembrie 1747), călugărul minorit conventual Giovanni Bartolomeo Frontali (1714-1763) relatează despre Huși că este un oraș unde jumătate din locuitori sunt schismatici și jumătate catolici. Tot aici este reședința episcopului ortodox. Misiunea de la Huși, împreună cu toate localitățile din jurul ei, are circa 70 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]