9,618 matches
-
folosească pentru a o determina pe stăpână să-i dea rația cuvenită? Nu se simțea prea bine: îl luau, așa, niște crampe de la burtă, parcă ar fi dat cineva cu sfredelul direct în măruntaiele lui; începuse să vadă ca prin ceață și simțea că nu mai are putere. Și-a amintit, totuși, că data trecută când crăticioara de apă era goală, a lătrat și stăpâna i-a adus apă. Așa că, în fața ceaunelului gol, a început să latre. La început mai încet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Dar, în mod sigur, fusese un lucru bine făcut și cu oameni de meserie. Însă, cum timpul are marele avantaj de a fi zeul tutelar al acestei planete și nu numai! el reușește cu acoliții săi credincioși: ploaia, vântul, zăpada, ceața, gerul să aducă la nivel microscopic, de moleculă și de atom, orice construcție, fie chiar și o piramidă egipteană, darămite un biet gard de nuiele. Deci, trebuia reparat sau făcut din nou. Materia primă pentru repararea gardului o reprezenta salcia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la un extemporal pe care ni l-a dat, am analizat poemul Balada popii din Rudeni de Topîrceanu și l-am uimit pe profesor cu finețea perceperii unor sinestezii (căldărușa de metal lovită de oblânc, sunetul pătrunzând prin valurile de ceață, clătinatul popii ce nu se ținea bine în șea, etc.) și prin afirmația tranșantă că în întrețeserea unor astfel de subtilități stă valoarea poeziei, lucru în răspăr cu teza militantă a vremii. Descoperind acum câțiva ani caietul cu această compunere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
flancheze aleea, să curețe de lut galben calea de acces). Marele confrate îmi povestea, înflăcărat, episoade senzaționale cu Marin Preda la Mogoșoaia. Brusc am simțit că mă prăbușesc într-o groapă. M-am ghemuit, instinctiv, ca în pântecul matern. În ceața nopții am auzit glasul tunător, inconfundabil al poetului concitadin berladnic: "Unde ești, Lucian?". M-am dumirit într-un târziu, murmurând în întunericul șanțului infernal: "Aici, don Cezar, în groapă!". Va imaginați ce efort fizic a făcut poetul să mă extragă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în recentul text Poeți prin mâzgă: fiecare spre moartea lui..., poate unul dintre cele mai reușite ale mele, în care "râd" hâtru: "... Am un bar în suburbiile Someșului, îi amăgesc./ Acolo vin plutașii și barcagiii, vânzătorii de sare,/ acolo beau ceață și vând ceață femeile ceții..."/ "Al dracului Ochiul Orb al lui Vulturescu, râde/ Alexandru Pintescu. Să ne salvăm prin coridoarele și/ firidele lui șapte zile și șapte nopți: /prin cenușile lui încălțările noastre de zece ocale/ sunt ca un șnur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Poeți prin mâzgă: fiecare spre moartea lui..., poate unul dintre cele mai reușite ale mele, în care "râd" hâtru: "... Am un bar în suburbiile Someșului, îi amăgesc./ Acolo vin plutașii și barcagiii, vânzătorii de sare,/ acolo beau ceață și vând ceață femeile ceții..."/ "Al dracului Ochiul Orb al lui Vulturescu, râde/ Alexandru Pintescu. Să ne salvăm prin coridoarele și/ firidele lui șapte zile și șapte nopți: /prin cenușile lui încălțările noastre de zece ocale/ sunt ca un șnur de mătase..." A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mâzgă: fiecare spre moartea lui..., poate unul dintre cele mai reușite ale mele, în care "râd" hâtru: "... Am un bar în suburbiile Someșului, îi amăgesc./ Acolo vin plutașii și barcagiii, vânzătorii de sare,/ acolo beau ceață și vând ceață femeile ceții..."/ "Al dracului Ochiul Orb al lui Vulturescu, râde/ Alexandru Pintescu. Să ne salvăm prin coridoarele și/ firidele lui șapte zile și șapte nopți: /prin cenușile lui încălțările noastre de zece ocale/ sunt ca un șnur de mătase..." A.B.Aveți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
adevărat oraș al copiilor, ca În câmpul moșilor. Plajă, cred, că se face puțină. La hotel, la data de 16 iulie, sobele erau Încălzite. A doua zi În cursul dimineții, a trebuit să călătorim prudent și cu farurile aprinse din cauza ceții. Pe urmă s-a Înseninat. La graniță, alți doi gardieni, ultimii pe care-i mai Întâlnim, controlează pe cei ce intră În California. Oregon. Tragedia convoiului Donner. Cel mai mare restaurant al lumii Am intrat În vestitul Oregon. De numele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe care le coacem În vârfuri de țepușe. Putem frige și pește. Plaja e plină de guvizi azvârliți de pescari amatori. Pe la miezul nopții, oceanul obosit Începe să se retragă. Începe refluxul. Dimineața e departe de noi. Uneori pornim prin ceața oceanului, să-i explorăm fundul. Mai la nord de Waldport, la Newport, unde fundul e stâncos, mergem și strângem melci de ocean și În special stele de mare. Yii, produc un efect dezagreabil. Cu greu le putem dezlipi de stâncă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
așteaptă cu toate formalitățile Îndeplinite. Valabile pentru toate țările prin care voi trece. Mașinii i s-a pus o tăbliță nouă, internațională, și o insignă a Automobil Clubului din Londra. Ies pe punte. Zgârie norii Își profileză semeț vârfurile, prin ceața dulce ce se așterne pe ocean. Ne ajunge din urmă marele vapor englez Queen Mary, a cărui viteză a fost Întrecută pe acel timp doar de vaporul Normandia. Prin Franța. Paris, apoi pe urmele războiului 1914-1918 După o scurtă oprire
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În 1916, În luptele de pe Neajlov, În apărarea Bucureștiului. Ministrul agriculturii de atunci, Ion Mihalache, l a omagiat În Congres, de la tribuna Parlamentului. Și acum, la Douaumont, contele Niculai, a adunat În jurul lui batalionul de zuavi. Era dimineață și o ceață groasă acoperea câmpul de luptă, el le-a explicat soldaților despre ce e vorba. A adus În mijloc un butoi de rom și fiecare soldat a băut un pahar bun. Cu baioneta În dinți, târându-se, au pătruns În fort
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
trece neobservat și până să-l observe am fi În Elveția totuși anunț patronul. Am plătit o sumă usturătoare. Pornim la drum săraci dar curați. Câmpiile și colinele Alsaciei și Lorenei sunt pline de viață În această duminică de toamnă. Ceața s-a ridicat. Câmpul e bine lucrat; grădinile și livezile sunt pline de farmec și țăranii radioși, bine Îmbrăcați. În această zi de sărbătoare, gândul Îmi fuge la marele Gambeta. În fața lumii Îndurerate de pierderea, la 1870, a Alsaciei și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
fizic vorbind, dar nimic nu era clar pentru mine. Imensitatea volumelor și intensitatea uriașei dorințe împlinite ca printr-un miracol împiedicau limpezimea percepțiilor. Mărunt și insignifiant într-o lume uriașă! O realizare mentală și-atât! Mă aflam atunci în aceeași ceață ca și acum, în ambasadă. Aranjamentul interior, ornamentațiile orientale, lumea - indieni și români, deopotrivă - toate acestea m-au făcut să... plonjez într-un univers mai mic acum, dar promițător de un altul, unul mare și real, situat într-un viitor
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cu Bush senior la Malta, la un moment dat, președintele i se adresează secretarului general : „Dumneavoastră cunoașteți bine estul Europei și deci dumneavoastră trebuie să acționați acolo“, adică aveți mână liberă. Americanii, ca de obicei vedeau răsĂritul Europei cam în ceață. A.M.P. : Exact. Și nici nu prea erau interesați de chestia asta cu România. SĂ nu uităm că și de Gaulle i-a spus lui Ceaușescu, când era la București, tot o trăsnaie, cum că îl înțelege, pentru că și el
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
tot felul de proce‑ duri sau schimbări de prevederi legale. V.A. : Vreau să vă contrazic într-un punct, și anume să vă spun că restaurația monarhică a fost folosită în cam‑ pania electorală de Emil Constantinescu. Poate vă adu‑ ceți aminte de scandalul care s-a iscat după ce el a fost în America și s-a adresat diasporei promițându-i Restaurația. În Statele Unite deci a făcut declarații : că, în momentul în care va fi ales la Cotroceni, îl va aduce
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
stradă sunt acuzați că sunt anti‑ sistem. A.M.P. : Da, sunt antisistem. V.A. : Sistemul care e instalat acum ? A.M.P. : Ei sunt în primul rând antipartidele acestea. În ianuarie 2012 s-a strigat de la bun început, dacă vă adu‑ ceți aminte, „USL, PDL, aceeași mizerie !“. V.A. : După aceea am văzut și un documentar foarte inte‑ resant. Nu știu dacă l-ați văzut, este un documentar pro‑ iectat la un festival în primăvară despre toată mizeria cu guvernarea, cu manifestările
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și George Tofan, începe cu poezia „Bucovinei”, semnată Natalia NegruIosif: „Nouri te-au cuprins întreagă. Nu văd „pomi” nu văd „grădină”, Țară scumpă, țară dragă, Bucovină, Bucovină!... Iarnă-i, și de dimineață, Soarele nu se arată. Toată te ascunzi în ceață, Când eu plec îngândurată!... Însă pân' ce vremea - drumul Și-a schimba - și prin poiene Șior împrăștia parfumul Toporași și sânziene. Până când ca o regină, Cuceri-vei iarăși slova, Și vor crește în lumină, Putna, Câmpul lung, Suceava... Cântecele din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Frați de-ndeamnă, frați te cheamă Cum poți sta-mpietrit și rece?" .......................................... Cîte sute de catarge Dârze lasă malurile Multe sunt ce nu le-or sparge Vânturile, valurile Duc belșug, solii de viață Și străbat pământurile, Ști-vor înfrunta prin ceață Valurile, vînturile." Textele nici nu mai necesită, credem noi, a fi comentate. Este celebru poemul său despre mineri, Silvester Andrei salvează abatajul. Mort în 1954, în foarte scurt timp a fost uitat și părăsit de propaganda comunistă. Erau recuperate valori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
al regimului, urmărit o viață de Securitate, închis în cîteva rînduri pentru opiniile sale și, în final, expulzat din țară, al doilea, un colaboraționist asiduu, un rapsod penibil al noii puteri. Publicarea unor astfel de dosare ar spulbera perdeaua de ceață creată de astfel de Cărți Albe (?). Din cele cîteva pagini publicate în "Apostrof", din Dosarul 64 se constată realizarea unei rețele foarte dese de informatori și "surse" ce activau în preajmă, inclusiv în casa lui Lucian Blaga. Este de natura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care Pribeagu își mai umplea câte un pahar pentru a le gusta. Cristi o sorbea din priviri pe cea fără nume și își imagina dimineața cu ea. Mamutu’ se gândea la cursuri și repetiții. Era o lumină palidă și puțină ceață de la fum. Miros de prăjeli și parfumuri prea puternice, care le imitau pe cele scumpe. Iar mințile lor tulburate proiectau ca la un cinema- tograf tot felul de posibilități. — Du-te și vorbește, sare deodată Cristi. — Serios ? Da, du-te
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
venit la Paris, c-am auzit că -n București îi aleargă ăia pe homosexuali ca și pe ovrei ! — Ei, lăsați voi planurile, așa am venit și noi, să stăm câteva zile, câteva săptămâni... N-o să vreți să vă mai întoar- ceți, fraților, aici e viața ! La ville de l’amour ! Și-au pus-o imediat pe petrecut. Amintiri și trăsnăi care păreau uitate pentru totdeauna, jocuri, porecle și poante numai de ei știute, de pe străzile Brăilei, când jucau seară de seară
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
dreptate” În ciuda avizului celorlalți, dar și faptul că eul, apărut brusc, „nepregătit” de nimic - de nici o lectură și de nici un adult amabil! -, era Încă unul „primitiv”, abia schițat, pe care, de altfel, cum se Întâmplă, aveam să-l pierd În cețurile și convulsiile adolescenței. Dar, ca un bun - și viclean! - slujitor, „el” avea să reapară și apoi să mă urmărească neobosit, inventiv și nu rareori deconcertant - adeseori aș fi putut să-i confund vocea cu cea a unuia dintre cei mai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care, ajungând la „malul vieții”, la limita ei biologică, poate s-o privească „de sus”, așa cum, de pe o Înălțime mare la care ai ajuns după un drum labirintic, dificil, unul din acele suișuri de munte În care te-au surprins ceața sau ploile dure și În care, pierduți prin păduri dense și văi ce nu se mai termină, pierzi adesea din vedere ținta, vârful, de parcă el ar Înceta să fie, de parcă fusese o halucinație! - privești „În jos” și Întreaga, fantastica și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
asupra vieții sociale, de parcă, Într-adevăr, atunci când mă credeam „persecutat” de forțe Înalte, traumatizat de o „neînțelegere dureroasă și hâdă”, eram de fapt un răsfățat al sorții: ea mă arunca precoce În „luptă”, scoțându-mă cu o mână viguroasă din cețurile și clișeele vârstei, pregătindu-mă pentru lupte reale. Și cea mai „reală” dintre aceste lupte urma să fie „creația”! 5 Noi, bătrânii, În societatea și În mentalitățile de azi, suntem un fel de cetățeni de categoria a doua, dacă nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
îmi distrugea mucoasa nazală și credeam sincer că singura soluție viabilă ar fi fost să trec pe coacere și injecta, însă cei doi litri de vodca pe care-i beam zilnic au făcut ca și proiectul acela să apară în ceață, irealizabil. În același timp am realizat că scrisesem doar un singur lucru în ultimii doi ani de zile: o oribilă proză scurtă cu doi extratereștri, un fast-food și o sperietoare bisexuală, deși le promisesem celor de la ICM versiunea inițială a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]