11,041 matches
-
exist) cel putin l0000 de deținuți politici și religioși”. Sunt ținuți În condiții care „Încalc) reglement)rile internaționale privind tratamentul aplicat deținuților”. Cât din toate acestea se cunoaște În ț)rile libere din Occident? Informațiile pot fi g)site În cotidiene. Suntem informați despre toate. Nu știm Ins) nimic. Este ceva obișnuit s) vezi În Ierusalim arme În orice moment. În fiecare cartier al orașului, ca și În toate comunit)țile din Israel, exist) patrule civile Înarmate, din care fac parte
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
a putut fi forțată să ne accepte și În Piața Amzei, pentru o reprezentație excepțională În fața unui public tânăr, Însetat de o energie la fel de tânără și de explozivă. GB: Primele tale spectacole le percepeam cu toții ca pe o eliberare de cotidian și de crisparea politică. Omul care s-a transformat În câine, Șeful sectorului suflete, Nu sunt Turnul Eiffel aveau un sens politic În măsura În care ne aduceau un aer proaspăt, ne permiteau să respirăm, Îndepărtându-ne de Încrâncenarea luptei. Lupta, conflictul implică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pregăteam deja audiții pentru un nou proiect. Medeea la „La Mama“ Schimbările care se petrecuseră În mine m-au ajutat să iau decizii ce pot părea radicale, dar În acel moment ele au venit de la sine, firesc. Din perspectiva confortului cotidian, făcusem o alegere surprinzătoare, preferând apartamentului spațios din București, În care locuiam Împreună cu mama, o cămăruță de trei pe trei la „La Mama“. Dar, cum libertatea nu era proporțională cu metrii pătrați ai spațiului locativ, la București era inexistentă, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
politic În Suedia. În noua țar\ care mi‑a devenit acas\, munca mea s‑a Îndreptat din ce În ce mai mult spre politic\. Am scris timp de mai bine de dou\zeci de ani o rubric\ În pagina editorial\ a celui mai mare cotidian suedez, Dagens Nyheter, [i am publicat [ase c\rți În suedez\. Începând cu anul 1999, sunt membr\ a Parlamentului suedez, din partea Partidului Liberal. George Banu (În text, GB sau Biț\) : Sunt originar din Buz\u. L‑am Întâlnit pe Andrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de Lipton, Matthews & Rice (Faber, 1963, p. 252). Cea mai amuzantă invenție a mea este Însă o problemă de „Mutare de retragere a albului“ pe care am dedicat-o lui E.A. Znosko-Borovski, publicată de el prin anii treizeci (1934?) În cotidianul emigranților din Paris, Poslednie Novosti. Nu-mi amintesc Îndeajuns de limpede poziția pentru a o putea consemna aici, dar poate că vreun iubitor de „șah cinstit“ (de care ține acest gen de probleme) o va căuta Într-una din acele
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
bea În sănătatea țarului. Se spune că a dat cu nonșalanță un anunț la ziar pentru a-și vinde uniforma de demnitar al Curții. Din 1906 până În 1917, a fost alături de I.V. Hessen și A.I. Kaminka, editorul unuia dintre puținele cotidiene liberale din Rusia, Rech (Graiul), precum și al revistei de jurisprudență, Pravo. Pe plan politic era „Kadet“, adică membru al K.D. (Konstitutionno-demokraticeskaia partia), rebotezat ulterior mai adecvat, Partidul Libertății Poporului (partia Narodnoi Svobodî). Fiind Înzestrat cu un ascuțit simț al umorului
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de Justiție („al minimei justiții“ obișnuia el să spună dezgustat), Într-unul din guvernele regionale, cel din Crimeea. În 1919, a plecat În exil autoimpus, trăind mai Întâi la Londra, apoi la Berlin unde, În colaborare cu Hessen a scos cotidianul liberal al emigrației, Rul (Cârma) până la asasinarea lui În 1922 de către un tâlhar sinistru, pe care Hitler l-a numit În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Însărcinat cu problemele emigranților ruși. A scris mult, În principal pe teme de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
prima linie a frontului din Flandra, unde ospitalitatea a mers până Într-acolo Încât o grenadă germană a fost lăsată să explodeze la câțiva metri de vizitatori. Înainte de a fi publicat În volum, raportul a apărut În foileton Într-un cotidian rus. Acolo tata relatase cu o anumită naivitate caracteristică vechii lumi, cum Îi dăruise stiloul lui marca Swan amiralului Jellicoe, care i-l luase cu Împrumut la masă pentru a da un autograf pe o listă de bucate și Îi
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
durabile și mai potrivite pentru consum decât torentele slave de conștiință politică, convenționale și teribil de provinciale, care izvorau În aceiași ani din condeiele tinerilor autori sovietici pe care statul-tătuc Îl aproviziona cu cerneală, pipe și pulovere. Redactorul-șef al cotidianului Rul (și editorul primelor mele cărți), Iosif Vladimirovici Hessen, a avut generozitatea de a-mi Îngădui să-i umplu rubrica de poezie cu versurile mele necoapte. Nopțile albastre din Berlin, castanul Înflorit din colț, o inimă ușoară, sărăcia, dragostea, culoarea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
rusă. Am colaborat la compilarea unei gramatici a limbii ruse pentru străini, În care primul exercițiu Începea cu cuvintele Madam, ia doktor, vot banan (Doamnă, sunt medic, poftiți o banană). Cea mai bună slujbă a fost să compun pentru un cotidian al emigranților, berlinezul Rul, primele careuri rusești de cuvinte Încrucișate, pe care le-am botezat krestoslovițî. Mi se pare ciudat să-mi amintesc acea existență fantastică. Foarte Îndrăgită de cei care fac publicitate autorilor pe coperțile cărților sunt listele cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
abia observabile), flăcăul, care se întoarce fericit pe o noapte cu lună acasă, jucând de unul singur, se prăbușește dintr-o dată, ca și cum, epuizat de dans, s-ar fi împiedicat și ar fi căzut. De la lirism la satiră, de la legendă la cotidian, de la portretul individului la mișcările de masă, de la amănuntul aparent nesemnificativ la simbolul gigantic, Dovjenko explorează, cu aceeași temeritate, posibilitățile noii arte, repede ajunsă la apogeu. * Mai văzusem Vânătoarea tragică în prima tinerețe. Pentru mine a fost epoca marilor filme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sistematizare, care sunt superficiale și forțate. Duce la utopie. La teroare. Pomeneam mai sus de credincioși practicanți lipsiți de simțul divinului. Nu li se poate imputa aceasta. Sufletul lor nu e tautologic. E destul de trist că nu pot discerne în cotidian lucrurile „sfinte și însemnate”. Riscă să treacă iremediabil, cu inocență, pe lângă marile revelații și miracole, de care e plină viața. Dar credința îi poate mântui. În aceeași vreme, sunt alții înzestrați cu simțul divinului, dar cu o conduită destul de laxă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
un bărbat deosebit de frumos. Dar, părând distant, emana din ființa lui o autoritate ce impunea. Imensa Alexandru Paleologu 122 lui știință și covârșitoarea însemnătate a operei lui, recunoscută peste hotare, nu mai puțin și demnitatea lui sacerdotală, îl scoteau din cotidianul societății. Trebuie să mărturisesc că, cu toată admirația pentru colosala lui faptă culturală care e traducerea Filocaliei, aveam anumite rezerve față de puțin eleganta polemică pe care o avusese cu Blaga. E adevărat că pozițiile declarate ale lui Blaga față de creștinism
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
n-am făcut politică”, că nu m-a interesat angajarea în „soarta patriei”. Nimic mai greșit: există revista Jakobs stege, cu articole, fotografii și documente despre „gulagul” din România, despre primul și poate singurul adevărat disident, Paul Goma. În marile cotidiene suedeze Dagens Nyheter și Sydsvenska Dagbladet există articolele mele (dinainte și după căderea dictatorului!) despre situația din România și apoi despre „revoluție” și avalanșa de nefericiri care au urmat. În toate interviurile mele și aparițiile la televiziune s-a văzut
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Pascu), al teatrului (același T.T. Burada, dar și N. Barbu cu ale sale Momente din istoria teatrului românesc și, mai recent, N. Dănăilă cu Magia lumii de spectacol), al artelor vizual (V. Ciucă) și, totodată, a fost înregistrată și comentată cotidian de un număr însemnat de critici. Toate acestea sunt scrieri în care nota obiectivă a valorificării informațiilor și documentelor de epocă sau rigoarea aprecierilor valorice pun în lumină mai ales momentele importante,contribuția personalităților și trăsăturile realizărilor înscrise în istoria
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
domeniul mass-media, cu importanți interpreți străini, rămâne consemnată și pentru posteritate ca probă de foc a strălucitului ei debut. Pentru fanii cântăreței (care vor avea posibilitatea să cunoască aceste succinte informații din numărul de luni, 23 iunie 2003, al acestui cotidian, la oră matinală), fac precizarea că, între orele 8 și10 în această zi, vor avea ocazia să asculte un interviu cu marea noastră cântăreață Elena Moșuc pe postul Europa-cultural. Rămâne doar să așteptăm, în viitor, cu interes, vizionarea și la
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
rară la rampă a unor tinere speranțe! Să fie într-un ceas bun! (Flacăra Iașului, 5 iulie 2003) OPERA ARE STATUT ONORANT Nici nu s-a uscat bine cerneala de pe ultimul meu articol de acum două zile din acest generos cotidian, că iată am și primit îmbucurătoarea veste! În articolul cu pricina reaminteam ideea, care devenise parcă o obsesie pentru mine, de a susține în orice împrejurare și în toate mediile propunerea ca autoritățile să atribuie și Operei ieșene statutul de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
le aibă oricine apare în fața publicului. Mulțumesc Senatului Academiei ieșene pentru titlul acordat. În încheiere, s-a cântat din nou Gaudeamus igitur, după care a urmat spectacolul anunțat mai sus, la care ne vom referi în alt număr al acestui cotidian. DOINA DIMITRIU - O NOUĂ MÂNDRIE IEȘEANĂ Este cunoscut faptul că atunci când apar personalități remarcabile, în multe împrejurări, chiar oamenii obișnuiți se mândresc fără să-i fi cunoscut cu concitadinii lor. Iată că după Viorica Cortez, Mariana Cioromila, Elena Moșuc, Nely
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
complezență și nu-i mai interesează ce răspunsuri le-a dat Ceaușescu. După cum precizam, în anii '70, Nicolae Ceaușescu era un subiect interesant pentru presa internațională, iar declarațiile sale de presă constituiau teme vânate de posturile de radio, televiziune sau cotidienele din lumea largă. La cutremurul din 1977 au fost prezenți, în România, circa 800 de ziariști de pe toate continentele. Îmi amintesc de faptul că pentru primirea delegațiilor străine se constituise un "comitet de recepție" condus de un adjunct al ministrului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
vedere caracterul "deschis și confidențial" al discuțiilor, să nu se dea nimic publicității. Probabil că se aștepta la exact contrariul. Au zbârnâit faxurile și telefoanele de la Intercontinental și cifrul ambasadei, iar a doua zi, după plecarea delegației, "Scânteia" și celelalte cotidiene publicau integral, pe două pagini, textul discuțiilor. Știu cum au reacționat rușii după cuvântarea lui Ceaușescu din august 1968, dar după cele publicate cred că au fost propuneri în Biroul Politic al CC al PCUS de invadare a României! S-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu el fiind de interes și de aceea frecvent solicitate. Era atent cu ziariștii străini, știind că are nevoie de ei pentru difuzarea ideilor și pozițiilor sale, cât și pentru satisfacerea orgoliului propriu, de a se vedea prezent în marile cotidiene, posturi de radio și televiziune internaționale. La interviuri și conferințe era punctual, îmbrăcat corect, era degajat și sigur pe el. Întotdeauna, fiind convenite dinainte întrebările la care urma să răspundă, i se pregăteau de către colaboratori răspunsurile, precum și Curriculum Vitae al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în anii aceia, ai istoriei noastre frământate, ai bogatei și generoasei noastre culturi, ai "gurii de rai" numită România. Închei cu o amintire la care mă întorc mereu cu drag: am avut privilegiul de a-l însoți pe directorul prestigiosului cotidian francez "Le Monde". Fizic, semăna leit cu actorul meu preferat, Jean Gabin și nu cu un Jean Gabin oarecare, ci cu cel din "Domnul" o persoană în vârstă, rasată, distinsă, îmbrăcat mereu elegant, în costume închise, cămașă albă și papion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
misiunile diplomatice, la misiunile importante fiind numiți ca ambasadori tot militari. La sosirea mea în Chile, Ministerul Relațiilor Externe era condus, din 1978, de Hernan Cubillos Sallato, fiu și nepot de amirali, pe timpul lui Allende director al celui mai vechi cotidian, "Mercurio", opozant al regimului. A participat la organizarea loviturii de stat militare. Și-a preluat postul într-un moment foarte delicat agravarea conflictului cu Argentina pentru suveranitatea asupra unor insule din Canalul Beagle. Având în vedere valoarea strategică a respectivelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
că ambasada era înconjurată de militari înarmați, că nimeni nu avea voie să iasă sau să intre, ceea ce nu numai că era în contradicție cu Convențiile internaționale de la Viena privind regimul misiunilor diplomatice, dar era în contradicție cu necesitățile umane, cotidiene ale unor oameni de a se aproviziona cu alimente, medicamente etc. Printr-un protest al șefului misiunii la Ministerul Relațiilor Externe "asediul" a fost ridicat, ambasada și diplomații ei fiind însă ținuți în continuare "sub lupă". Întâlnirea cu decanul Corpului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de la București În termeni de o violență verbală puțin obișnuită: „acte de persecuție sălbatică”, „acte de barbarie și intoleranță” „măsuri sălbatice contra evreilor”. Atitudinea ostilă a Europei a stârnit proteste În țară, mai ales În cercurile politice de la București. Astfel, cotidianul conservator „Presa” avea să comenteze că: „Nu e nici un ziar, nici o revistă, nici o critică care să nu vie a ne adresa sub o formă colectivă cuvinte foarte măgulitoare: fanatici, barbari, vandali, iată epitetele grațioase de ceea ce-au ce ne
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]