8,270 matches
-
parteneriate între organizații neguvernamentale și autorități și/sau instituții școlare care diversifică și accesibilizează educația specială. Printre aspectele negative sunt enumerate: existența a numeroase bariere birocratice și colaborarea ineficientă în programele de interes comun a instituțiilor și structurilor administrative și executive responsabile de problematica persoanelor cu cerințe speciale; cu toate măsurile reformiste aplicate până în prezent, educația instituționalizată acoperă doar educația școlară (a copiilor, inclusiv a celor cu dizabilități) și se manifestă doar anumite încercări de extindere către educația părinților și a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de exemplare, 17 reviste în limba moldovenească, într-un tiraj total de 15 milioane exemplare. Aceasta a fost perioada nașterii artei noastre cinematografice naționale, a artei muzicale, a literaturii artistice.” În subsidiar, Mihai Pop, șeful Aparatului Guvernului, prezenta în ședința executivului „Planul de acțiuni cu prilejul sărbătoririi a 650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc”. El preciza că Planul este întocmit pentru întreg anul 2009 și include 38 manifestări, organizate de ministere, de agențiile și birourile guvernamentale sub egida Comisiei de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
februarie 1920 până la 1 octombrie 1940. Director fondator este N. Iorga. Pe frontispiciu este înscris motoul „Prin lege la dreptate. Prin lumină la fericire.” Publicația se găsește din 1932 sub auspiciile Ligii Culturale și „servește ca organ al Comitetului Central Executiv al Ligii în rapoartele sale cu secțiunile și membrii ei, precum și ca revistă pentru răspândirea culturii”. În articolul La drum nou (1/1932), N. Iorga anunță: „Foaia aceasta pentru popor, care a răspândit sfaturi bune și, în zilele grele, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288391_a_289720]
-
Pro Humanitate, București. O'Brien, R. (1998), An Overview of Methodological Approach of Action Research, http://www.web.ca/~robien/papers/arfinal.html OECD (2001), Développement durable: les grandes questions, OECD, Paris. OECD (2005a), The Definition and Selection of Competencies (DeSeCo) Project. Executive Summary, www.oecd.org/dataoecd/47/61/35070367.pdf OECD (2005b), Problem Solving for Tomorrow's World. First Measures of Cross-Curriculum Competencies from PISA 2003, OECD Publishing, books.google.com/ books?isbn=9264006427 OECD (2006), Compétences en sciences, lecture et
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
suspendarea legii. Referindu-se la controversata deținere a suspecților de terorism în închisoarea de la Guantanamo Bay, Butler spune: "Nu este vorba doar de faptul că protecția constituțională este suspendată pe o perioadă nedefinită, ci și că statul (cu funțiile sale executive sporite) își arogă dreptul de a suspenda Constituția sau de a manipula detențiile și procesele așa încât drepturile constituționale și internaționale sunt în mod evident suspendate" (Butler 2004: 63-4). Deținuții sunt astfel reduși la simple vieți într-un tărâm al nimănui
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Organizations from unreliable components", în Shannon și Mac Carthy (ed.), Automata studies, Princeton University Press, 1956; vezi, de asemenea, Shannon și Weaver, The mathematical theory of communication, University of Illinois Press, 1949. 109 Deja Chester Barnard, în The functions of executive (Harvard, 1938) vorbise despre acest echilibru delicat între elementele formale și informale în organizații. 110 Vezi Lucien Sfez, Critique de la décision, partea a II-a. 111 Lucien Sfez, a II-a ediție, sub titlul La politique symbolique, P.U.F.
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
batem proprii copii, dar putem lesne să-i ucidem pe cei de altă nație. * Presa, a patra putere în stat, nu este de fapt decât extensia celei de-a treia: Justiția. (Poate și ceva din ce-a de-a doua: Executivul.) Prin intermediul presei noi, ca societate, extindem judecata până în cele mai adânci depărtări. Presa supune judecății publice inclusiv intimitatea. * Unde se termină rolul pozitiv al societății și încep opreliștile pe care ea le exercită împotriva libertății individuale? Altfel spus, nu cumva
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Capitolul 15 Reprezentarea: forurile legislative și parlamentele /257 Introducere / 257 Puterile formale și rolul efectiv al forurilor legislative / 258 Caracteristicile forurilor legislative contemporane / 261 Activitățile legislatorilor / 267 Influența forurilor legislative / 270 Privire de ansamblu / 273 Bibliografie suplimentară / 274 Capitolul 16 Executivele naționale / 275 Introducere / 275 Funcțiile executivelor naționale / 276 Forme de organizare guvernamentală / 278 Membrii guvernelor / 287 Impactul guvernelor / 291 Privire de ansamblu / 293 Bibliografie suplimentară / 294 Capitolul 17 Conducerea politică / 295 Introducere / 295 Ce este conducerea politică? / 296 Bazele instituționale
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
parlamentele /257 Introducere / 257 Puterile formale și rolul efectiv al forurilor legislative / 258 Caracteristicile forurilor legislative contemporane / 261 Activitățile legislatorilor / 267 Influența forurilor legislative / 270 Privire de ansamblu / 273 Bibliografie suplimentară / 274 Capitolul 16 Executivele naționale / 275 Introducere / 275 Funcțiile executivelor naționale / 276 Forme de organizare guvernamentală / 278 Membrii guvernelor / 287 Impactul guvernelor / 291 Privire de ansamblu / 293 Bibliografie suplimentară / 294 Capitolul 17 Conducerea politică / 295 Introducere / 295 Ce este conducerea politică? / 296 Bazele instituționale ale conducerii / 299 Calitățile personale ale
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
folosea în trecut ca structură pentru analizele comparative, și anume pentru cele exacte. Binecunoscuta distincție între sistemele prezidențiale și cele parlamentare este în continuare folosită deoarece, în cazul unor tipuri de guvernământ, ajută în a evidenția puternic contrastul dintre puterile executivului național și cele ale camerei alese, adunarea legislativă sau parlamentul. Însă constituționalismul nu poate furniza o structură generală pentru studiul comparativ al guvernării pentru că este clar că nu poate ajuta la descrierea regimurilor care nu se bazează pe principii constituționale
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sistemului politic. Acum trebuie să examinăm aceste componente și să vedem care sunt le caracteristicile. Activitatea guvernamentală a fost concepută vreme îndelungată în funcție de instituțiile și grupurile în cadrul cărora operează agenții. De la Aristotel încoace, teoreticienii au dezbătut caracteristicile unor organe precum executivul, camerele desemnate, parlamentele sau adunările legislative, "facțiunile" (în multe sensuri strămoșii partidelor), curțile de justiție și adunările locale; dar analiza guvernării în termenii sistemului politic a condus la o reevaluare atât a rolului cât și a naturii instituțiilor. În primul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
politice liberal-democratice, configurarea instituțiilor și grupurilor se bazează în mare parte (dar nu întregime) pe prevederi constituționale proiectate în mod deliberat pentru a implementa normele sistemului politic. Acesta este în special cazul parlamentelor sau congreselor, însă și curțile de justiție, executivul și birocrația sunt modelate într-o anumită măsură de constituție. Totuși, încă din secolul al XIX-lea, când au fost elaborate primele constituții, sistemele liberale și liberal-democratice au inclus multe instituții care nu erau nici măcar menționate în constituții. Dintre acestea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
jucat un rol important în luarea deciziilor la nivel național. În consecință, chiar în formele de guvernare liberal-democratice, structurile constituționale au devenit adesea mai puțin influente sau au rămas influente doar în asociere cu organe non-constituționale precum partidele. Parlamentele și executivele au avut tendința să fie dominate de partidele politice, deoarece alegerile au loc între partide, iar comportamentul de zi cu zi se referă, din punct de vedere al conținutului și al modului de manifestare, la deciziile partidelor și altor grupuri
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dintre toate tipurile de sistem politic, regimurile democratice sunt cele în care organele constituționale joacă cel mai important rol. Configurația structurală a regimurilor liberal-democratice poate fi astfel descrisă ca fiind bazată pe un număr de arene bine definite (parlamente și executive, dar și parlamente și executive locale și regionale) în care există două niveluri principale de agenți, partidele și grupurile, în timp ce birocrația este influentă pe alt palier. Pozițiile acestor două tipuri de agenți sunt diferite. Partidele joacă rolul principal și ocupă
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
politic, regimurile democratice sunt cele în care organele constituționale joacă cel mai important rol. Configurația structurală a regimurilor liberal-democratice poate fi astfel descrisă ca fiind bazată pe un număr de arene bine definite (parlamente și executive, dar și parlamente și executive locale și regionale) în care există două niveluri principale de agenți, partidele și grupurile, în timp ce birocrația este influentă pe alt palier. Pozițiile acestor două tipuri de agenți sunt diferite. Partidele joacă rolul principal și ocupă poziția centrală a scenei politice
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
făcut parte chiar din configurație. Într-adevăr, la nivelul structurii statului a existat o deosebire mică, sau chiar niciun fel de deosebire între administrație și politică. Această distincție a devenit pronunțată în țările liberal-democratice, deoarece partidele politice doreau să controleze executivul, dar au convenit să nu intre decât într-o măsură limitată în eșaloanele inferioare ale ierarhiei administrative. Eficiența organizării statului în țările comuniste a depins în mare parte de infrastructura politică, constituită de partidul comunist și o serie de organe
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
este greu de înțeles de ce structura statului și birocrația ar trebui selectate ca fiind singurele elemente de care trebuie să depindă dezvoltarea politică. Luarea deci-ziilor politice rezultă din activitățile care au loc în cadrul tuturor structurilor politice, incluzând grupurile, partidele, parlamentele, executivele și birocrațiile; ineficiența în oricare din ele ar trebui așadar să ducă la lipsa dezvoltării. Astfel, dezvoltarea politică pare în general să privească modul în care sunt luate deciziile din momentul în care sunt concepute până în momentul când sunt pe
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
o anumită măsură, dar importanța problemei practice este evidentă. În plus, dificultățile teoretice încep să apară când trecem de la examinarea inițială a caracterului adecvat și eficienței mijloa-celor la evaluarea scopurilor. Din moment ce trebuie ținut cont de rolul partidelor, grupurilor, parlamentelor și executivelor, trebuie să examinăm pe ce temeiuri au fost luate deciziile; trebuie așadar să ne pronunțăm asupra oportunității acestor temeiuri și nu a altora, cu alte cuvinte, părăsim tărâmul mijloacelor pentru a intra pe cel al normelor. Dezvoltarea politică, implementare a
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
eficient. De exemplu, grupurile extrem de dezvoltate pot produce o situație în care cererile să fie atât de numeroase încât sistemul să nu poată răspunde (situație numită de obicei supraîncărcare politică) (Rose și Peters, 1977). Însă aceasta ar însemna că parlamentul, executivul sau birocrația nu sunt cu adevărat adaptate la caracteristicile altor structuri ale grupurilor în special. Dincolo de instituționalizarea fiecărei structuri, trebuie să luăm în considerare interconexiunile dintre structuri. Și nu este clar în ce mod pot fi evaluate aceste interconexiuni. Ca
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în anii '50 și '60 (Blondel, 1985: 55-76). În al treilea rând, structura instituțională le poate conferi liderilor o oarecare libertate de a acționa în afara structurii partidului. Este puțin probabil ca partidele să fie implicate în recrutarea membrilor legislativului și executivului național acolo unde șeful acelui executiv a obținut legitimitate prin intermediul alegerilor populare. Acesta este motivul pentru care, în anumite sisteme prezidențiale și în special în Statele Unite, rolul jucat de partid în recrutarea decidenților la nivel național este mai puțin important
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1985: 55-76). În al treilea rând, structura instituțională le poate conferi liderilor o oarecare libertate de a acționa în afara structurii partidului. Este puțin probabil ca partidele să fie implicate în recrutarea membrilor legislativului și executivului național acolo unde șeful acelui executiv a obținut legitimitate prin intermediul alegerilor populare. Acesta este motivul pentru care, în anumite sisteme prezidențiale și în special în Statele Unite, rolul jucat de partid în recrutarea decidenților la nivel național este mai puțin important decât în sistemele parlamentare din Europa
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
chiar și atunci când partidele sunt stabile, este posibil ca o parte a elitei politice să nu ia naștere din partide. Totuși, în general vorbind, rolul partidelor este important în recrutare: ele aproape că dețin monopolul asupra selecției membrilor legislativului și executivului, atât în sistemele cu un singur partid, cât și în majoritatea sistemelor cu mai mult de un partid; ele dețin monopolul și în recrutarea membrilor legislativului în țările în care executivul este oarecum distanțat față de legislativ. Acest lucru este valabil
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aproape că dețin monopolul asupra selecției membrilor legislativului și executivului, atât în sistemele cu un singur partid, cât și în majoritatea sistemelor cu mai mult de un partid; ele dețin monopolul și în recrutarea membrilor legislativului în țările în care executivul este oarecum distanțat față de legislativ. Acest lucru este valabil în sistemele de partide stabile și, cel puțin pentru anumite perioade de timp, în multe partide instabile. Astfel, partidele joacă într-adevăr un rol substanțial în construirea elitei politice în societățile
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
făcut așadar eforturi de a introduce declarații în acest scop în constituțiile care au fost elaborate mai târziu. Există trei tipuri de principii largi pe care s-au bazat constituțiile. În primul tip, accentul cădea aproape exclusiv pe restricțiile asupra executivului. Este cazul constituțiilor timpurii, precum cele ale Statelor Unite, țărilor din America Latină și din Europa continentală în secolul al XIX-lea (deși nu toate constituțiile franceze dinainte de 1815 se încadrează în această categorie). În al doilea rând, după Primul Război Mondial
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și nici că o putere considerabilă ar trebui transmisă regiunilor și localităților. La nivel de operaționalizare a principiilor, unii dintre cei care au elaborat constituții consideră că "suveranitatea poporului" ar putea fi obținută mai ușor prin separarea bine definită a executivului de legislativ, în timp ce alții care urmăresc aceleași scopuri ajung la o concluzie diferită asupra acestui aspect. Unii consideră de asemenea că puterea localităților se menține mai bine în contextul unui sistem federal, în timp ce alții susțin că menținerea unui stat unitar
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]