9,472 matches
-
Vin râmele, București, 1993; Români simpatici, București, 2003. Antologii: Revoluția română în direct, București, 1990. Repere bibliografice: Mihai Dinu Gheorghiu, „Ceața și obișnuința”, CL, 1976, 2; Al. Piru, „Ceața și obișnuința”, LCF, 1976, 18; Valentin Tașcu, Ficțiunea ca negare a ficțiunii, ST, 1977, 3; Ulici, Prima verba, II, 22-24; Tudor Dumitru Savu, „Salvatorul”, TR, 1979, 51; Artur Silvestri, Un roman „modern”, LCF, 1980, 15; Mihai Dragolea, Renunțarea la culise, ECH, 1980, 8-10; Iulian Constandache, „Ceainicul de argint”, „Scânteia tineretului”, 1983, 37
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
151-153; Mincu, Critice, I, 197-198; Damian, Intrarea, 138-140; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 91-96; Iorgulescu, Scriitori, 253-254; Alex. Ștefănescu, Profunzimea satirei, CNT, 1979, 30; Mircea Popa, Între truculența limbajului și candoarea visului, TR, 1979, 36; Sultana Craia, Spațiul ficțiunii, LCF, 1979, 39; Dana Dumitriu, Locatarul speriat, RL, 1979, 44; Vasile Andru, Nevoia de sperietori, VR, 1979, 12; Maria-Luiza Cristescu, Dansul cuvintelor, RL, 1980, 9; Ioan Holban, Motivul călătoriei, LCF, 1980, 40; Vasile Chifor, Un roman ironic, O, 1980, 41
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
C. Mihăilescu, Răspunsurile monahului rătăcitor, „22”, 2000, 41; George Ardeleanu, Nicolae Steinhardt, Brașov, 2000; Dicț. esențial, 796-797; Cristea-Enache, Concert, 429-434; Manolescu, Lista, II, 316-319; Micu, Ist. lit., 783-784; Petraș, Panorama, 593-594; Pop, Viață, 19-36; Popa, Ist. lit, II, 1055-1056; Simion, Ficțiunea, III, 363-371; Arșavir Acterian, Amintiri despre Nicolae Steinhardt, Cluj-Napoca, 2002; Cristian Bădiliță, Două cărți despre iudaism ale lui N. Steinhardt, CL, 2002, 12; Constantin Mihai, N. Steinhardt. Intelectualul-monah sau monahul-intelectual, CL, 2002, 12; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 79-83
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Urmează romanul Un milionar nebun (1996), în care se relatează avatarurile unei familii de români emigranți, care reușește să se integreze în societatea americană, alte două realizate după scenariile de film omonime - Născută în castelul lui Dracula (1997), combinație de ficțiune și reconstituire istorică, Adam și soțiile sale (1998), unde umorul se îmbină cu tendința de a se încălca granița realului - și Refugiații (2002). În fine, teatrul înseamnă pentru T. o artă „a simbolurilor, a sublimării faptelor observate, a atitudinilor în fața
THEODORU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
e în pragul ruinei. Vrea să salveze o proprietate subminată de datorii, dar intervine ineluctabila decădere la care izolarea, ajunsă forța malefică a locului, îl condamnă. Realitatea pe care și-o asumă ca unică armă de apărare este iluzia estetizată, ficțiunea. În rândurile de incipit ale romanului se conturează o puternică imagine a ruinei și agoniei, iar ultimele fraze încheie cercul prin sinuciderea Prințului, care se aruncă sub roțile Orient Expres-ului, ce îl purtase de atâtea ori în cavalcada fastuoasei
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
Fragmente, 371-375; Dumitru Micu, „Sărindar”, CNT, 1985, 12; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 274-275; Ungureanu, Proza rom., 699-719; Eugen Simion, Temele romanului social, RL, 1986, 47; Cosma, Romanul, I, 172-174; Miruna Barbu, Un posibil jurnal al ficțiunii, RL, 1991, 34; Alunița Cofan, Universul domestic al „diaristului”, CC, 1991, 10-12; Platon Pardău, Plecarea lui Nicolae Țic, RL, 1992, 9; Petre Sălcudeanu, Sufletul plutitor, RL, 1992, 9; Cristea, A scrie, 241-244; Aurel Martin, Romanul social, RL, 1993,17; Sânziana
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
Antoine de Saint-Exupéry, Karl May, pe lângă cele autohtone - Petre Sălcudeanu, Dan Tărchilă, Ion Lăncrănjan, Titus Popovici. Criticii au remarcat atât calitățile, cât și defectele scrisului lui T.: miza pe acțiune, atractiv construită, perspectiva nu o dată convențională, artificiozitatea metamorfozării realului în ficțiune ș.a. Autorul reușește totuși de multe ori să depășească rețeta romanelor de capă și spadă sau schematismul maniheist, unde „bunii” sunt întotdeauna țăranii, căpitanii, bolșevicii, iar „răii” sunt boierii, moșierii, legionarii, naziștii. El poate fi și un lucid jurnalist de
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Istoric : amintirea, memorial, biografia, autobiografia, cronica 3. Didactic : fabula, proverbul, snoava, ghicitoarea 4. Epistolar: telegrama, cartea poștală, ilustrată, scrisoarea; Opera literarA Este o creație în versuri sau în proză care prezintă într-o formă aleasă, prin intermediul imaginii artistice și a ficțiunii (a imaginației) fapte, întâmplări, aspecte din natură, personaje, gânduri, idei și sentimente reușind să-l emoționeze pe cititor. Prin ea cititorul își crează un univers imaginar propriu. Acest univers este realizat printr-un limbaj literar care are valoare artistică datorită
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ultima resursă posibilă de imaginație a scriitorului respectiv. Este cea mai adânca formă de scriitură ce există. Nu e neaparat structurată pe planuri de acțiune dar implică niveluri de semnificatie paralele. Spunem în mod curent că un roman este o ficțiune în proză de dimensiuni mari. Poate fi un roman de acțiune, polițist, de dragoste poate prezenta valori pshihologice sau doar un studiu social. Caracteristici: * au rol de agrement (desi Educația lui Cyrus este un roman didactic). * au caracter beletristic. * subiectul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Bălăiță, de pildă, jurnalul, corespondența, amintirile sînt „urme” indezirabile, pe care le-ar vrea oricînd șterse. Punctul meu de vedere e totalmente opus celui al său. Eu le consider utile documentar și mai atașante decît unele opere de așa-zisă ficțiune. După mine, majoritatea celor ce le alcătuiesc au o psihologie normală, sînt deschiși, sinceri, iar nu, cum crede el, sumbri, pînditori, pliați pe ei înșiși. Îmi place literatura, dar nu-mi place - i-am spus-o - să-i mitizez pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
superficial. Abia am descifrat cîteva sensuri în versurile lui Perpessicius. Venită la redacție, doamna B. m-a surprins dactilografiind cîteva din „constatările provinciale”. A trebuit să-i citesc două. A apreciat că „scriu frumos”. Fac un pas către literatura de ficțiune, i-am zis, și, incitat de „compliment”, i-am povestit proiectul Anamnezei, dificultățile eroului, tensiunile sale, absențele care l-au marcat. „Anamneză” în sensul răscolirii tuturor cauzelor. Explicînd, cred că am spus prea mult sau, mai exact, prea multe. „în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
el și-a argumentat pe larg opțiunea pentru „realismul polemic” și a spus că, după opinia sa, „dacă i bine făcută”, literatura cu personaje împrumutate din realitatea imediată, considerată de unii „bîrfă”, e la fel de valabilă ca și cea de pură ficțiune. Au recurs la acest procedeu cei mai mari scriitori ai lumii. „Walter Scott și-a «pictat» tatăl în romanele sale, Balzac familia, la fel Tolstoi; o femeie cu basma verde trece prin toate cărțile lui Dostoievski: e menajera sa” etc.
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și face puțină spumă la colțul buzelor, semne ale nervozității. Îmi declară, drept scuză pentru ora ce mi-a luat o, că simte nevoia de dialog. „Cei mai mulți dintre colegii mei sînt blazați, nu mai reacționează nici la idei, nici la ficțiune”. *Dialog, pe trotuar, între „gospodine”: - Ce face Ileana? - Grasă, ca și mine... Contabilă... - Săraca!... Ce fac copiii? - Au crescut, îs mari... - Săraca!... Și bărbat su? - E în Libia. Cîștigă... - Săraca!...” După-amiaza de la redacție mi-a ocupat-o Constantin Nancu. A
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în care e evidențiat clivajul profund între felul de trai al conducătorilor și cel al populației de rînd. Nici un efort de sobrietate, în cazul celor dintîi: cică, din superstiție, „Tovarășul” își schimbă zilnic costumele, care apoi sînt arse! Adevăr sau ficțiune? Deși quod licet Jovi..., nu pot să nu mă gîndesc la mine: vîrsta medie a unui costum depășește cinci ani, la fel și cea a altor obiecte vestimentare. Sărăcia mă marginalizează: „Nu putem primi pe nimeni în casă. Vrei să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mi am recitit una din „încercările literare”, nuvela Muzică ușoară, scrisă în urmă cu 28 de ani (mi-am cheltuit o bursă ca să plătesc dactilografierea ei), și mi-a venit greu să stabilesc ce-i fapt biografic și ce e ficțiune într-o pagină sau alta. Cine-i, de pildă, modelul Elvirei? Care a fost starea mea sufletească de la care am pornit? Din dialoguri se vede că sînt ucenic la Filologie și că țin morțiș să plasez ici și colo cuvinte
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la dezbatere au participat doctori prelați, călugări budiști ș.a.), dar nici una nu neagă existența fenomenului. Ciudat „personaj” mai e și Nanianu! Mereu cu ambiția de a fi isteț, mereu Cănuță om sucit. În tot ce povestește introduce o notă de ficțiune prin care se autoevidențiază. Ascultătorul e pus într-o situație dificilă: fie să-l întrerupă, pentru a nu fi luat de prost, fie să-l asculte și să-l „taxeze” altă dată pentru exagerări. De obicei, aleg a doua cale
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
asmuțite de un alt telefon al lui Ioniță sau Mustoiu o vor dărâma și pe aceea care a mai rămas, cea de pe pronaos. Deși proiectul de instalare a Tribunalului este și va ramâne, probabil ca în atâtea alte cazuri, o ficțiune, incinta mânăstirii va continua să suporte asaltul buldozerelor. De pe acum, Biblioteca Academiei și-a evacuat depozitele de carte de pe latura de sud, indicând astfel următoarea victimă. Soarta bisericii Mavrocordaților, rămasă o navă fără catarge, ignorată de Patriarhie și predată de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sfârșit, pe suprafața rămasă pustie se clădește din nou, de data aceasta însă blocuri de diferite mărimi. Imaginați-vă o țară în care acest procedeu se aplică în fiecare centru urban mai însemnat. Nu, toate acestea nu sunt o simplă ficțiune. O asemenea țară există cu adevărat în Europa și este locuită de o națiune cu rădăcini adânci în istoria continentului. Această țară este România. Ce se întâmplă, la urma urmei, în această țară? Prin 1949-1950, autoritățile au lansat un program
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de ucenicie este nu un studiu, o Cartă, ci un roman, În felul aceluia al lui Thomas Mann despre felul cum a scris Doctor Faustus. Dezbaterea este absorbită În poezie sau, cu un cuvânt care spune exact același lucru, În ficțiune. Un roman pus sub semnul spectacolului popular În care apare masca evocată În titlu. Spectacolul popular care e circul ține de ce estetica numește grotesc și conține În sine un element sinistru, abea deghizat sub costumația și sub gesturile comice. Am
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
minte și pe hârtie În preliminariile unui roman care Își căuta forma și să Încep, brusc, scrierea Plicului negru. Cele descrise În articolul de revistă (pe care nu Întâmplător cenzorul romanului le pusese la Îndoială) se găsesc, de altfel, În ficțiunea epică și Își au rolul lor În acutizarea atmosferei tenebroase și opresive a cărții. Faptul că apăruse Într-o revistă ca Flacăra (probabil singurul loc În care putea apare, dat fiind jocul adulărilor și sfidărilor, specific acestei publicații) și faptul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
amuzat, presupun, constatând că, acum, pantofii mei americani au valoare crescută pe piața dâmbovițeană. Acest amănunt nu Îl prevăzuse sau poate se ferise să mi-l Împărtășească. Aura acelei zile de vară bucureșteană a intrat, Între timp, În tărâmul imaginar. Ficțiune a trecutului, fabula unei biografii care se tot depărtează fără a se separa de ea Însăși. New York, ianuarie 2000 (Familia, nr. 4/2000) Dialog epistolartc "Dialog epistolar" Pe Radu Enescu l-am văzut doar o singură dată. Anume, Într-o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ale psihozei colective (moartea lui Preda etc.). Sunt cu totul de acord cu autorul (timpul a și probat-o, de altfel) că problemele acelei epoci bolnave, cu Întruchipările de iad glumeț și jegos, nu pot cristaliza epic, În proza de ficțiune. Am și scris, cândva, Într-o anchetă asupra romanului românesc, În același sens. Nu Îndrăzneam a spera, atunci, În prea multe jurnale și memorii autentice, cuprinzătoare, poate pentru că nu aveam, eu Însumi, răbdarea de a-mi depăși nevrozele zilnice, descriindu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dintre cele mai incitante a fost, s-o spunem, recentul volum Întâlnirea, roman regândit și rescris după o anterioară nuvelă. Surpriză nu doar pentru Înnoirile strategiei narative, ci prin chiar apariția acestui excelent nou roman, după o lungă absență din „ficțiune” și după o atât de acaparantă dăruire jurnalismului, conectat oră de oră la metronomul social-politic agitat al țării și lumii. Tema Înstrăinării și a exilului refuză clișeele: soția germană a intelectualului român refugiat În străinătăți nu pare posesoarea unei existențe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nevoie să „văd” locurile prin care s-a rătăcit sufletul Alejandrei... Ca un lector să caute locul unde a suferit un personaj de roman este deja ceva pueril, dar când o face chiar un romancier, care știe prea bine că ficțiunea n-a apărut decât din obsesiile creatorului, ar fi o dovadă nu doar că arta este uneori mai puternică decât viața, ci că această dovadă ar fi să poată servi artistului În impas, șansă de regăsire, stimulare activă. În locul Alejandrei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tineri, deja ai secolului XXI, au răspuns inteligent și intens chemării, dialogând dezinhibat despre relația Între existență și creație, Între frumusețe și solitudine, Între boală, iubire și moarte. Evocarea Bătrânei Doamne, Veneția, pendulând Între Orient și Occident, Între realitate și ficțiune, Între „bucurie, mister și iresponsabilitate”, cum spunea Virginia Woolf, evocarea Înstrăinării, exilului, iluziei au stimulat o efervescență pe care n-aș mai fi crezut-o posibilă. Ceea ce nu pleda, neapărat, În favoarea vreunui „model cultural” desuet, ci Însemna, mai curând, o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]