9,375 matches
-
Nicolae-n altă răscruce mândră a veacului Ca soarele din zariștea aurorii Și ca vitejii nemuriți de țară. De-aceea-n sărbătoare ni-s inima și gândul Și azi ca niciodată mă mândresc cu Poporul ce prin lupte s-a ridicat în glorie, Pe cel mai brav izbânditor născându-l Fiu și părinte-al țării - CEAUȘESCU, Erou pentru-o eroică istorie.“ („Erou pentru o eroică istorie“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 426) „Așa vă știm: alături de o viață
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
trăiesc o nouă eliberare, eliberarea de inerție și închistare.“ (Arta, 11/1977) BARBU Diana „Cu toate cântecele cinstim acest bărbat: Ziditor de pace, om falnic cât o ISTORIE Fruntea lui nu se pleacă, e vârf de Carpat, Nesfârșită lumină și glorie.“ („Omagiu“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 22 iulie 1989) BARBU Viorel, prof. dr. „Document de înaltă valoare teoretică și ținută științifică. Expunerea secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, deschide noi orizonturi învățământului românesc, de toate gradele, chemat să
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
hotărâre de o mare valoare simbolică și forță morală.“ (România liberă, 24 martie 1975) BURTAN Florea „Se-mpodobește țara cu înc-o sărbătoare, De la un prag la altul ard râuri de argint, În inimile noastre pulsează-nalt dogoare Partidul meu de glorii, mai glorios suind...“ („Partidul meu de glorii“, Flacăra, 8 decembrie 1977) BULBOREA Ion, prof. univ. dr. „Așa cum o dovedește și actuala campanie electorală, cadrul organizatoric creat în țara noastră face posibilă participarea activă și eficientă a oamenilor muncii la elaborarea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
forță morală.“ (România liberă, 24 martie 1975) BURTAN Florea „Se-mpodobește țara cu înc-o sărbătoare, De la un prag la altul ard râuri de argint, În inimile noastre pulsează-nalt dogoare Partidul meu de glorii, mai glorios suind...“ („Partidul meu de glorii“, Flacăra, 8 decembrie 1977) BULBOREA Ion, prof. univ. dr. „Așa cum o dovedește și actuala campanie electorală, cadrul organizatoric creat în țara noastră face posibilă participarea activă și eficientă a oamenilor muncii la elaborarea și aplicarea politicii economice și sociale promovate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
predat torța unei generații care azi, prin efortul ei de știință și artă în arhitectură, trebuie să fie la înălțimea acestui timp eroic. Un crez comun, înnoirea arhitecturii românești și punerea ei în operă măreață, pe măsura acestui timp de glorie - anii Epocii Nicolae Ceaușescu, anii unor zidiri fără egal ca frumusețe, amploare și idee avântată.“ („Arta arhitecturii - remarcabilă și strălucită împlinire în anii de glorie ai Epocii Ceaușescu“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 21 ianuarie 1989) CRISTEA Mircea „Activitatea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
comun, înnoirea arhitecturii românești și punerea ei în operă măreață, pe măsura acestui timp de glorie - anii Epocii Nicolae Ceaușescu, anii unor zidiri fără egal ca frumusețe, amploare și idee avântată.“ („Arta arhitecturii - remarcabilă și strălucită împlinire în anii de glorie ai Epocii Ceaușescu“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 21 ianuarie 1989) CRISTEA Mircea „Activitatea ideologică, teoretică și practică inițiată de partid, de secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, este strâns legată de cerințele dezvoltării generale a societății socialiste, deoarece
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
omenirii pentru realizarea transformărilor necesare pentru inaugurarea unei ere noi în istoria omenirii. Eră în care să înflorească toate națiunile lumii, ideile de egalitate și justiție generală să triumfe, să devină realitatea însăși.“ („Nobila misiune“, Steaua, martie 1989) DARAGIU Gheorghe „Glorie frumoaselor noastre ninsori De gânduri, de fapte, de pajere Ce ne priveghează Carpații și Marea Glorie gândului liber și treaz; Fie-ne în veci biruitoare urarea: Glorie Partidului nostru comunist, Glorie Marelui Conducător, Glorie faptelor sale.“ („Glorie Marelui Conducător“, Scînteia
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să înflorească toate națiunile lumii, ideile de egalitate și justiție generală să triumfe, să devină realitatea însăși.“ („Nobila misiune“, Steaua, martie 1989) DARAGIU Gheorghe „Glorie frumoaselor noastre ninsori De gânduri, de fapte, de pajere Ce ne priveghează Carpații și Marea Glorie gândului liber și treaz; Fie-ne în veci biruitoare urarea: Glorie Partidului nostru comunist, Glorie Marelui Conducător, Glorie faptelor sale.“ („Glorie Marelui Conducător“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 25 iulie 1987) „CEAUȘESCU e numele care cuprinde întreaga-ne suflare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să triumfe, să devină realitatea însăși.“ („Nobila misiune“, Steaua, martie 1989) DARAGIU Gheorghe „Glorie frumoaselor noastre ninsori De gânduri, de fapte, de pajere Ce ne priveghează Carpații și Marea Glorie gândului liber și treaz; Fie-ne în veci biruitoare urarea: Glorie Partidului nostru comunist, Glorie Marelui Conducător, Glorie faptelor sale.“ („Glorie Marelui Conducător“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 25 iulie 1987) „CEAUȘESCU e numele care cuprinde întreaga-ne suflare, El e alesul întregii noastre națiuni, A patriei iubire, a țării
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
realitatea însăși.“ („Nobila misiune“, Steaua, martie 1989) DARAGIU Gheorghe „Glorie frumoaselor noastre ninsori De gânduri, de fapte, de pajere Ce ne priveghează Carpații și Marea Glorie gândului liber și treaz; Fie-ne în veci biruitoare urarea: Glorie Partidului nostru comunist, Glorie Marelui Conducător, Glorie faptelor sale.“ („Glorie Marelui Conducător“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 25 iulie 1987) „CEAUȘESCU e numele care cuprinde întreaga-ne suflare, El e alesul întregii noastre națiuni, A patriei iubire, a țării noastre floare. Unindu-ne
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
misiune“, Steaua, martie 1989) DARAGIU Gheorghe „Glorie frumoaselor noastre ninsori De gânduri, de fapte, de pajere Ce ne priveghează Carpații și Marea Glorie gândului liber și treaz; Fie-ne în veci biruitoare urarea: Glorie Partidului nostru comunist, Glorie Marelui Conducător, Glorie faptelor sale.“ („Glorie Marelui Conducător“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 25 iulie 1987) „CEAUȘESCU e numele care cuprinde întreaga-ne suflare, El e alesul întregii noastre națiuni, A patriei iubire, a țării noastre floare. Unindu-ne voința să fim
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1989) DARAGIU Gheorghe „Glorie frumoaselor noastre ninsori De gânduri, de fapte, de pajere Ce ne priveghează Carpații și Marea Glorie gândului liber și treaz; Fie-ne în veci biruitoare urarea: Glorie Partidului nostru comunist, Glorie Marelui Conducător, Glorie faptelor sale.“ („Glorie Marelui Conducător“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 25 iulie 1987) „CEAUȘESCU e numele care cuprinde întreaga-ne suflare, El e alesul întregii noastre națiuni, A patriei iubire, a țării noastre floare. Unindu-ne voința să fim mai sus, mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
partidul are puternice rădăcini în toate clasele și categoriile societății românești, face ca el să fie un adevărat partid de masă.“ („Rolul de conducător politic al partidului“, Tribuna, 15 iunie 1989) MOLEA Ion „Era și mai e o țară de glorii. Citește-i hrisovul ascuns în pământ. Ascultă-i comunismul cuvânt Și fii început de istorii.“ („Cu steaua pe umăr“, Ramuri, 15 august 1972) MORARU Cornel, critic literar și publicist „Or, adevărul este unul singur, înseamnă că acel scriitor nu s-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cunoaște anii cei mai fertili din istoria țării, anii marcați de excepționala personalitate a secretarului general al partidului, căruia îi închinăm din adâncul inimii gândurile noastre cele mai curate, recunoștința noastră deplină pentru tot ceea ce înfăptuim, visăm, împlinim.“ („Epocă de glorii“, Scînteia, 28 martie 1989) PANAIT Marian P. „Noi, tinerii studenți ai țării, suntem mândri de a trăi în miezul unui ev aprins, de a urma întotdeauna îndemnurile înflăcărate ce ne sunt adresate de către secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
medicul-șef al Ortopediei și tartorul suprem, mă “înfiase“, cu condiția să învăț destul de repede să fac „mâna a doua“ în orice operație. Era certat cu ceilalți ortopezi și detesta profund stagiarii sau pur și simplu nu vroia să împartă gloria și... banii. Semnasem un pact într-o noapte de gardă, când, la o amputare de picior, inversasem locurile. Aveam 18 ani proaspăt împliniți, nici o experiență și o enormă confuzie literaro-chirurgicală în creieri, când m-am trezit tăind piciorul unui om
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
naștere în 1657, cu un scop total diferit, din păcate, școala principesei văduve a lui Gheorghe Rakoci, Susana Lorantfy. Ca să înțelegem rostul acestei instituții, trebuie să pomenim de faptul că ceva mai-nainte vreme, calviniștii aflați în epoca lor de glorie sub Sigismund Rakoczi, căutau să câștige pe orice cale la legea lor pe românii din cuprinsul Ardealului și ai Țării Făgărașului. Celor ce aderau la acest cult, principii le ofereau avantaje de tot felul și anumite titluri. Așa de exemplu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
anului 1914/1915, s-a ținut puțină școală, cu întreruperi, de către preotul paroh Victor Vulcan și apoi abia în iarna anului 1918/1919 de cantorul Pavel Popa. La 20 august 1919 când domnul învățător Udriște revine de pe front încărcat de glorie și decorații, învățământul școlar din Cărțișoara revine la normal și se desfășoară cu regularitate. În toamna anului 1924, urmare unificării administrative a celor două sate Sreza și Oprea se unifică și cele două școli, contopindu-se într-una singură, de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu-mi amintesc decât de prea puțini, de câțiva numai, de doi-trei poate, care să fi dat dovadă de lipsă de bunătate. Observațiile și aprecierile pe care le-am făcut însă, despre activitatea lor didactică, nu poate atinge cu nimic gloria acestor mari lucrători la edificiul culturei noastre. Căci, sub orice formă s-ar fi manifestat, contactul cu inteligența lor nu putea fi niciodată decât prețios. Iată câteva probe: Vasile Burlă, filolog de mare merit, om de cultură aleasă, membru al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
bucure de favoarea publicului ori pe unde au trecut, mult timp după ce "Opereta din Craiova" s-a dizolvat. Citez câteva nume; pe cele mai de seamă, firește: Iosefina Gălușcă, Irena Vlădaia, Eliza Odeseanu, Băjenaru, Poenaru, Anestin, Tănăsescu, Popescu. Stele apuse, glorii defuncte, figuri peste care uitarea se așează ca o umbră din ce în ce mai posomorâtă. Repertoriul companiei, compus din tot ce genul are mai frumos și mai și mai atractiv, a devenit astăzi, în cea mai mare parte, istoric. Unde se mai reprezintă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
al unei biserici de demult dispărute, pe urmele căreia mai târziu Vasile Lupu a clădit încântătoarea mânăstire de care contimporanul său Paul din Allepo vorbește în mod atât de elogios. Mai târziu, strada aceasta se va numi "Cuza Vodă", întru gloria marelui voevod; altădată se numea "Ulița-pavelei-de-lemn", pe timpul când străzii Anastasie Panu îi spunea Ulița Sfânta Vineri, străzii Costache Negri, Podul Vechiu, iar străzii Păcurari, Podul Verde. Ce scurtă durată au la noi, în general, numele de străzi și de piețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fără nici o altă valoare decât existența lor învechită, ca strada Toamnei sau a Sălciilor sau a Muzelor sau strada Doi băieți, spun uneori mai mult și se conservă peste orice schimbări oficiale, decât orice alte nume noi, chiar pline de glorie, de popularitate sau sincer afecționate. În cea mai îndepărtată epocă a copilăriei mele, treceam adesea, la Piatra, pe o stradă ce se chema strada Bunilor copii. Numele acesta era, pentru mintea mea, plin de mistere și frumusețe. E poate numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
deveni "palat princiar" adică pentru a îndeplini funcțiunea de reședință a principelui moștenitor, a principelui Ferdinand. S-admirăm încă arhitectura veche, albă, simplă, distinsă, care exprimă gustul roznovănesc; căci fațada de după transformare, încărcată și pretențioasă, n-o va înlocui cu glorie niciodată. De altfel "Palatul princiar" organizat și pregătit anume de primăria fostei capitale, printre alte expediente menite să readucă ceva din vechea strălucire a orașului, n-a fost reședință princiară decât cu numele, după cum, pe vremea strălucirei sale, nici vechiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ce fel de cercetări și speculațiuni, cu pașii siguri și cu încredere în propriile noastre forțe și de a înfrunta orice probleme, îmi închipui că, mai mult sau mai puțin, fiecare din noi se credea în drept să aspire la gloria florentinului Pico della Mirandola. Cu toate acestea nu eram mândri, nu eram prea mândri. Și nu arareori, peste elanul nostru curat și generos trecea câte o undă de îndoială și de tristețe. În orice caz, nimănui dintre noi nu i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Eminescu și eminesciani) o împrospătare. "Noi vrem pământ" era și un semn de înțelegere a problemelor actuale. Cu imnul acesta de revoltă Coșbuc pusese definitiv stăpânire pe inimele noastre. Iată însă că, într-o bună zi, toată frumusețea și toată gloria aceasta e pusă la îndoială. Un scriitor despre care până atunci nu știa nimeni nimic, N. Lazu, din Piatra, acuză pe Coșbuc de plagiat. Cu o stăruință exasperantă, cu o minuțiozitate surprinzătoare, cu dovezi care nu sufereau nici o replică, eruditul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lucru prețuiește, poate, atât cât ceea ce au adus și realizat, în forme diferite, și fiecare în parte, toate popoarele Apusului. Nu e însă mai puțin adevărat că, dacă aceste lucruri pot forma pentru noi, față de Apusul civilizat, un titlu de glorie și de recunoștință, ele rămân oricum o cauză de diminuare, de insuficiență și subiectiv de nemulțumire; căci oricât am reuși să ne punem la unison cu Apusul, mia de ani de izolare, de întuneric, de cotropiri, de nesiguranță, ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]