9,562 matches
-
repetabil, cu masa întoarsă de una dintre soțiile cărturarilor. Odată cu primăvara, muncă susținută în școală dar și la grădină. Eu fiind și comandantul subcentrului militar și al stolului de străjeri am găsit de cuviință să realizăm o sută de adăposturi, gropi pentru tot atâția copaci pe care i-am adus de la Ismail și Tulcea. Când am plecat, am lăsat și aici o livadă. Un rai numit Câșlița Ministerul Instrucțiunii și Culturii începuse să facă angajamente speciale. Dacă lucrai neîntrerupt zece ani
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cărui fiu făcusem armata la 3 Vânători. Peste toți, moș Ioniță Meran, om mai presus de orice și doborât totuși de boala fiului Traian, preot. Directorul școlii era Petrică Ciubotaru. Soția sa, Sultana era învățătoare. Le-am botezat, pe buza gropii un fiu, Mihai, căruia i-a dat cel sfânt zile de-a ieșit din boală de-a ajuns la Onești și chiar în Africa. Dar ce să spunem de o femeie, Nicolau, care avea un băiat elev la noi? Dar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
vecine cu de-ale mâncării, din puținul lor, ca să dea celor care erau pe patul spitalului iar majoritatea erau direct pe pâmânt, în curte, din lipsă de locuri. Am văzut cum femeile plângeau în hohote pe soldații morți, acolo, în fața gropilor unde erau puși câte cinci numai în cămașă și izmene. Biserica era o fostă magazie de cereale, nu mai era biserică. Locuitorii în marea lor majoritate nemți deportați stăteau în locuințe de câte o singură cameră, din pământ. Bordeie. La
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
greutățile întâmpinate și voiam să reușesc cu toată familia. Trebuia să trăiesc! * și iar dau de locotenentul Scripcaru. Ca și ceilalți soldați pe care îi comandam, aveam obligația să ne facem masca individuală, scut de moarte, scut de pământ. Făcusem groapa individuală, adăpostul, și acum, minte razna de om, mă jucam cu lunetiștii, ridicând casca într-un harag. Când s-a întețit bombardamentul dau să mă retrag în groapa individuală. Aici, locotenentul Scripcaru. - Domnule locotenent, vă rog să treceți alături și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
să ne facem masca individuală, scut de moarte, scut de pământ. Făcusem groapa individuală, adăpostul, și acum, minte razna de om, mă jucam cu lunetiștii, ridicând casca într-un harag. Când s-a întețit bombardamentul dau să mă retrag în groapa individuală. Aici, locotenentul Scripcaru. - Domnule locotenent, vă rog să treceți alături și să vă faceți singur adăpostul. - Fă mi-l tu. Eu sunt ofițer activ. - Dacă sunteți atât de activ, faceți-vă groapa singur. - și dacă, să zicem, te împușc
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
întețit bombardamentul dau să mă retrag în groapa individuală. Aici, locotenentul Scripcaru. - Domnule locotenent, vă rog să treceți alături și să vă faceți singur adăpostul. - Fă mi-l tu. Eu sunt ofițer activ. - Dacă sunteți atât de activ, faceți-vă groapa singur. - și dacă, să zicem, te împușc? - În cazul ăsta, dacă veți fi mai rapid decât mine, pe urmă vă împușcă ostașii mei. - Bine. Vom mai vedea. - Dimineața, după ce s-a terminat bombardamentul și locotenentul s-a ridicat din groapa
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
groapa singur. - și dacă, să zicem, te împușc? - În cazul ăsta, dacă veți fi mai rapid decât mine, pe urmă vă împușcă ostașii mei. - Bine. Vom mai vedea. - Dimineața, după ce s-a terminat bombardamentul și locotenentul s-a ridicat din groapa pe care și-o săpase singur după ce fusese categoric refuzat de alți soldați, i-a întrebat pe soldații mei ce-ar fi făcut dacă m-ar fi împușcat noaptea. - Vă terminam cu armele automate. Trăgeam toți, domnule locotenent, ca să nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fir de praf nu intra de afară. În față stăteau șoferul și secretara de la județ, iar între noi, în spate, instructorul cel slab. Mirosea greu a țigări și își schimba culoarea feței de fiecare dată când, în saltul mașinii prin gropi, se apropia mai mult de mine. Instinctul de femeie mi-a șoptit imediat că deja era mult prea interesat de persoana mea. Casele au început să se zărească. Era o zi de sfârșit de vară secetoasă, iar norii de praf
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
nimic și anume: dacă ai informația, ai putere, ai ce mânca, oamenii te ascultă. Dacă nu o ai, nu-ți dă nimeni nimic și ești considerat inofensiv și prost. Inginerul de la ferma viticolă își construise un fel de beci, o groapă cimentuită, acoperită cu o placă de beton. Toamna, în acea cramă improvizată era pus la fiert, în damigene de sticlă, vin din cele mai deosebite soiuri. Câțiva oameni de încredere ai inginerului mustuiau strugurii, departe de ochii angajaților, dar mai
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mute drumul în altă parte, că mi-oi muta și eu casa mai la deal, a răspuns țăranul și s-a întors la acoperișul la care lucra. Locul acela era plin cu tufe mari de hrean. Țăranul, când a săpat gropile pentru șpalieri, a scos hreanul care era depozitat într-o grămadă mare. M-am aplecat și am luat trei rădăcini de hrean. Aveam să regret mult timp asta. Peste o săptămână am fost anchetată datorită unei reclamații în care scria
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și a altor serii În 15 noiembrie 1975. Au participat foștii elevi ai liceelor Domnița Ruxanda, A. D. Xenopol, Tehnic Agricol, Școala Normală. Comitetul de inițiativă era format din: Al. Voinițchi (București), Elena Vănâtoru (Iași), M. Sugiu (Tecuci), N. Focșa, N. Groapă, Lidia Arboreanu. La agapa colegială și ora de dirigenție s-a strigat catalogul după evidențele originale. La fiecare Întâlnire erau amintiți profesorii și elevii rămași la Soroca de către Ing. Vatamanu fiul fostului director al liceului A. D. Xenopol deportat În anul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
admirând minunatele obiecte din lână, piele, lemn, piatră și metal. Seara am participat la un inedit ospăț, unde ni s-a servit "curanto", specialitate pe bază de carne de vită, porc și pasăre și fructe de mare, puse într-o groapă acoperită cu pietre încinse în foc. Am savurat-o acompaniați de "milcao" turte din cartofi și făină și "chicha" suc de mere proaspăt ieșit din teasc. A doua zi de dimineață am pornit în explorarea pădurii virgine din Parque Nacional
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
erau cu program, masa pe sponci datorită lipsei multora din produsele necesare unor rețete de calitate, distracția cu restaurantele și barurile închise la ora 21,00, stațiunile turistice orbecăiau în întuneric, programele noastre de televiziune erau jalnice, șoselele pline de gropi și autocarele ca vai de ele... Eram însă fruntași pe ramură la băgat mâna cât mai adânc în buzunarul clientului, în șicanarea și enervarea acestuia, care începea de la frontieră cu vameșii scotocind minute în șir prin bagaje, în așteptarea "ploconului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
dea câțiva salcâmi și nuiele din pădurea sfatului popular. După ce am strâns materialul, am adunat tot satul cerându-le să contribuie prin muncă la ridicarea localului de școală. S-au stabilit zilele de lucru și s-au săpat vreo 10 gropi în care au fost îngropați trunchiurile de salcâm și stejari, fasonați și pregătiți de meșteri lemnari, fiind prinși cu bile manele iar din nuiele s-au împletit și format scheletul pereților. </gap> La Hlipiceni, ca și în majoritata comunelor, s
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
dea câțiva salcâmi și nuiele din pădurea sfatului popular. După ce am strâns materialul, am adunat tot satul cerându-le să contribuie prin muncă la ridicarea localului de școală. S-au stabilit zilele de lucru și s-au săpat vreo 10 gropi în care au fost îngropați trunchiurile de salcâm și stejari, fasonați și pregătiți de meșteri lemnari, fiind prinși cu bile manele iar din nuiele s-au împletit și format scheletul pereților. </gap> La Hlipiceni, ca și în majoritata comunelor, s
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
om oarecare din țara noastră nu are aceleași drepturi ca un alt om, și ei vor zice: aceleași percepte le aplicăm și noi asupra românilor voștri, și se va Întâmpla acel adevăr ce este conținut În proverbul popular: <cine sapă groapa altuia, cade el Însuși În ea>”. Carp nu excludea o posibilă intervenție străină de care, mărturisea că Îi era frică. Considerându-se un apărător al drepturilor umane, s-a pronunțat pentru ca „să nu i se ridice (evreului) mijloacele de a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de întrebări metafizice. Mai ales misterioasa înviere mi se părea de neconceput. Aveam, pe la șase-șapte ani, și păcatul îndoielii; dar nefiind capabil de abstractizări, mă limitam la realitățile concrete. Cunoșteam adevărul vulgar, însă exprimat tranșant și indiscutabil, că "mortul de la groapă nu se mai întoarce". Moartea, în mintea mea de copil, constituia o stare definitivă. Acest "definitiv" îl percepeam în toată ampla lui semnificație; nu mai încăpea nici o variantă, nici o alternativă. * Sărbătoarea Paștelui (însoțită de alte "paște", la catolici și evrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a câtorva sute de legionari uciși prin lagăre sau arși la crematoriu după ce fuseseră măcelăriți în beciurile poliției, a fost un alt prilej de înălțătoare comunitate sufletească legionară. Din seara aceea rece și senină de toamnă, cu stelele veghind deasupra gropilor, ca în balada „Mioriței”, n-am mai revăzut sutele de cruci din curtea Mănăstirii Predeal, aliniate ca pentru a da ultima dată „onorul” Legiunii și Căpitanului, străjuind mormintele camarazilor uciși pe diferite plaiuri ale țării - și mă întreb dacă n-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fost surprins de [223] cordoanele de jandarmi și de legionari care cereau la tot pasul legitimațiile, în pădurea Jilava. Abia spre amiază, după ce lucrasem mai bine de două ceasuri și începuseră să apară hainele celor 14 azvârliți la rând în groapa comună, am aflat de la un camarad despre cele întâmplate în cursul nopții în închisoarea fortului, unde fuseseră uciși cei 50 sau 60 de arestați vinovați de uciderea Căpitanului și a celorlalți legionari în timpul prigoanei. Firește, procedeul suprimării unor acuzați înainte de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
la înmormântare: „Am să termin curând cu toate comédiile acestea”. Căci pentru el, această pioasă [227] împlinire a îndatoririi de a înmormânta cuviincios, în dangăt de clopot și imnuri legionare de slavă, pe cei împușcați mișelește în ceafă, azvârliți în groapa comună și acoperiți cu o placă de beton, după ce se turnase acid chlorchidric spre a dizolva cadavrele - era o comedie neplăcută la care trebuia să participe împotriva voinței lui! Sutele de mii de oameni necăjiți, așteptând ceasuri întregi în ger
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fi un cuvânt deșert, iar biserica ar mai putea nădăjdui să se scuture de pecinginea ce o acoperă și o roade. Când, după cuvântările lui Corneliu Georgescu și ale celorlalți camarazi, bulgării de pământ au răsunat pe coșciugul coborât în groapă, ca în balada lui Coșbuc: „Și-adânc din bubuitul frânt Al bulgărilor de pământ...”, lacrămile noastre ale tuturor șiroiau nu numai pentru venerabilul protopop care suferise atâtea, ci și la amintirea dureroasă a lui Ionel Moța și ale celorlalți camarazi
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
care îți cer ceva. Sunt intenționat în zdrențe. Te privesc culpabilizându-te ca pe un îmbuibat. Papanașii ți se opresc în gât. Îți iei oaspeții și îi duci repede spre Poiana Brașov. Dar nu prea mult, ca să nu apuce să numere gropile din asfalt, să nu observe invazia de bălării și nici extiderea igrasiei pe clădiri. Le promiți un sat săsesc. Ajungi acolo. De sub porțile-fortăreață, acum vraiște, se ivesc zeci de copii peticiți și desculți. S-a terminat cu gospodăriile ferecate care
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
arsă - ghirlande și capete de lei. Casa era aproape de universitate, pe hudița care își luase numele de la biserica ctitorită de boierul Toma Cozma. Din bulevard până la locul nostru, scăpaseră doar câteva clădiri, dar până în Păcurari se înșirau doar ruine și gropi rămase de la bombe, cu râpi săpate de apa năboită prin canalizare. Din pricina asta, maidanul era poreclit „Coreea”. Strada purta acum numele luptătorului comunist Nicolae Mohănescu. Cum tot acolo se aflau mai multe școli și institute de învățământ, peste puțin avea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
fost pace. Dar nu a izbucnit bucuria. Toate națiunile, toate orașele, toate satele izolate își numărau morții și ridicau în toate piețele monumentul tinerilor lor căzuți în bătălie, ale căror resturi pământești au fost înghesuite și înmormântate în grabă în gropile comune din munți. Iar popoarele s-au trezit cu o mulțime de văduve în veșminte de doliu și o generație de copii orfani de tată. În ziua armistițiului don Calabria a anunțat o liturghie solemnă de mulțumire. Veteranii s-au
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
din hemiciclu au putut să contemple spectacolul unui ministru singur, pierdut printre rîndurile goale ale fotoliilor ministeriale, aflat în situația de a ține piept atacului pus la cale în mare stil împotriva sa. Semănam cu un Daniel de bîlci în groapa cu lei. Poate că sălbăticiunile au fost îmbunate de această singurătate a unui sărman ministru fără voia lui, abandonat de echipa sa. Poate că pericolul mi-a sporit puterea de convingere și elocința parlamentară. Rezultatul a fost că, după un
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]