8,332 matches
-
J. Giono, Le Bonheur fou Aici descriptivul se manifestă sub forma unor micro-propoziții. Fie că acestea apar în forma unui adjectiv sau a unei relative, sau chiar a unei serii de relative, întinderile descriptive, exemplare prin nota lor discretă, se inserează între segmentele de acțiuni. La fel se întîmplă și în cazul dialogurilor, atunci cînd enunțurile descriptive nu manifestă decît aspectul non-verbal12 al situației (gesturi, mimică, intonații...). Însă, cu toate că admitem că descriptorul urmărește cu precădere să fie exhaustiv, el nu va
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Pentru a pune capăt seriei de deosebiri dintre povestire și descriere, scriitorii realiști nu au inventat, ci mai degrabă au sistematizat anumite artificii de scriitură cu scopul de a face să dispară acele suplimentări parazitare, obligînd descrierea fie să se insereze în planul textului (prin camuflare), fie să se justifice. a) Camuflarea descrierii Este vorba de evitarea stagnării descriptive prin dispunerea elementelor obiectului descris într-un plan cronologic sau spațial al textului și cu ajutorul unor elemente organizatoare (mai întîi, apoi, la
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ca o tentativă de rezolvare a tensiunii constitutive a textualității despre care tocmai s-a discutat. În Laocoon, Lessing descrie foarte bine problema cu care s-a confruntat Homer: fie rămîne în afara secvenței descriptive și nu produce decît micropropoziții descriptive inserate în narativ: "Homer nu are, în general, pentru fiecare lucru decît o singură trăsătură descriptivă. Pentru el o corabie este fie neagră, fie înaltă, fie rapidă, fie prevăzută cu rame, și totul apare, în general, cît mai întunecat: el nu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de exemplu). În acest caz, din nou se prezintă două posibilități: aceste secvențe pot să se urmeze unele pe altele, liniar și să fie coordonate între ele (cum este cazul în basm, cel puțin în general). Aceste secvențe pot fi inserate unele în altele într-un punct oarecare al secvenței principale 3. Este necesar să subliniem că tipologiile textuale globale de care s-a vorbit mai devreme nu pot avea o bază pertinentă decît în cazurile simple de structuri secvențiale omogene
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1985, pp. 156-162) a dezvoltat problematica mărcilor de inserție a unei povestiri într-o conversație. Frontieră Frontieră Secvență Rezumat Secvență Încheierea unei secvențe Secvență conversa Intrare narativă Morală conversa țională prefață Încheiere țională (...) Deschidere Schimb Închidere (...) narativ În cazul descrierii inserate în povestire, trebuie să amintim că Ph. Hamon (1981) a subliniat importanța sintagmelor ce introduc secvențe descriptive în povestirea realistă-lizibilă literară și a vorbit de asemenea chiar de "Clauzule" (1975). Dezvoltînd studiul său, deja am văzut că există trei mari
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
asemenea, atunci cînd precizează că, în tipul de scriere a cuvintelor încrucișate, inventarul definițiilor date cititorului, amatorul unui astfel de joc, apare ca un fel de dicționar inversat, deoarece o listă de definiții (expansiune) face trimitere la denumiri ce trebuie inserate în grilă, în virtutea unor constrîngeri ale semnificantului, el pune accent pe operația inversă, de atribuire. Revenind la subiectul operativității externe și cel al orientării configuraționale în ansamblul său și pentru a încheia, putem spune că aceasta din urmă trece prin
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
el le construiește prin practici sociale, el le primește din mediul său. [...] Nu are importanță ce societate "impune" membrilor săi cadre cognitive plecînd de la care se constituie, în sînul unei comunități, un fond de credințe aproape stabile și stabilite, constant inserate în discursul care circulă [...]. Aria structurilor de credințe nu este limitată la o singură lume (percepută ca) obișnuită. M. Charolles, 1978, p. 29 Opera lui Jules Verne constituie unul din cele mai bune exemple de organizare a unor astfel de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unui nume propriu la o temă-titlu rămasă la nivel de proprietăți: "femeie" + "tînără"). Am revenit deja asupra analizei noastre din nr. 34 al Pratiques (1982). Trebuie să adăugăm că de acum nu vom mai afirma că descrierea paragrafului 2 este inserată în povestire. Primul paragraf nu dezvoltă, de fapt, decît cîteva micropropoziții narative (și nu o secvență completă) în dependență ierarhică față de descriere. În plus, printr-o tematizare (internă lui Pd(1)SIT), "noua muzică braziliană" este descrisă la rîndul său
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
teoretică simplistă între, pe de o parte, funcționalul-narativ și, pe de altă parte, calificativul-descriptiv nu rezistă la analiza textelor produse efectiv. Cu toate că predicatele funcționale par să satureze narativul, nu reprezintă totuși singura componentă: în orice moment, predicate calificative se pot insera în povestire sub forma unor micropropoziții descriptive. De asemenea, vom vedea că predicatele funcționale pot să apară în secvențe descriptive. În plus, vom constata că un predicat funcțional nu are întotdeauna în mod necesar o funcționalitate de ordinul a face
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
transformările" evocate de Ph. Hamon nu sînt suficiente pentru a da acestei descrieri o componentă narativă. Cu siguranță, se petrece ceva pe durata acestei descrieri, dar recurgerea la o secvență de acțiuni ordonate cronologic nu este decît modalitatea de a insera, în mod cît se poate de firesc, descriptivul în narativ. Sistemul textului, structura sa secvențială, rămîne în ordinea descriptivului. El nu deține caracteristicile povestirii citate mai sus (sau cel puțin nu toate) care ar permite identificarea în acest extras, a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
trotuar pînă ajungi într-o parcare mare, la dreapta. Mergi tot așa înainte pe drumul pavat cu dale cenușii. Blocul 333 este la dreapta. Acest tip de secvență are propozițiile sale descriptive ("mică stradă pietonală", "drumul pavat cu dale cenușii") inserate într-o structură secvențială injonctivă, scopul fiind, ca în oricare tip de rețetă, cel de a FACE SĂ FACĂ. Diferența dintre o rețetă și o descriere de itinerariu este atît de mică încît putem spune că nu este necesar să
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în p, nu împiedică faptul G descris în q. Fie schema: Spațiu M p (F) TOTUȘI q (G) Spațiu H (cauză) (contradictorii) non-q (non-G) Cum a arătat și J.-C. Anscombre, totuși refutativ poartă încă marca lui totuși simetric: "chiar inserat într-o strategie concesivă, totuși marchează întotdeauna un anumit sentiment de uimire, cel de a vedea că F și G coexistă" (1983). Aceasta apare atît de evident în (59) încît primele fraze sînt în întregime consacrate pentru a sublinia uimirea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
A. Petitjean, 1982. Capitolul 2 Exerciții Oricare ar fi forma sa (exercițiu de recapitulare, de producție, de sistematizare...), exercițiul este o activitate punctuală și analitică cu o funcție de convergență (aplicarea unei reguli, verificarea unor cunoștințe, antrenarea pentru învățarea unui mecanism...). Inserate în cadrul unei strategii de învățare comună la clasă (ex: a scrie o povestire), ele sînt colective sau individuale și vizează: favorizarea însușirii unui evantai larg de micro-obiective; aprofundarea cunoștințelor deja însușite. Astfel, în baza unor cunoștințe expuse în partea I
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
află gura, mărginită de buza inferioară; de fiecare parte, pedipalpele anterioare formează lama masticatoare. Fiecare din aceste două pedipalpe, sau picioare-mandibulă, este prevăzută cu o antenă cu cinci articulații; la mascul, tarsul este umflat și are o alveolă unde se inserează bulbul genital, cu funcția de organ copulator. a) În afara specializării extreme, marcate la începutul fiecărui paragraf (corpul, partea din față a corpului, ochii, universul senzorial, partea ventrală) se observă o aspectualizare și o tematizare sistematice. În primul paragraf, vom sublinia
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mormînt etc.) care ilustrează astfel, drept exemplu, lucrurile văzute. 5) Cititorul poate urmări cu ușurință ordinea temporală a evenimentelor pe care eu le transmit. 2. Exerciții de repetiție Principiu: scrierea unui text plecînd de la un model organizator explicit care trebuie inserat prin imitare. EXERCIȚIUL B.6. Producția unei descrieri a cărei temă-titlu este implicită. Textul imitat este Broasca de Francis Ponge. Atunci cînd ploaia în rafale inundă cîmpurile deja băltind de apă, o amfibie pitică, o stîngace Ofelie, mică cît un
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de 1 milion de grade, datorită coldenginului care, plasat în interiorul motorului, servea la răcire. Nava se putea împărți în mai multe componente cu autopropulsie în caz de atac [...]. Elev de clasa a V-a** A doua versiune Nava spațială este inserată în povestire prin intermediul unei acțiuni pretext (vizita) și sub forma unui dialog (întrebările unui neinițiat/răspunsurile unui specialist). Într-o bază dezafectată, de departe se zări un nor de praf. Era un jeep de culoare roșie cu trei minireactoare nucleare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în ciclul insulinosecretor dincolo de primele trei etape clasice inițiate de creșterea glucozei (transportul i.c. al glucozei - GLUT2 -, glucokinaza și închiderea canalelor KATP). Stimularea receptorilor specifici activează adenilat ciclaza (AMPC) și apoi protein kinaza A (PKA). Aceasta din urmă se inserează în ciclul exocitozei granulelor secretorii deja preformate. Stimularea este dependentă de creșterea glicemică. Hormonii incretinici stimulează nu numai exocitoza, dar și proliferarea celulelor β pancreatice și inhibarea căilor apoptotice. Aceste efecte sunt mediate de principalele kinaze intra-β-celulare: PI3-K („Phosphoinositol-3-Kinase”) și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
abisul adevărului, din boboc ne face floare, din crisalidă devenim fluture. Dar fiecare privim și primim larma vrăjită a lumii dinspre limitele care ne împresoară și ne delimitează un prizonierat: al locului și al timpului. Trăim aici și acum. Ne inserăm însă în marea poveste a lumii prin textul șovăitor al vieții noastre, ca un grăunte de nisip în plaja mării. O extensie a acestor granițe este posibilă printr-un "asalt" asupra personajului care ești tu însuți, ca să-l transformi treptat
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
jumătate, Introducția scrisă de Kogălniceanu e un text de clară viziune asupra nevoilor culturii noastre și un mod de a stimula energiile intelectuale în direcția unui program cuprinzător, coerent, perspectivic. Istoric de vocație, era natural ca redactorul să caute a insera noua publicație într-o suită comparabilă, ceea ce i-a permis să-i citeze pe Racocea, Carcalechi, Heliade, Bariț, Asachi, ca înaintași exemplari mai ales prin "focul luminător al științelor". Venise acum timpul să se pună accent pe creația literară, creație
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și noile curente literare de A. Binet, un fragment din Psihologia artei moderne de H. Taine. Cât despre literatura din R.t., aceasta este constituită frecvent din republicări, considerate mai utile decât un text oarecare, fie el nou. Sporadic, Livescu inserează piese de teatru, improvizații literare ale unor actori-autori. Se publică multă poezie, exerciții modeste în bună parte (B. Florescu, Th. M. Stoenescu, Mircea Demetriade, H. G. Lecca ș.a.). Cu proză colaborează I. A. Bassarabescu, N. G. Rădulescu-Niger, I. T. Florescu ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289266_a_290595]
-
care istoria facilitării comunitare este foarte recentă și în lipsa unei articulări între teorie, practică și cercetarea emipirică, discursul despre facilitarea comunitară este populat în prezent cu argumente și ipoteze contradictorii, cu ideologii mai mult sau mai puțin „camuflate”, care sunt inserate adesea în structuri narative simplificatoare. În cele ce urmează, vom menționa doar câteva, poate pe cele mai semnificative și mai des vehiculate. Facilitare centrată pe proiect vs facilitare ‘integrată’. Primul tip de facilitate desemnează o „familie” de abordări ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
reclamă să trezească amintirea mărcii de bere. Fenomenul pare să aibă totuși o excepție: cazul reclamelor cu conotație sexuală. Adrian Fornham a arătat că telespectatorii rețin mai greu conținutul unor astfel de reclame (de exemplu, pentru desuuri provocatoare...) când sunt inserate într-un program televizat care conțin scene de sex, după cum a arătat un alt experiment. Voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 31 de ani au vizionat programe televizuale (serialele folosite erau „Sex and the City” și „Malcom” - aventurile comice
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de duș, în care apăreau poziții lascive) sau fără conotație sexuală (reclamele pentru alimente). La încheierea vizionării psihologii au cerut participanților să-și amintească detalii ale reclamelor. Rezultatele au arătat că în general își aminteau mai greu reclama care era inserată în programul „Sex and the City” decât în programul „Malcolm”. Un element important e că nu s-a constatat nici un efect de congruență program publicitate. După părerea autorilor acestui studiu, sexul poate fi nefast pentru memorarea reclamelor pentru că mobilizează resurse
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
suplimentare au arătat că copii cei mai mici (între 8 și 11 ani) transferau asupra mașinuței carisma inerentă pilotului. Acești copii au încredere mai mare în celebrități decât colegii lor, cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani. Psihologii au inserat apoi în reclamă imagini cu niște curse reale de mașini și au constatat că copiii percepeau produsul ca fiind mai puternic și mai rapid decât înainte. Ei aveau tendința de a focaliza asupra produsului toate impresiile provocate de imaginile cursei
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Un detaliu interesant este că nu numai femeile sunt victimele acestui fenomen. Un alt experiment a arătat că există un efect similar și asupra bărbaților. Psihologul Tantleff-Dunn a arătat unui număr de 158 de bărbați un serial în mijlocul căruia era inserat un calup publicitar. Într-un caz, reclamele arătau bărbați în vârstă de vreo 30 de ani îmbrăcați în costum, care foloseau telefoanele mobile sau mașini într-un decor familial sau profesional. În alt caz, ele arătau niște bărbați musculoși, care
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]