10,381 matches
-
care dovedeau un incident din 1944 din Magelang, în timpul căruia foarte multe femei au fost transformate în scalve sexuale. În alte cazuri, alte victime din Timorul de Est au depus mărturii conform cărora au fost forțate să întrețină acte sexuale cu soldați japonezi pe când erau încă fetițe neajunse la pubertate. Ministerul Afacerilor Externe Japonez nu a mai acordat vize turistice pentru prostituatele japoneze, încercând să stopeze procesul de maculare a imaginii Imperiului Japonez. Militarii au început să recruteze femei de reconfortare în alte
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
multe femei au fost transformate în scalve sexuale. În alte cazuri, alte victime din Timorul de Est au depus mărturii conform cărora au fost forțate să întrețină acte sexuale cu soldați japonezi pe când erau încă fetițe neajunse la pubertate. Ministerul Afacerilor Externe Japonez nu a mai acordat vize turistice pentru prostituatele japoneze, încercând să stopeze procesul de maculare a imaginii Imperiului Japonez. Militarii au început să recruteze femei de reconfortare în alte regiuni decât Japonia, în special în Coreea și China ocupată. Multe
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
alte cazuri, alte victime din Timorul de Est au depus mărturii conform cărora au fost forțate să întrețină acte sexuale cu soldați japonezi pe când erau încă fetițe neajunse la pubertate. Ministerul Afacerilor Externe Japonez nu a mai acordat vize turistice pentru prostituatele japoneze, încercând să stopeze procesul de maculare a imaginii Imperiului Japonez. Militarii au început să recruteze femei de reconfortare în alte regiuni decât Japonia, în special în Coreea și China ocupată. Multe dintre aceste femei au fost păcălite în timpul recrutări, spunându
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
cărora au fost forțate să întrețină acte sexuale cu soldați japonezi pe când erau încă fetițe neajunse la pubertate. Ministerul Afacerilor Externe Japonez nu a mai acordat vize turistice pentru prostituatele japoneze, încercând să stopeze procesul de maculare a imaginii Imperiului Japonez. Militarii au început să recruteze femei de reconfortare în alte regiuni decât Japonia, în special în Coreea și China ocupată. Multe dintre aceste femei au fost păcălite în timpul recrutări, spunându-li-se inițial că vor lucra ca femei de servici
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
militarii cereau de multe ori liderilor locali să procure femei pentru bordelurile militare. Situația s-a înrăutățit odată cu trecerea timpului. Datorită crizei de aprovizionare generate de război, autoritățile militare au devenit incapabile să asigure trupelor suficiente provizii. Ca urmare, unitățile japoneze au început să pretindă provizii comunităților locale, sau au început să efectueze raiduri de jaf. Mai mult chiar, prin „tactica pământului pârjolit”, (așa numita „politică a celor trei tot” - ucide tot, arde tot, jefuiește tot), aplicată în special în regiunile
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
practicată și răpirea și violarea femeilor. Victima prostituției forțate Jan Ruff-O'Hearn a depus mărturie în fața Comitetului Camerei Reprezentanților a SUA: „S-au spus multe povești despre ororile, brutalitățile, suferințele și foametea îndurate de femeile olandeze din lagărele de prizonieri japoneze. Dar nu s-a spus niciodată o poveste, cea mai rușinoasă poveste a celui mai grav abuz umanitar comis de japonezi în timpul celui de-al doilea război mondial - povestea «femeilor de reconfortare», sau «jugun ianfu», și cum aceste femei au
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
umanitar comis de japonezi în timpul celui de-al doilea război mondial - povestea «femeilor de reconfortare», sau «jugun ianfu», și cum aceste femei au fost luate în stăpânire cu forța împotriva voinței lor pentru a asigura servicii sexuale pentru armata imperială japoneză în timpul celui de-al doilea război mondial. În așa-numitele «stație de reconfortare» eu am fost bătută și violată în mod sistematic ziua și noaptea. Până și doctorul japonez m-a violat de fiecare dată când vizita bordelul pentru a
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
împotriva voinței lor pentru a asigura servicii sexuale pentru armata imperială japoneză în timpul celui de-al doilea război mondial. În așa-numitele «stație de reconfortare» eu am fost bătută și violată în mod sistematic ziua și noaptea. Până și doctorul japonez m-a violat de fiecare dată când vizita bordelul pentru a ne examina pentru boli”. În conformitate cu declarațiile soldatului Unității 731 Yasuji Kaneko " Femeile plângeau, dar nouă nu ne păsa dacă femeile trăiau sau mureau. Noi eram soldații împăratului. Indiferent unde
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
sau în sate, noi violam fără nicio reținere”. Bătăile și tortura fizică se pare că erau practici comune. Zece femei olandeze au fost luate cu forța în februarie 1944 din lagărele de prizonieri din Java de ofițeri ai armatei imperiale japoneze, pentru a fi transformate în sclave sexuale. Ele au fost bătute și violate în mod sistematic ziua și noaptea în așa numitele „stații de reconfortare”. În ciuda faptului că ele au fost retrimise în lagărele de prizonieri după trei luni în urma
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
în sclave sexuale. Ele au fost bătute și violate în mod sistematic ziua și noaptea în așa numitele „stații de reconfortare”. În ciuda faptului că ele au fost retrimise în lagărele de prizonieri după trei luni în urma protestelor prizonierilor olandezi, ofițerii japonezi nu au fost pedepsiți de autoritățile militare nipone până la sfârșitul războiului. După sfârșitul războiului, 11 ofițeri japonozi au fost declarați vinovați, iar unul dintre ei a fost condamnat la moarte de Tribunalul militar pentru criminali de război din Batavia. S-
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
război: racolarea cu forța a coreenilor"), în care autorul a mărturisit că a făcut rost cu forța de femei din Insula Jeju din Coreea, urmând ordinele explicite ale superiorilor săi. În 1991, "Asahi Shimbun", unul dintre cele mai importante ziare japoneze, a publicat o serie de articole pe tema femeilor de reconfortare. În această serie de articole, "Asahi Shimbun" a publicat de mai multe ori extrase din cartea mai sus amintită. Există însă japonezi care au dubii în ceea ce privește sinceritatea mărturisirilor lui
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
că a răpit femei, niciun coreean nu a confirmat afirmațiile din carte. Când Hata i-a relatat lui Yoshida această nepotrivire, autorul a admis că și-a permis anumite licențe artistice cu privire la satele menționate în cartea sa. La început, guvernul japonez a negat orice legătură oficială cu bordelurile militare. În iunie 1990, guvernul japonez a declara că toate bordelurile militare erau conduse de proprietari particulari. În 1990, o organizație a femeilor coreene care au fost sclave sexuale în bordelurile militare japoneze
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
Hata i-a relatat lui Yoshida această nepotrivire, autorul a admis că și-a permis anumite licențe artistice cu privire la satele menționate în cartea sa. La început, guvernul japonez a negat orice legătură oficială cu bordelurile militare. În iunie 1990, guvernul japonez a declara că toate bordelurile militare erau conduse de proprietari particulari. În 1990, o organizație a femeilor coreene care au fost sclave sexuale în bordelurile militare japoneze au pornit o acțiune în instanță, cerând compensații militare. Unele dintre supraviețuitoarele bordelurilor
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
japonez a negat orice legătură oficială cu bordelurile militare. În iunie 1990, guvernul japonez a declara că toate bordelurile militare erau conduse de proprietari particulari. În 1990, o organizație a femeilor coreene care au fost sclave sexuale în bordelurile militare japoneze au pornit o acțiune în instanță, cerând compensații militare. Unele dintre supraviețuitoarele bordelurilor militare au deschis un proces la Tribunalul districtual din Tokyo. Acțiunea lor a respins acțiunile femeilor pe diferite temeiuri. În 1991 însă, istoricul Yoshiaki Yoshimi a descoperit
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
Ministerului Apărării de la Tokyo, care ar fi indicat faptul că militarii au fost direct implicați în conducerea bordelurilor, de exemplu prin desemnarea agenților de recrutare a femeilor. Ziarul Asahi Shimbun a publicat aceste descoperiri pe prima pagină în articolul " „Armata japoneză a răpit femei de reconfortare”" din 11 ianuarie 1992. Guvernul, prin glasul secretarului cabinetului nipon Koichi Kato, a fost obligat să recunoască public o parte a faptelor în discuție. Primul ministru nipon Kiichi Miyazawa a prezentat scuze oficiale în timpul unei
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
cabinetului nipon Koichi Kato, a fost obligat să recunoască public o parte a faptelor în discuție. Primul ministru nipon Kiichi Miyazawa a prezentat scuze oficiale în timpul unei călătorii în Coreea de Sud pentru suferințele femeilor victime ale scalviei sexuale din bordelurile militare japoneze. După o serie de studii coordonate de guvern, secretarul cabinetului, Yohei Kono, a emis o declarație publică pe 4 august 1993. Prin această declarație, guvernul japonez recunoștea că: "„Stațiile de reconfortare au funcționat ca răspuns la cererile militarilor din acea
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
unei călătorii în Coreea de Sud pentru suferințele femeilor victime ale scalviei sexuale din bordelurile militare japoneze. După o serie de studii coordonate de guvern, secretarul cabinetului, Yohei Kono, a emis o declarație publică pe 4 august 1993. Prin această declarație, guvernul japonez recunoștea că: "„Stațiile de reconfortare au funcționat ca răspuns la cererile militarilor din acea vreme”", că " „Militarii japonezi au fost implicați direct sau indirect în înființarea și conducerea stațiilor de reconfortare și în transferul femeilor”" și că femeile " „au fost
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
își exprimă " „hotărârea lui fermă de nu repeta niciodată aceeași greșeală și de a lămuri această problemă prin studiul și predarea istoriei”". În 1995, Japonia a înființat un „Fond al femeilor asiatice” pentru plata compensațiilor materiale către supraviețuitoarelor bordelurilor militare japoneze. De asemenea, fostele femei de reconfortare au primit din partea premierului nipon Junichiro Koizumi o scrisoare în care se spunea: „Ca prim-ministru al Japoniei, prin aceasta îmi reînnoiesc cele mai sincere scuze și regrete față de toate femeile care au trecut
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
Din cauza naturii private a fondului, numeroase femei de reconfortare au respins plățile și au continuat să caute să primească scuze și compensații oficiale. Pe 2 martie 2007, problema a fost atinsă de primul ministru Shinzo Abe, el negând că armata japoneză ar fi fost complice într-un mod organizat la recrutarea forțată a femeilor de reconfortare în al doilea război mondial. El a declarat că: „Adevărul este că nu există nicio dovadă care să demonstreze că a existat constrângere”. Mai înainte de
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
Olandei. Până la începerea războiului, hidoavionul a zburat sub tricolorul desenat sub formă de cercuri concentrice. Mai târziu, pentru evitarea confuziei cu avioanele franceze și britanice, hidroavionul a zburat sub insigna triunghiulară de culoare portocalie și cu margine neagră. După invazia japoneză, șase hidroavioane supraviețuitoare conflictelor de până atunci, au fost transferate la Forța Aeriană Regală Australiană în februarie 1942. Au servit Forța Regală de-a lungul anului 1944 ca aeronavă de transport în Noua Guinee. Astfel Do 24 devine una din
Dornier Do 24 () [Corola-website/Science/310043_a_311372]
-
a fost considerat favorit pentru a câștiga campionatul, însă AIK obține doar al doilea loc în 1971. În 1975, 40.669 spectatori au asistat la derby-ul cu Djurgårdens IF, un record care a rămas și în ziua de azi. Liga Japoneză a ales clubul AIK pentru a juca cu o selecționată All-Star în primul lor astfel de meci de la înființarea ligii lor. La 2 decembrie 1965, AIK a remizat cu JSL All-Star, 2-2. În 1979 AIK a retrogradat în Divizia II
AIK Solna () [Corola-website/Science/310069_a_311398]
-
Damian face eforturi disperate ca să o salveze. Rroblemele cele mai mari sunt în altar, unde sunt ex-fo-li-eri, cauzate de in-fil-tra-ți-i-le de umiditate apărute în special în timpul comunismului, când biserica a fost părăsită. A fost protejată temporar prin acoperirea cu foiță japoneză însă costurile unei restaurări sunt prohibitive pentru posibilitățile locale, iar Ministerul Culturii se pare că are alte priorități. Între timp singurul monument românesc din Reghin se pierde pe zi ce trece.
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
în 1945 și au funcționat până în 1948, când au fost desființate ca urmare a repatrierii militarilor prizonieri. În arhivele kazahe nu s-au păstrat documente care să ateste prezența militarilor români în aceste două lagăre, majoritatea prizonierilor fiind germani și japonezi. Cel mai mare lagăr pentru prizonierii străini din Kazahstan a fost Spassk nr. 99, care a funcționat din 1941. Pe toată durata funcționării, așa cum demonstrează cercetarea prin acest lagăr s-au perindat 66.160 de prizonieri (sau după alte surse
Prizonierii de război români în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/310146_a_311475]
-
cei români. Morții din lagărele de prizonieri din regiunea Karaganda au fost înmormântați pe teritoriile diviziilor de muncă de pe lângă diferitele obiective industriale și mine din zonă. Există un singur „cimitir” care a fost identificat cu certitudine cu ajutorul supraviețuitorilor germani și japonezi, după disoluția URSS. Este vorba de locul în care au fost înhumați prizonierii din lagărul Spassk nr. 99, un perimetru de peste o jumătate de kilometru pătrat. Zona a fost împrejmuită pe cheltuiala guvernului german și pe teritoriul cimitirului au fost
Prizonierii de război români în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/310146_a_311475]
-
din pachet si pune-o la scuturi) Când o creatură moare, ea este pusă în cimitir (Graveyard) și poate fi întoarsă în mână cu ajutorul unor vrăji. Primul sezon a avut premiera inițial în Japonia în anul 2002 până în 2004. Manga japoneză originală se bazează vag, centrele de poveste din cărțile de joc "Duel Masters" care se rotesc în jurul a cinci civilizații (foc, apă, lumină, întuneric și natură). Varianta americană are 3 sezoane, Duel Masters, Duel Masters 1.5 si Duel Masters
Duel Masters () [Corola-website/Science/310316_a_311645]