7,839 matches
-
multe faze: Europa Continentală În Europa Continentală există obiceiul ca aparținătorii apropiați celor răposați să poarte haine decente, de culoare neagră fără podoabe. Acest obicei își are originile în timpul Imperiului Roman când în perioada doliului romanii purtau niște veșminte din lână de culoare închisă numite "pulla". Din timpul Evului Mediu și al Renașterii există obiceiul de a purta doliu nu doar pentru cei apropiați ci și în semn de fraternizare cu unele tragedii mai îndepărtate. De exemplu, regina Elisabeta I a
Doliu () [Corola-website/Science/306136_a_307465]
-
Mitiță Constantinescu - Workshop, Institutul de Economie Mondială, 7 mai 2008) Domeniile abordate în lucrare sunt: Problema lemnului și valorificarea chimică a lemnului; Petrolul. Coloranții. Cauciucul. Masele plastice și rășinile naturale; Antimoniul. Cuprul. Magneziul. Mercurul; metalele feroase; Cromul, Manganul, Nichelul; Bumbac. Lână. Mătase naturală. Fibre textile sintetice. În prefața lucrării, Mitiță Constantinescu relevă integrarea României în economia mondială și consecințele asupra economiei naționale în perioade de criză: România integrată, în chip armonic, în activitatea economică internațională, prin schimbul de mărfuri cu celelalte
Mitiță Constantinescu () [Corola-website/Science/306219_a_307548]
-
al Europei (sudul Spaniei, Sicilia, Peloponez). De la noi se poate observa, în nopțile de iarnă, numai partea ei nordică undeva jos spre orizontul sudic. Constelația Nava Argo ar reprezenta, în mitologia greacă, nava cu care Iason a plecat în căutarea Lânii de Aur. Ptolemeu o repertoriase în lucrarea sa Almageste. Din cauza taliei sale (1.884 de grade pătrate) și din cauza întinderii sale (70° de la est la vest), astronomul Nicolas-Louis de Lacaille a împărțit-o în trei constelații, în anul 1752, pentru
Pupa (constelație) () [Corola-website/Science/306255_a_307584]
-
situații (de la ferme ultramoderne, la agricultura de subzistență), prezintă un echilibru între cultura plantelor (cereale, trestie și sfeclă de zahăr, bumbac, tutun, citrice, viță de vie) și creșterea animalelor (ovine - locul 1 în Africa, ca efective și ca producție de lână -, apoi caprine, bovine și porcine). Balanța agricolă este excedentară, Republica Africa de Sud fiind unul dintre principalii exportatori mondiali de produse agricole. Rețea de transport bine dezvoltată (30% din rețeaua feroviară și, respectiv, 45% din parcul de autovehicule ale Africii), porturi active
Economia Africii de Sud () [Corola-website/Science/304824_a_306153]
-
rulmentului pentru a nu permite grăsimii să iasă. Rulmenții trebuiesc de asemenea ticsiți și cu alte materiale.Istoria arată că rotile de la mașinile pe șine foloseau rulmenți cu manșon ticsiți cu "deșeuri" sau resturi libere de bumbac sau fibră de lâna îmbibate în ulei, folosite apoi că tampoane solide de bumbac. Rulmenții pot fi lubrifiați la inelul de metal care se rotește liber în centrul axului.Inelul se ține de cameră ce conține ulei de lubrefiere. Pe masura ce rulmentul se rotește, adeziunea
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]
-
Antanta), iar linia de graniță trasata de-a lungul Dolomiților devine front de război; astfel armata italiană reușește să ocupe Cortina d'Ampezzo și o parte din Brechstein, frontul stabilizându-se la "Passo Sân Pellegrino" peste masivul Marmolata, Col di Lâna, Lagazuoi (vezi Lago di Lagazuoi), Tofani, Hohe Gaisl, Schluderbach, Monte Piana, Drei Zinnen și Paternkofel. Chiar și azi se pot vedea urmele războiului, mai ales lângă Col di Lâna care s-a prăbușit din cauza exploziilor. Limitele Munților Dolomiți sunt controversate
Dolomiți () [Corola-website/Science/305567_a_306896]
-
stabilizându-se la "Passo Sân Pellegrino" peste masivul Marmolata, Col di Lâna, Lagazuoi (vezi Lago di Lagazuoi), Tofani, Hohe Gaisl, Schluderbach, Monte Piana, Drei Zinnen și Paternkofel. Chiar și azi se pot vedea urmele războiului, mai ales lângă Col di Lâna care s-a prăbușit din cauza exploziilor. Limitele Munților Dolomiți sunt controversate. După datele mai recente Dolomiții sunt delimitați în nord de Valea Pustertal, în est prin Sexten, șaua Kreuzberg (Kreuzbergsattel) și Piave, în sud din nou de Piave, linia Feltre-Genebe
Dolomiți () [Corola-website/Science/305567_a_306896]
-
Huaxcatla - Huehuetlan - Huertilla - Huitzilapan - Igualita - Infiernillo - Iquinuapa - Itlatlaxco - Itzicuaro - Ixtlacabaza - Izatla - Jaguactal - Jalpan - Jaltepec - Jamapa - Jerez - Jicaro - Juchipila - Juquila - La Arena - La Ardilla - La Boquilla - La Candelaria - La Colorada - La Escopeta - La Gloria - La Guagua - La Labor - La Laja - La Lâna - La Mariscala - La Paula - La Piedra Colorada - La Pita - La Playa - La Puerta - La Sierra - La Tigra - La Union - La Venta - La Vieja - La Zauda - Lagartos - Lajajalpan - Las Carboneras - Las Cruces - Las Delicias - Las Flores - Las Higueras - Las Lagurillas - Las
Listă de fluvii din America () [Corola-website/Science/305700_a_307029]
-
o "cergă" se pălăteau 2 bani, iar pentru "zeghe" (sau "pănură") unul. În 1748, i se permitea pivei din Codlea să-și continue activitatea, cu condiția să producă numai zeghe. Orice altă stofă putea fi confiscată de breasla țesătorilor de lână. În 1776, breasla lânarilor din Brașov a făcut subiectul unei anchere guberniale, datorită stării jalnice la care ajunsese. Aceasta se justifica prin înmulțirea extrabreslașilor români, care vindeau țesături, și propunea desființarea ori limitarea pivelor din district. De asemenea amintea că
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
secolului XIX, din încrucișarea vitelor din Ialomița și Bărăgan cu cele ale proprietarilor săceleni Radu Moroianu și Nicolae Pană și ale brăneanului Simedria, a rezultat rasa autohtonă [[sura de stepă]]. Comerțul cu produse animaliere a fost frecvent în această zonă. Lâna, carnea, blănurile, pieile, produsele lactate au adus un mare câștig proprietarilor de turme și vânătorilor. [[Privilegiu comercial|Privilegiul comercial]] acordat de [[Mircea cel Bătrân]] brașovenilor, în [[1413]], prevedea mai multe taxe pentru piei și blănuri de fiară. Șcheienii se ocupau
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
a precedat invadarea Iranului de către mongoli. După invadarea Persiei de către mongoli, arta covoarelor persane a început să se dezvolte din nou în perioada domniei dinastiilor mongole Timuridă și Ilkhanidă. Odată cu trecerea timpului, materialele folosite la fabricarea covoarelor, cum ar fi lâna, mătasea și bumbacul, se degradează. Din acest motiv, arheologii nu au putut să facă descoperiri interesante ale unor vestigii mai vechi. Dar tot ceea ce a rămas din țeserea covoarelor din acele vremuri de demult se limitează la câteva fragmente de
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
în Turcia. Aceste piese de artă au atras atenția cercetătorilor la începutul secolului anterior și sunt astăzi conservate în Muzeul artelor turcești și islamice din Istanbul și în Muzeul Molana din Konya. Prin secolul al VI-lea, covoarele persane de lână sau de mătase s-au răspândit în întreaga Persie, depășind limitele curții regale. Covorul de vară Bahârestân al regelui persan Khosrow I (531-579) a fost confecționat pentru principala sală de audiențe a Palatului imperial sasanid de la Ctesiphon, din provincia sasanidă
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
a forma dinții. El servește pentru a îndrepta și întinde firele de urzeală. Foarfecii, drepți și largi, sunt folosiți pentru a reteza franjurile covorului și pentru a egaliza firele de dimensiuni diferite. Materialele necesare pentru confecționarea unui covor persan sunt lâna, mătasea și bumbacul. Lâna și mătasea se folosesc mai ales pentru porțiunea catifelată a covorului, și mai rar în urzeală și bătătură, care, în mod normal, sunt din bumbac. Lâna de oaie este cea mai folosită, în special cea cu
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
servește pentru a îndrepta și întinde firele de urzeală. Foarfecii, drepți și largi, sunt folosiți pentru a reteza franjurile covorului și pentru a egaliza firele de dimensiuni diferite. Materialele necesare pentru confecționarea unui covor persan sunt lâna, mătasea și bumbacul. Lâna și mătasea se folosesc mai ales pentru porțiunea catifelată a covorului, și mai rar în urzeală și bătătură, care, în mod normal, sunt din bumbac. Lâna de oaie este cea mai folosită, în special cea cu fibră lungă (strânsă de pe
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
dimensiuni diferite. Materialele necesare pentru confecționarea unui covor persan sunt lâna, mătasea și bumbacul. Lâna și mătasea se folosesc mai ales pentru porțiunea catifelată a covorului, și mai rar în urzeală și bătătură, care, în mod normal, sunt din bumbac. Lâna de oaie este cea mai folosită, în special cea cu fibră lungă (strânsă de pe umerii și de pe părțile laterale ale oii). Lâna de miel este, de asemenea, foarte apreciată. Lâna de bună calitate se numește "kurk" și lâna de proastă
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
porțiunea catifelată a covorului, și mai rar în urzeală și bătătură, care, în mod normal, sunt din bumbac. Lâna de oaie este cea mai folosită, în special cea cu fibră lungă (strânsă de pe umerii și de pe părțile laterale ale oii). Lâna de miel este, de asemenea, foarte apreciată. Lâna de bună calitate se numește "kurk" și lâna de proastă calitate se numește "tabachi". Lâna cea mai apreciată provine din regiunea Khorassan (din nord-estul Iranului) sau de la triburile lors și kurde. Bumbacul
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
urzeală și bătătură, care, în mod normal, sunt din bumbac. Lâna de oaie este cea mai folosită, în special cea cu fibră lungă (strânsă de pe umerii și de pe părțile laterale ale oii). Lâna de miel este, de asemenea, foarte apreciată. Lâna de bună calitate se numește "kurk" și lâna de proastă calitate se numește "tabachi". Lâna cea mai apreciată provine din regiunea Khorassan (din nord-estul Iranului) sau de la triburile lors și kurde. Bumbacul este utilizat exclusiv pentru urzeală și bătătură. În
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
din bumbac. Lâna de oaie este cea mai folosită, în special cea cu fibră lungă (strânsă de pe umerii și de pe părțile laterale ale oii). Lâna de miel este, de asemenea, foarte apreciată. Lâna de bună calitate se numește "kurk" și lâna de proastă calitate se numește "tabachi". Lâna cea mai apreciată provine din regiunea Khorassan (din nord-estul Iranului) sau de la triburile lors și kurde. Bumbacul este utilizat exclusiv pentru urzeală și bătătură. În anumite tipuri de covoare, cum ar fi cele
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
mai folosită, în special cea cu fibră lungă (strânsă de pe umerii și de pe părțile laterale ale oii). Lâna de miel este, de asemenea, foarte apreciată. Lâna de bună calitate se numește "kurk" și lâna de proastă calitate se numește "tabachi". Lâna cea mai apreciată provine din regiunea Khorassan (din nord-estul Iranului) sau de la triburile lors și kurde. Bumbacul este utilizat exclusiv pentru urzeală și bătătură. În anumite tipuri de covoare, cum ar fi cele de Qom sau de Na'in, se
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
din regiunea Khorassan (din nord-estul Iranului) sau de la triburile lors și kurde. Bumbacul este utilizat exclusiv pentru urzeală și bătătură. În anumite tipuri de covoare, cum ar fi cele de Qom sau de Na'in, se amestecă în catifeaua din lână un fir de mătase. În covoarele cele mai scumpe, catifeaua este din mătase. În anumite covoare mai vechi s-au folosit fire de aur, de argint sau de mătase înconjurată de un fir de metal prețios. Actualmente, urzeala și bătătura
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
În anumite covoare mai vechi s-au folosit fire de aur, de argint sau de mătase înconjurată de un fir de metal prețios. Actualmente, urzeala și bătătura sunt realizate întotdeauna din bumbac (cu excepția unor covoare nomade realizate în totalitate din lână), pentru că este mai solid și mai rezistent și permite o mai bună întreținere a covorului. Paleta foarte variată de culori a covoarelor persane este responsabilă, în mare măsură, de renumele acestora. Lâna care urmează a fi vopsită este mai întâi
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
cu excepția unor covoare nomade realizate în totalitate din lână), pentru că este mai solid și mai rezistent și permite o mai bună întreținere a covorului. Paleta foarte variată de culori a covoarelor persane este responsabilă, în mare măsură, de renumele acestora. Lâna care urmează a fi vopsită este mai întâi depusă într-o baie concentrată de sulfat dublu de aluminiu care are rolul de a fixa coloranții pe fibrele textile. Apoi ea este pusă în vopsea într-o baie de coloranți, și
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
senneh sau "farsbâf". Nodul turkbâf este folosit în special în Turcia și în Caucaz. Nodul farsbâf (fars semnifică « limba persană ») se utilizează mai ales în Persia. Unii țesători, dorind să câștige timp (deși calitatea covorului este diminuată), înnoadă firele de lână în două fire de urzeală. Nodurile se numesc atunci "turkbâf jofti" sau "farsbâf jofti". Meșterul începe întotdeauna prin a țese un orificiu în partea de jos a covorului. Orificiul este o margine apretată făcută din mai multe fire de bătătură
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
jos a covorului. Orificiul este o margine apretată făcută din mai multe fire de bătătură care împiedică covorul să se desfacă sau ca nodurile să se desprindă. Când este terminată realizarea orificiului, se poate începe realizarea nodurilor. Fiecare fir de lână este înnodat pe două fire apropiate de urzeală. Aceste fire de lână formează « catifeaua » covorului. Când se termină o rețea, țesătorul trece un fir de bătătură, o dată prin față și o altă dată prin spate, prin fiecare fir de urzeală
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
fire de bătătură care împiedică covorul să se desfacă sau ca nodurile să se desprindă. Când este terminată realizarea orificiului, se poate începe realizarea nodurilor. Fiecare fir de lână este înnodat pe două fire apropiate de urzeală. Aceste fire de lână formează « catifeaua » covorului. Când se termină o rețea, țesătorul trece un fir de bătătură, o dată prin față și o altă dată prin spate, prin fiecare fir de urzeală. După fiecare nod realizat, țesătorul taie firul de lână la 7 cm
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]