8,611 matches
-
citim cărți de religie ziditoare de suflet scrise de Sfinții Părinți. Sunt mulți care ne-au lăsat o comoară sfântă de-o valoare inestimabilă, plângi când le citești. Este un puternic medicament pentru toți. Ai În ele sănătatea, călăuzirea și mântuirea. Asta spun eu după mintea mea demodată și vă rog să mă iertați și Dumnezeu să vă ierte pe toți! Să lucreze Duhul Lui În noi ca să ne putem mântui cu toții! Apoi ne oprim la Icoana Maica Durerii. Nu vă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și-aplecată Nu mai sta tu supărată Că pe tine te-a cărat În spate te-a ridicat Pe Golgota te-a urcat! Nu oricine te-a căra Fiul Lui Dumnezeu era Și-ai primit pe-a tale brațe Taina Mântuirii noastre Mare Taină s-a lucrat Să ne scoată din păcat Astăzi noi, când te vedem Și aminte ne aducem De ce-L Răstignit Și pe Cruce Pironit! Multe, mult a suferit Pentru noi El a primit! Astăzi câți te pomenesc
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
De așa mă ostenesc Am gândit vreodată eu Când mor, cu mine cât iau? Viața-i scurtă pe pământ, Și se duc zile pe rând. Se duc și se grăbesc Eu cu ce mă pregătesc? Fapte bune de-aș lucra, Mântuire aș lua Sufletul e Întristat Că puțin am lucrat. Și mă Îndeamnă La lucru bun, Să am grijă nu s-amân La chinuri să nu meargă Și mă-ndeamnă să muncesc Pe lume cât mai trăiesc. Munca este o comoară
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
naști... O floare Cu drag să dăruiești La cei În suferință Arată-i mila ta, De vezi plângând o mamă Îmbărbăteaz-o n-o lăsa, Că mult poate zidi, Inima ta O, păcătoase, du-te O, suflete al meu Pe calea mântuirii Oricât va fi de greu. La capătul cărării Ne așteaptă, blând, Hristos Să facă plata dreaptă Creștinilor de jos! Stațiunea Buziaș 25.06.2010 Pe un șes Întins O pădure cu frunziș Cu alei de copaci De tei și castani
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
nu o mai da Stelele-or cădea pe rând Frica-n inimi semănând O să urle amarnic vântul De-o cutremura Pământul Și-or hui Înfiorător Valurile Mărilor! Multor oameni zbuciumarea Groaza le-o curma suflarea Cei ce răbdători vor fi, Mântuire vor găsi Când smochinul Înverzește Știți c-al primăverii timp sosește Tot așa văzând acesta Voi să știți c-aproape este Vine Sfânta Împărăție Nu mai are să-ntârzie De va spune cineva: Iată-L pe Hristos colea! Înăuntru, În chilie
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Lui! Facem cât putem dar să facem partea noastră. Doamne te rog ajută-ne pe toți și pe mine nevrednica. Deci, azi! Cu Dumnezeu! Mâine cu prieteni și Tvr. Numai așa vom fi pe calea cea bună care duce la Mântuire, la Dumnezeire. În continuare voi scrie câte ceva de la Sf. Părinți! 1. Cugetă mereu la Dumnezeu când faci ceva. Dacă e bun ce faci, continuă până la capăt, dacă nu-i bun oprește-te! 2. Când vorbești vinzi, cei care ascultă cumpără
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
noastre. 26. Te rugăm dă-ne lacrimi pe măsura păcatelor noastre. 27. Fulgii de zăpadă sunt lacrimile Îngerilor! 28. Azi stai de vorbă cu Dumnezeu, mâine cu prietenii! 29. Ai două picioare să mergi pe cărarea dreaptă care duce la Mântuire. 30. Zidește zilnic pentru Mântuire. 31. Să ai milă de toate animalele și păsările. 32. Să te ferești de păcat, oricât de mic ar fi, este un șarpe În el. 33. Ia seamă fiu al jertfei prin lume cum treci
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ne lacrimi pe măsura păcatelor noastre. 27. Fulgii de zăpadă sunt lacrimile Îngerilor! 28. Azi stai de vorbă cu Dumnezeu, mâine cu prietenii! 29. Ai două picioare să mergi pe cărarea dreaptă care duce la Mântuire. 30. Zidește zilnic pentru Mântuire. 31. Să ai milă de toate animalele și păsările. 32. Să te ferești de păcat, oricât de mic ar fi, este un șarpe În el. 33. Ia seamă fiu al jertfei prin lume cum treci. Să Înveți din tot ce
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
lui. Este receptiv la tot ce-l Înconjoară! Este prietenos și sincer. Așa-i place Lui Dumnezeu. În inima Lui locuiește Domnul Iisus. Este mulțumit pentru Crucea care o are. Se străduiește să facă voia Tatălui și să-și asigure Mântuirea. Este o Carte unicată și foarte interesantă. - Citiți-o!—Când Domnul Iisus găsește loc, În inima omului, rămâne În ea. În inima curată și smerită El locuiește Iisus Păstrează-L să nu plece! Ai comoara cea mai scumpă. Nimeni nu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
târgului Huși iea îndrăzneala a depune cea mai devotată a sa mulțumire pe tribuna onor. Adunări rugând pe Dumnezeu ca reprezentanții poporului nostru să fie și de acum înainte însuflați de același duh sfânt, spre împlinirea dorințelor care sunt ancora mântuirii naționale”. La 24 ianuarie 1859, Adunarea Electivă de la București l-a ales pe domnitorul Moldovei, colonelul Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Țării Românești. Evenimentul a fost sărbătorit peste tot ca o mare victorie, cu speranță și încredere în viitor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
adecvat, ea nu este decât "ficțiunea ideală" a posibilei noastre afirmări pe linia și în cadrele neamului". Coordonata religioasă a poemului îi imprimă tocmai timbrul grav și solemn, apoteotic, din final: "Doina eminesciană se încheie cu această viziune grandioasă a "mântuirii", văzută ca rod posibil al unei conlucrări între vrednicia făpturii omenești și harul dumnezeiesc care proniază lumea ("Doar s-a-ndura Dumnezeu/ Ca să-ți mântui neamul tău!"). Această salvare infraistorică implică, pe de altă parte, o desăvârșită unitate de credință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
primele rânduri de pahare supte, Iacob Negruzzi, care era în capul mesei, ceru cuvântul ca să deie samă despre activitatea literară a "Junimei". Domnilor! zise el, rădicându-se în picioare cu paharul în mână. Societatea "Junimea", care a luat naștere în anul mântuirei 1863... Protestez! strigă furios Pogor. Originele "Junimei" se pierd în noaptea timpurilor. În anul mântuirei 1863 după Hristos, continuă Negruzzi, imperturbabil... Minciuni!... Protestez!... "Junimea" a existat de când lumea, în aer, invizibilă, impalpabilă, imponderabilă, înainte chiar de a se naște membrii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
deie samă despre activitatea literară a "Junimei". Domnilor! zise el, rădicându-se în picioare cu paharul în mână. Societatea "Junimea", care a luat naștere în anul mântuirei 1863... Protestez! strigă furios Pogor. Originele "Junimei" se pierd în noaptea timpurilor. În anul mântuirei 1863 după Hristos, continuă Negruzzi, imperturbabil... Minciuni!... Protestez!... "Junimea" a existat de când lumea, în aer, invizibilă, impalpabilă, imponderabilă, înainte chiar de a se naște membrii ei. La acest al doilea argument, plin de bun-simț, toți membrii au început să bată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
obrăznicia să ne declare veri cu maimuțele, m-am închinat voinței lui Schopenhauer, am îmbrățișat pe Spencer, am înghițit fatalismul lui Conta și am ajuns la credința că trebuie să dăm jos creștinismul și să intrăm în Nirvana, acolo-i mântuirea! Așa a spus Baghavat respectabilului Pürna! Ați înțăles, voi burghejilor? N-am înțăles, adăogă grav președintele celor nouă. Atunci un hohot de râs urmat de o mare gâlceavă se stârni între păpuși. Pogor plesni cu perina pe Naum; Naum se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și să spere că Dumnezeu îl va mântui în ultima clipă, ca pe tâlharul de pe cruce. La un proces de conștiință asistăm în povestirea Duelul: . Despre credință Credința este una din condițiile necesare omului în vederea atingerii scopului final al vieții: mântuirea. Fără credință, omul rătăcește asemeni unui orb, nu găsește calea cea bună și, pentru el, viața devine ceva fără sens. Cehov avusese cândva credință, dar aceasta nu fusese dobândită prin voința sa liberă, ci, mai mult, îi fusese impusă de
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
Viața fiecărui creștin trebuie să fie o viață orientată spre Hristos, adică spre Cel ce este „Calea, Adevărul și Viața”. Pentru aceasta, creștinul are datoria de a săvârși totdeauna fapte bune, plăcute lui Dumnezeu, pentru că numai așa își poate dobândi mântuirea sufletului. Creștin adevărat nu se poate numi cel care, câteodată, din întâmplare, săvârșește câte o faptă bună, ci cel care, constant, își împodobește viața cu astfel de fapte. O astfel de viață se numește viață virtuoasă, dar, pentru a ajunge
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
pe care Vladislav I o adresa, în 1369, starețului mănăstirii Cutlumus, Pavel Chihaia este de părere că simbolurile figurate pe piatra de mormânt ilustrează cap 22 din Apocalips și că se aseamănă cu sanduk-urile din Bosnia și Harțegovina. Dincolo de aspirația mântuirii, simbolistica acestui mormânt ar putea comunica, după comentariul unui autor mistic, dovada perpetuării, pe linie dinastică, a unei moșteniri ezoterice de tradiție dacică - a sarabilor, presupusă etimologie a numelui Basarab, pe carel vor purta cei ce vor avea învestitura de
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
Sărbătoare mare, consacrată coborârii Duhului Sfânt peste Apostolii și Ucenicii Mântuitorului, act prin care s-a constituit Biserica lui Hristos, urmat de primul Botez colectiv al celor 3000 de oameni care au crezut În Cel ce S-a jertfit pentru mântuirea noastră. Înălțătoare, Sfânta Liturghie a fost urmată de slujba de sfințire a ramurilor de tei, ce amintesc simbolic, prin forma lor, de „limbile ca de foc“ venite peste primii propovăduitori ai creștinismului ortodox. Din păcate, nerăbdătorii iar și-au dat
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
poticneli și cu noi ipostaze În care am fost pus, dar până la urmă totul va intra În firescul lucrurilor și sunt sigur că, ajutat de Harul Duhului Sfânt, voi putea să evoluez și, sper, cu voia Domnului, să ajung la mântuire, ținta fiecărui creștin. Dumnezeu este iubire (I Ioan 4,8) și trag nădejdea că mă va iubi și pe mine, pentru că la El toate sunt cu putință. Deocamdată, important e că azi am primit Sfânta Împărtășanie și deși În acea
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
mântuim prin faptele noastre, orice am face, numai prin mila Lui. Și atunci, gândul la iad și nădejdea la Dumnezeu, cum zice Sfântul Siluan! Nu e bine, tocmai de aceea, să facem lucruri pe care ni le atribuim nouă la mântuire, ci să facem binele din inimă. Și mai ales să tăcem din gură, pentru că prin asta, cum spune marele duhovnic, atacați purtarea de grijă a lui Dumnezeu, care-i permanentă, și nu vă dați seama de ea că-i permanentă
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
de ea că-i permanentă. Are El grijă! Te-a Înregistrat acolo. Taci din gură, vezi-ți de treabă. Dacă reușești cu adevărat să-ți Înfrângi acest duh al părerii de sine, care Înseamnă mândrie, ești un om pe drumul mântuirii! Mai e Însă nevoie de tăierea voii și de ascultare, ambele indispensabile pentru a putea păși pe acest drum, care nu-i intrarea Într-un târg, nici Într-un scaun regesc. Este intrarea În cerul lui Dumnezeu! Oh, Doamne, cât
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
din viață, dar nu am niciun chef să fac vreun bilanț, deși, slavă lui Dumnezeu, realizările nu au lipsit. Cea mai mare dintre toate este tocmai venirea mea la mănăstire, amânată poate prea mult, Însă un pas important pe calea mântuirii. Totul depinde acum doar de propria voință, dar mai ales de ajutorul pe care Îl voi primi de la Maica Domnului și de la Fiul său, Îndelung-răbdătorul. 29 decembrie 2012 N-am reușit să mă spovedesc și totul numai din vina mea
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Împiedicat să-mi trăiesc viața. Dacă nu mi-au reușit unele lucruri, nu a fost din cauza literaturii. Sunt atâția oameni care ratează iubirile, căsniciile, fără să scrie cărți. Eu am ratat multe, inclusiv căsnicia, așa că nu vreau să ratez și mântuirea din pricina scrisului. E drept, m-am ales cu niște cărți, dar cine va mai ști de ele după câțiva ani? Unele au fost, totuși, citate ca sursă bibliografică, așa că mai sunt ceva speranțe, deși gloria asta lumească n-are valoare
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
întreaga făptură, nimic nu mai era atunci la locul său înlăuntrul tatei, de nimic nu mai era bun tata, își stabilea singur verdictul irecuzabil, sentința definitivă că e pierdut, golit de orice rost și fără nici o cale de iertare, de mântuire. Starea aceasta proastă, golul acesta în care se prăbușea tot mai des nu i le comunica, nu i le descria Irinei, și ea, care observa tot ce e legat de tata, își dădea seama că el îi ascunde ceva, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
mijlocii Doi oameni de afaceri hotărăsc să plece o săptămână la Muntele Athos, ca să le mai ierte Dumnezeu din păcate. Unul dintre ei, să-i zicem Costică, e de părere că popii trebuie să aibă un fel de mercurial al mântuirilor și-l întreabă pe tovarășul său, căruia, în mod logic, îi vom zice Mitică, dacă e la curent cu problema. Întrucât cei doi erau mici oameni de afaceri, păcatele lor nu pot fi decât mici, cel mult mijlocii. „Depinde, firește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]