7,774 matches
-
totalitară a ambelor extreme. Bineînțeles, întreaga demonstrație se cere reluată în mod sistematic, în adâncime, și pe o bază analitică și documentară mult mai amplă. Nu sunt neglijabile nici elementele de reflexie pe marginea eșecului inevitabil al intelectualului în politică. Mărturisirile scriitorului Mario Vargas Llosa, candidat la președenția republicii Peru, cu prilejul vizitei sale recente la București (1995), documentează și consolidează aceeași concluzie. 1. Politic și apolitic Ce înseamnă, de fapt, a fi politic? Noțiunea, trebuie precizat de la început, nu se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
difuzate prin Europa liberă și răspândire de manifeste. Urmează amenzi, anchete, destituiri, marginalizare, arestare, ani de teroare. Totul este expus direct, sincer, fără emfază și patetism. Tonul este de modestie reținută și controlată. Doina Cornea nu face nici literatura rezistenței. Mărturisirea sa se vrea doar autentică, exactă și completă. Și mai ales profundă, esențială. O confesiune a unei conștiințe ulcerate și revoltate de abuzuri și mai ales de minciună. Asupra necesității adevărului, ea revine în repetate rânduri. Voi încerca să explic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ale mentalității colective. Ne aflăm, efectiv, în fața unei Românii dedublate, polarizate, aproape schizoide. Ceea ce nu se putea încă vedea foarte bine și mai ales spune înainte de 1989, devine pe deplin posibil în 1995. Progresul este considerabil. Mai întâi, o mică mărturisire personală, eventual autocritică. Ne place sau nu, realitatea trebuie luată cu sânge rece în considerare. Scos din circulație (ca să mă exprim astfel) mai bine de două decenii, nu mi-am dat seama la revenire, la început, în 1963, cât de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
creștet, are și el ceva din destinul rătăcitor al personajelor din Chira Chiralina sau Neranțula. În genere, narațiunile sunt simple, fără paranteze sau planuri secundare, modalitatea cea mai frecventă fiind cea confesivă. Scrise la persoana întâi, ele par mai curând mărturisiri autobiografice. Aceeași modalitate o folosește B. și în povestirile sau nuvelele având ca personaje șoferi ce călătoresc prin țară și devin eroii unor întâmplări senzaționale, uneori de factură detectivistă. Narațiunile sunt pline de viață, o viață simplă, chiar rudimentară, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
în considerare trei dimensiuni: frecvența, durata și intensitatea. 8) Combinarea interviului pentru a înțelege mai bine starea pacientului, psihologul clinician nu se rezumă doar la informațiile obținute din interviu, ci le compară cu cele obținute din observație, din diferite teste, mărturisiri ale membrilor familiei. 9) Identificarea antecedentelor și consecințelor devierilor comportamentale aceasta implică cunoașterea condițiilor în care s-a declanșat comportamentul. Pentru aceasta se ia în considerare șase surse declanșatoare: afectivă, somatică, comportamentală, cognitivă, de context și relațională. 10) Distingerea între
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ideologizată. Va trece totuși lent de la vehemența proletcultistă din Focosul (1958) spre o proză de observație mai obiectivă, în care comentariul auctorial, cu intenții explicativ-orientative, se află în plan secund, ca în Flori de pădure (1982). Focosul conține și o mărturisire privind începuturile literare ale autorului. Afectat de cruntul handicap, dar îmbărbătat de lectura cărții Așa s-a călit oțelul a lui N.A. Ostrovski, N. va găsi în scris terapia și arma împotriva sinuciderii. Personajele din volumul de debut, construite antitetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288434_a_289763]
-
mai ales pentru adunarea informațiilor în legătură cu activitatea acestora. Din informațiile respective, am selectat uneori și noi, pentru partea ce o precede pe cea strict medalistică, în unele medalioane biografico-medalistice din lucrarea de față, ca și din altele. Am făcut această mărturisire pentru că o serie de personalități le receptam ca aparținând în exclusivitate altor zone spirituale ale țării, cum era și cazul doctorului Ernest Juvara. Din impas ne-a scos truda acestui pasionat investigator al vieții și activității personalităților ieșene, Ionel Maftei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Fragmente dintr-un interviu al lui Didier Jacob, 26 august 2011). Sun Tzu à la française Un zîmbet uriaș, hohote de rîs cum rareori auzi în sferele înalte ale templelor literare pariziene, un chip luminos și franc, o rafală de mărturisiri dezarmante cum că toate manuscrisele sale anterioare au fost respinse de mai multe edituri, că este un scriitor de duminică și romanul său a fost scris integral în bistrourile lyoneze, în pauzele dintre ore, sau că este el însuși dovada
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Denis, cel real, ucis cu o pușcă de vînătoare, și Tyrone, personajul de hîrtie născut din cuvinte, Chalandon s-a simțit prins ca între două fantome, după apariția primului său roman "irlandez". Ambii păreau să-i ceară socoteală, după propriile mărturisiri. Se străduise să asculte, să privească, să înțe leagă, fără să condamne și fără să disculpe. Dar ceva lipsea, cumva nu se rostise adevărul sfîrtecat al unui catolic irlandez mîndru de originile sale și prins în contradicțiile unui război absurd
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
frîngea mîinile. Privirea mea imperativă susținea întrebarea, ca și cum toate conversațiile noastre anterioare și toate nereușitele mele în a-l face să vorbească își găseau încununarea în acea clipă. Înainte... înainte nu era Narcisse..., a șoptit cu voce sfîșietoare. Această stranie mărturisire putea fi înțeleasă în mai multe moduri. Ca să mă dumiresc, am revenit la ziua de 5 noiembrie 1843. Înainte nu era Narcisse? Atunci povestește-mi ce s-a întîmplat în ziua în care căpitanul Porteret v-a trimis să căutați
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lasă să-i scape secretul care îl ucide, a pronunțat un cuvînt, din două silabe, dar fără să scoată vreun sunet. Mi s-a părut că aud ceva de genul "Ango". Ce-ai spus? Nu și-a repetat confidența sau mărturisirea, dar și-a cufundat capul între mîini. Nu l-am lăsat deloc. Între înainte și după, cine erai? Și-a ridicat chipul chinuit, scăldat în lacrimi tăcute și a sfîrșit prin a spune, cu o voce agonizantă: A vorbi e
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fără să se poată apropia de ea altfel decît prin intermediul personalităților pe care le admiră, precum Henri Michaux, Samuel Beckett, Paul Valet, Benjamin Fondane etc. E o supralicitare explicativă a propriului eu pe spinarea unui el, pentru a masca sinceritatea mărturisirii; iată un fragment în care vorbește despre Michaux, marele său prieten în dezastre livrești, reflexie autoficțională a lui Cioran: Îl admiram pentru clarviziunea sa agresivă, pentru refuzurile și fobiile sale, pentru suma versiunilor sale [...] mai presus de toate, prețuiam la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și sfinți LS ; Amurgul gîndurilor AG ; Tratat de descompunere TD ; Silogismele amărăciunii SA ; Tentația de a exista TE ; Căderea în timp CT ; Demiurgul cel rău DR ; Despre neajunsul de a te fi născut NN ; Sfîrtecare S ; Exerciții de admirație EA ; Mărturisiri și anateme MA ; Caiete C) * Cioran, Cahiers 1957-1972, Paris, Gallimard, 1997 * Deville, Patrick, Peste&Cholera, Paris, Seuil, 2012 * Dicker, Joël, La vérité sur l'affaire Harry Quebert, Fallois L'Age d'Homme, 2012 * Djian, Philippe, Incidences, Paris, Gallimard, 2010 * Djian
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
grației minore, tonalității tânjitoare, jocurilor de artificii ale unor concetti. E o poezie plină de „suspin”, dar și de voluptate a „chinului”, de laudă a plăcerilor, întemeiată pe morala lui carpe diem, în care „jurări, nădejdi, dulci sărutări, uimeală” sunt „mărturisiri că inimi n-avem reci!” Arta însăși, „zbor” al „duhului”, stă sub puterea lui Amor. În mod fericit, tiparele nu reușesc să înăbușe întotdeauna accentele mai personale ale expresiei sentimentului: jocul de impulsuri contradictorii ale sufletului îndrăgostit, surprins cu naturalețe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
ieșirii fie și a unei singure monezi. Și dacă poporului dumneavoastră, deși are bani, tot îi este de foame? Nu contează. În sistemul în care raționăm, a-i permite să exporte bani înseamnă a-i permite să sărăcească. Astfel încât, conform mărturisirii dumneavoastră, l-ați forța să se conducă după un principiu opus celui care vă ghidează pe dumneavoastră în circumstanțe similare. De ce acest lucru? Fără îndoială pentru că foamea mea mă pișcă, în timp ce foamea popoarelor nu îi pișcă decât pe legislatori. Ei
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și Comunism? Ceea ce este esențial este a ști dacă această legătură există. Acesta este lucrul pe care îl voi examina. Vă amintiți fără îndoială ziua în care, cu abilitatea dumneavoastră obișnuită, ați făcut să ajungă pe buzele domnului Proudhon această mărturisire devenită celebră: "Dați-mi Dreptul la muncă și vă abandonez Dreptul la proprietate." Domnul Proudhon nu ascundea faptul că în ochii săi aceste două Drepturi erau incompatibile. Dacă Proprietatea este incompatibilă cu Dreptul la muncă, și dacă Dreptul la muncă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
că două lucruri egale cu un al treilea sunt egale între ele. Or, s-a întâmplat că un orator eminent, domnul Billault, a crezut că trebuie să suțină la tribună Dreptul la muncă. Acest lucru nu era ușor în prezența mărturisirii care i-a scăpat domnului Proudhon 58. Domnul Billault înțelegea foarte bine că a face să intervină statul pentru a pondera averile și a nivela situațiile înseamnă a urca pe panta Comunismului; și ce a spus el pentru a determina
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu este subiectul meu. Luați aminte de altfel că, prevalându-vă de utilitate pentru a justifica disprețul dreptului, este ca și cum ați spune: "Comunismul, sau spolierea, condamnat de justiție, poate fi totuși admis ca expedient". Și conveniți că o astfel de mărturisire este plină de pericole. Fără a căuta să rezolv aici problema economică, permiteți-mi o aserțiune. Afirm că am supus calculului aritmetic avantajele și neajunsurile protecției doar din punct de vedere al avuției și că las deoparte orice considerație de
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Utilitatea și Justiția intră în conflict. M-aș bucura ca toți oamenii care și-au petrecut viața aprofundând această chestiune să aibă altă judecată; eu nu am studiat-o, fără îndoială, suficient". Nu am studiat-o suficient! Este aceasta o mărturisire atât de penibilă încât, pentru a nu o face, se alege calea cufundării în inconsecvență până la a nega înțelepciunea legilor providențiale care guvernează dezvoltarea societăților umane? Căci există oare vreo negare mai formală a Înțelepciunii Divine decât a decide că
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acest adevăr atât de simplu, dar față de care inteligența legislatorilor părea să aibă o repulsie instinctivă: "că nu puteau da nimic unora printr-o lege, fără a fi obligați să ia altora printr-o altă lege." Cu toate acestea, conform mărturisirii tuturor, prezența în Comitetul de finanțe a acestui republican-fenomen, care se încăpățâna să dorească o republică ieftină, nu a fost mai puțin salutară. Cu ocazia discutării preambulului Constituției, a cerut cuvântul împotriva dreptului la muncă, dar a fost prea târziu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
U, 1943, 236; Red., [Notă bibliografică], RFR, 1946, 7; Ieronim Șerbu, „Din carnetul unui medic de plasă”, „Veac nou”, 1946, 40; V. Cristian, Însemnările d-rului Ulieru, „Apărarea”, 1946, 12; Petre Bellu, Însemnările doctorului Ulieru, „Era nouă”, 1946, 593; Cezar Petrescu, Mărturisirile unui medic de țară, „Semnalul”, 1948, 1 866; Ov. S. Crohmălniceanu, „Din carnetul unui medic de plasă”, CNT, 1948, 113; Constant Ionescu, „Din carnetul unui medic de plasă”, RMB, 1948, 1 318; Adrian Marino, Însemnările doctorului Ulieru, „Națiunea”, 1948, 225
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
senzație de labirint vegetal. Străzile din Botoșani sunt largi și pustii și deși am fost dus prin oraș nu mi-a rămas în minte decât ideea unui infinit..." În timpul războiului se refugiază în Moldova, pierzând contactul cu școala. După propria mărturisire (Rememorări, în Națiunea, 25 dec. 1947) ideea de literatură i-a apărut în mod spontan. 1919 După război, în toamna anului 1919, se înscrie la Facultatea de litere din București. E custode la biblioteca facultății. Are ca profesori pe: N.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Apare pentru întîia oară pagina analitică, oricât de exterioară, obiectul scriitorului nefiind omul, ci o stare în sine, studiată monografic. Scriitorul surprinde indiferența conversației între îndrăgostiți, atmosfera de frivolitate distinsă și delicată, contradicțiile sufletești ale femeii, tristețile nemotivate, euforia premergătoare mărturisirilor. Se memorează mai bine Tănase Scatiu, deși, ca toate romanele lui Duiliu Zamfirescu, n-are volumul trebuitor. Scatiu e un Dinu Păturică, inferior sufletește, parvenit obscur ajuns moșier, deputat, în fine soțul unei fete de boier. Scatiu e caricat de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dantelării, cu cutii. Walter suportă dezagregarea Lenorei și moartea ei cu o impasibilitate perfectă. Totul se petrece după normele exacte ale sanatoriului, fără întîrzieri, fără dezordini sentimentale. Walter e un artist în a notifica economic o știre rea, evitând supărătoarea mărturisire și provocând diplomatic ideea în chiar mintea celui interesat. Elena pierde în sanatoriul Walter pe mamă-sa, Lenore, și pe soțul ei Drăgănesu, însă e atât de înghețată de oficialitate mondenă încît pare să prețuiască bunul-gust al celor doi de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai ales pentru adunarea informațiilor în legătură cu activitatea acestora. Din informațiile respective, am selectat uneori și noi, pentru partea ce o precede pe cea strict medalistica, în unele medalioane biografico-medalistice din lucrarea de față, ca și din altele. Am făcut această mărturisire pentru că o serie de personalități le receptam că aparținând în exclusivitate altor zone spirituale ale țării, cum era și cazul doctorului Ernest Juvara. Din impas ne-a scos truda acestui pasionat investigator al vieții și activității personalităților ieșene, Ionel Maftei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]