8,912 matches
-
la distrugerea nu numai a orașului Kabul, ci a unei întregi culturi, biblioteca fiind un depozitar al culturii afgane. Sanford Biggers a petrecut câțiva ani în Japonia, iar videoul lui prezintă un grup de artiști care fac un fel de meditație budistă, cântând o muzică celestă, ciudată, din clopote care au fost realizate din argint și aur provenit din bijuterii hip-hop. Mesajul lui este foarte clar: se referă la deturnarea sensului inițial al hip-hop-ului, dintr-unul social, o muzică protestară, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
avea să se producă și o „surpriză“ epidemiologică: virusurile papilomatozei iepurilor se transmit „mecanic“ de la un animal la altul, prin înțepătura unor țânțari (Aedes aegipti, A. triseriatus, Culex pipiens ș.a.) și artropode (Haemophsalis). Era și această constatare un subiect de meditație pentru oncologi, care-și puneau pentru prima oară problema dacă nu cumva un astfel de mod de transmitere nu funcționează și în infecțiile cu virusuri oncogene umane. Virusul tumorigen Lucké (primul virus herpes-cancer asociat) Oncogeneza virală nu este proprie doar
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Există deci cromo zomi care promovează diviziunea în urma unui stimul. Dacă trei-patru asemenea cromozomi își coordonează acțiunea... apare o proliferare rapidă.“ (Zur Frage der Erstehung malignen Tumoren, G. Fischer, Jena, 1914). Este clar că marele citofiziolog german prevestea prin această meditație biologică descoperirea de peste 80 de ani atât a oncogenelor pentru care M. J. Bishop și H. E. Varmus au primit premiul Nobel în 1989, cât și a genelor supresoare de tumori (TSG). cercetările din ultimii 15 ani (1995-2010) tind să
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
acel Horațiu, filosof cu renume,/ Tu ce vorbeai de patimi ca de-ale mărei spume ? (III 8). Finalul piesei aduce melancolica împăcare a lui Horațiu cu propria condiție de om supus vicistudinilor vârstei și de artist nepieritor. În chip semnificativ, meditația asupra curgerii anilor este cuprinsă într-o piesă închinată lui Horațiu, poetul latin mereu preocupat de goana ireversibilă a timpului, după cum o dovedesc multe din odele lui (I 7, 28, 37 ; II 3, 5, 7, 9, 14, 16 ; III 6
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se pot regăsi în aceste drame ale căutării, în acest dialog al Prezentului cu Antichitatea, întrebările și dilemele de azi și de totdeauna ale existenței . În toate cele trei cazuri, materialul documentar antic servește drept punct de plecare al unor meditații actuale sintetizate în considerațiile teoretice din preambul. De fiecare dată, intriga este construită în chip similar : unul din marii filosofi ai Atenei, înconjurat de admirația discipolilor și a femeilor frumoase, dar și de mefiența autorităților puse în gardă de puterea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
alte surse antice în piesa lui. Din Convorbirile memorabile ale lui Xenofon el împrumută episodul Teodotei, frumoasa curtezană dornică să afle de la Socrate cum să-și câștige prieteni (III 11), precum și cearta dintre Xantipa și fiul ei Lamprocles, prilej de meditație asupra binefacerilor dăruite de părinți copiilor oricât de nerecunoscători (II 2). Dramaturgul exploatează și dialogurile platoniciene : din Criton, el preia tentativa discipolului de a înlesni evadarea lui Socrate din închisoare, ca și argumentația filosofului cu privire la necesitatea de a respecta până la
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
presiunea aspirațiilor democratice având loc ca fenomen asemănător fluxului și refluxului, chiar dacă înțelesul concret al noțiunii de democrație diferă de la o epocă la alta. Evocarea precisă a momentelor trecute este instructivă pentru posteritate (p. 6). Istoria furnizează destule subiecte de meditație urmașilor, astfel că scriitorul modern interesat de trecut nu trebuie să recurgă la actualizări forțate pentru ca subiectul ales să aibă relevanță pentru cititorii timpului său. Dintre evenimentele înfățișate în piesă, dramaturgul atrage atenția spectatorilor asupra convulsiilor inerente oricărei schimbări de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a unor pasaje din textul antic, Horia Lovinescu schimbă uneori cursul evenimentelor în funcție de necesitățile dramatice sau atunci când dorește să le accentueze semnificația. Dincolo de valoarea documentară, dramaturgul urmărește să demonteze mecanismele istoriei spre a-i pune în lumină înțelesurile, într-o meditație despre implicațiile puterii politice. Are de ce să ne mire apariția în librării și, poate, încă mai mult reprezentarea scenică, într-o epocă de maximă vigilență a cenzurii, a unei piese a cărei nedisimulată temă era raportul dintre democrație și dictatură
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tipologii stricte, descifrând diversitatea nesfârșită a caracterelor, acestea descoperă felurite cauze ale suferinței omenești. Totuși, nu apar drept fragmente disparate, căci în fiecare autorul face viața moral și estetic inteligibilă la alt nivel de evoluție (p. 39). Toate laolaltă trădează meditația neîntreruptă asupra condiției umane, lucidă și amară ca a unui modern (p. 40). Pentru cei vechi, observă exegeta, nefericirea muritorilor se datorează hotărârilor de neînțeles ale sorții sau mâniei zeilor, uneori atrasă de faptele reprobabile ale oamenilor. Tragicii investighează în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se hrănesc din motivații psihologice diverse, ambigui, iar varietatea mișcărilor interioare constituie o sursă de dinamică a pieselor (p. 182). Dramaturgul cere smerenie pentru evitarea excesului, însă deschide și cariera voinței omenești superioare închinate datoriei, dreptății, sacrificiului (p. 183). Dincolo de meditația melancolică asupra libertății restrânse de unele limite de nedepășit ale condiției umane impuse de determinări biologice, sociale, psihologice, opera sofocleică aduce valori menite să reechilibreze viața în raport cu adevărurile comune (p. 183). Sentința „Așteaptă-te oricând la orișice” reprezintă strigătul lucidității
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Ei apelează adesea la anacronismul și la limbajul familiar des întrebuințate de autorii francezi moderni atrași de tematica mitică. În schimb, când reconstituie faptic și chiar textual expunerea lui Titus Livius despre înlăturarea regalității la Roma spre a-și dezvolta meditația despre dictatură și democrație, Horia Lovinescu exprimă programatic refuzul acestei soluții la modă considerând că, datorită caracterului ciclic al istoriei, evenimentele trecute sunt relevante pentru spectatorul actual. Oricum, indiferent de varietatea răspunsurilor, comun la toți scriitorii care se întorc la
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dă munca, realizarea palpabilă, acțiunea dusă până la sfârșit.” Mircea Malița 114. „Un cititor serios nu va crede nici pe scriitorul care înfățișează totul în roz, dar nici pe acela care întunecă totul.” Dumitru Micu 115. „Orice carte vie implică o meditație și cu atât mai mult, una în care existența e considerată din perspectiva omului modern.” Dumitru Micu 116. „Cărțile care le vezi că strică obiceiurile și năravurile cele mai bune și sunt spurcate și fără de rușine, să nu le iei
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de mâhniri caută un sfat în această tăcută lume a elocvenței.” Sibil 651. „Am ajuns într-o epocă în care cartea este un lucru foarte important, mai ales pentru acela care, trecut prin experiența vieții, se retrage în tihnă și meditație. Nu există nimic mai bun decât cartea și literatura.” Hovhannes Tumanian 652. „Prefața e fandoseala cărții.” Hacob Paronian 653. „Cărțile scrise, pe vremuri, cu pană de gâscă erau gândite - în mare parte - cu inimă de porumbel.” Eghia Demirgibașian 654. „Mai
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
casa vecină îi trimiteau reflexele soarelui la apus. Ziua se mai sfârșea o dată într-o baie de sânge abstract. Apropierea nopții te aspiră uneori ca un abis, așa că încercă să se gândească la altceva. Nu ducea lipsă de subiecte de meditație. Și deodată, se lovi peste frunte: sigur că da, ea e infirmiera divorțată de care îi vorbise învățătorul! Totul se acceleră puțin mai tare în direcția realității și în detrimentul visului. Idila nici măcar nu începuse și el avea deja un rival
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
doilea lipsind. O beretă foarte rotundă, foarte umflată, trona deasupra siluetei fragile ca un mare punct alb. Trebuie că avea opt sau nouă ani. Se plimba pe malul mării, cu mâinile în buzunare și aerul unei persoane adulte, adâncită în meditațiile ei. Ajungând în fața lui, se opri și se uitară surprinși unul la altul, în vreme ce câinele lansă un lătrat prietenos și preventiv totodată. Contrariat, calul își manifestă nerăbdarea trăgând de frâu. În clipa aceea, din vârful dunei, cineva începu să strige
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pledoaria lui Montaigne este în esență cea a înțelegerii lucide a limitelor condiției umane, semnificația ei devine demitizantă și iconoclastă. Aceste temeinice principii montaignene au anticipat cu trei secole înainte ideea riguros argumentată de ceea ce se va numi ulterior axiologie. Meditațiile înțeleptului retras în castelul său de la Périgord, izolat de numeroasele conflicte religioase într-o Franță bulversată, rămân și azi sau mai ales azi aproape de noi pentru că întrețin interesul maxim pentru umanism, cultură, carte. Ca orice capodoperă, Eseurile îndeamnă la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
care nimiceau totul în cale, o compensație târzie dar binevenită și voluptuoasă. Dacă tot e asemănat cu Roma prin numărul de coline, comparația aceasta ar trebui extrapolată și la numărul de monumente pe cap de locuitor. Păstrând proporțiile, amintim o meditație a lui Goethe: "Roma e o mare școală unde fiecare zi te învață atâtea lucruri că nu mai ai curajul să le exprimi. Ar trebui să rămâi aici câteva secole în tăcerea pythagoreică". Noi am putea prefera "tăcerea" unor iluștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
o idee ci și o realitate perenă. Cartea este un text elaborat personal și impersonal, în același timp. Excursul este erudit, el asociază adesea întâlnirile de la Academie cu reamintirea unor texte considerate potrivite în a-și dezvălui propriile păreri, cugetările, meditațiile și natura filozofică, domenii cu care ne-a obișnuit..." (Ion Hurjui). "E un mod foarte interesant de a provoca cugetătorul, de a-l ghida într-un labirint și după un itinerariu dificil să realizezi un discurs profund, coerent, referitor la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
instituții culturale, cât și de truda sibilinică a bibliotecarilor pierduți dar nu rătăciți, rătăciți dar nu pierduți printre rafturile din labirint. Aici, discursul cultural capătă coerență, marcând lungi perioade de deschidere spirituală, aici miile de volume îndeamnă la înțelepciune, cumpătare, meditație. În acele momente ne îndreptam gândurile spre iluștrii noștri înaintași, spre cei care au înfăptuit idealuri și au lăsat neprețuită operă. Ne gândeam la figura polivalentă a lui Gheorghe Asachi, patronul de spirit al bibliotecii, la Spiru Haret, cel care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
imigranți, fericirea care ne așteaptă... Indiferent însă de temerea de moment a omului, printre ramurile pletoase ale sălciilor din marginea râului vrăbiile "conversează" matinal și gălăgios. Necuprinsă-i tainica alchimie a naturii și a vieții. 38 "Carte de analiză psihologică, meditație filozofică și înțelepciune morală" (L. Grimberg), "Carte cu adevărat mare" (A. Gide), "Cartea franceză cea mai de seamă a secolului al XVI-lea" (Brunetière), "Cea mai originală carte din lume" (Brunschvieg), iată ce înseamnă Eseurile lui Montaigne în opinia unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
prea des îl întâlnim în zilele contemporane! 46 Părți de lumină. Sfeșnicele sunt părți de lumină, desprinse parcă din soare, din flacără, din scânteie, care însuflețesc spiritul privitorului și îl cuprinde precum focul sacru ca o continuă sursă de vrajă, meditație și iluzie. Ele, sfeșnicele, nu sunt doar obiecte de artă, venerate odată cu întreg cadrul divin din fața catapetesmei, cu un braț sau mai multe, de culori și forme diverse, ascunse efecte monocromatice ale luminii, purtătoare de subtile mesaje și gnoze încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pământul, izvoarele, codrii, colinele, florile. Universul acesta este spațiul virtualităților și al recuperării sensului uitat al începutului. Natura armonizează până și antinomiile și ne fixează ființa într-o continuă inițiere. 70 Problema ființei la Aristotel? Ideea aceasta a intrat în meditația atâtor filozofi, de la cei antici până la cei de azi. Numai că mai toți au plecat de la gândirea aristotelică prin incursiunile ei în metafizică și ontologie. Cineva spunea: pentru ca Aristotel să ni se dezvăluie cu adevărat este suficient să lăsăm să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
aici dicționarul nu este sărac), dar cât de ușor e să viseze! Rămâne până la urmă într-o suferință adâncă și plină de decepții. Învăluit de neliniști, uimiri, înfiorări, obsesii, omul se îndreaptă (sau ar trebui s-o facă) spre calea meditației, acolo poate să întâlnească teme capitale: puritate, smerenie, iubire, simbol, sacru, îndoială... Asemeni lui Novalis, îi mai rămâne să înalțe și un imn către noapte. 74 Pădurea, de partea cealaltă a versantului, luminată cu o clipă mai repede de soarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Hollywoodul o face Vietnamului, vezi Britton, 1986; Wood, 1986; Kellner și Ryan, 1988. 6 Majoritatea cronicilor au subliniat presupusul realism al filmului Platoon și i-au lăudat onestitatea și veridicitatea, dar și alte aspecte: posterul filmului, reclamele pentru film, comentariile, meditațiile asupra filmului venind dinspre comentatorii politici și cei în vîrstă au tins să-i accentueze realismul și reprezentarea veridică a războiului, vezi de exemplu articolele din New York Times ale corespondentului David Halberstam, ale soldatului veteran în marină David Trainor (15
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Brown. Discul său, "Say it Loud, I'm Black and I'm Proud" ("Spune răspicat: sînt negru și sînt mîndru de asta") a avut un impact enorm, pentru că puteai să dansezi pe muzica lui iar versurile îți dădeau subiecte de meditație...ritmul era un amestec de funk și soul, ceva cu totul diferit de jazz." (citat în Decker 1993: 63) 31 În legătură cu această cultură hip hop vezi Toop, 1984 și Dyson, 1993a. Paul Gilroy (1991) pretinde că rapul și hip hopul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]