8,525 matches
-
Caragele. Unul cuprinde o așezare din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), aflat pe terasa de pe malul stâng al Călmățuiului, la nord și nord-est de sat. Celălalt, aflat pe „Movila Lungă”, cuprinde o așezare din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolele al IV-lea-al V-lea e.n.)
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
valea Cotorcii, în jurul lacului, în zona „La Siliște”. El cuprinde o așezare din neoliticul mijlociu (mileniul al V-lea î.e.n.), o așezare geto-dacică aparținând culturii Latène (secolele al V-lea î.e.n.-I e.n.), o așezare și o necropolă din perioada migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) și o așezare medievală din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Monumentul de arhitectură este conacul Procopie Casota din satul Casota, datând de la 1872. Monumentul memorial este o cruce de piatră din 1870, aflată
Comuna Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/300818_a_302147]
-
lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: așezarea din epoca medievală timpurie aparținând culturii Dridu (secolele al IX-lea-al XI-lea) de la Cioranca și așezarea din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolele al III-lea-al IV-lea e.n.) din zona „Movila Țiganului” de lângă Limpeziș. Al treilea este clasificat ca monument memorial sau funerar și este o cruce de piatră din curtea lui Ioniță Florea din satul Movila
Comuna Movila Banului, Buzău () [Corola-website/Science/300830_a_302159]
-
așezare a acestei culturi arheologice; altele mai noi, respectiv o așezare din perioada Halstatt timpurie (secolele al XII-lea-al IX-lea î.e.n.), una geto-dacică din perioada Latène (secolele al II-lea-I î.e.n.), o necropolă de incinerație din epoca migrațiilor (secolele al VI-lea-al VII-lea e.n.) și o așezare medievală timpurie din secolele al X-lea-al XII-lea. În rest, în comuna Merei se află alte nouăsprezece obiective incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
satul Valea Puțului Merei, cel de la vest de satul Dealu Viei, cel de la Izvoru Dulce, cel de la Movila Drumul Oilor și cel de la Movila de la Baltă (ambele lângă Lipia), așezarea geto-dacică de pe Dealul Călugărului de lângă satul Merei, necropola din epoca migrațiilor de la sud de satul Ogrăzile, și amplul sit arheologic de la Nenciulești. Cinci sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Pantelimon” de la Ciobănoaia datând din secolul al XVIII-lea; pivnița brâncovenească de la sfârșitul secolului al XVII-lea din satul Izvoru
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
interes național din punctul „Zănoaga” aflat la 4 km nord de satul Fințești. El cuprinde două așezări din care una fortificată, aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), precum și o așezare din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al V-lea e.n.). În rest, alte cinci obiective sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice două la Fântânele și două la Proșca
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
cuprinde o așezare și o necropolă de la mijlocul mileniului al III-lea î.e.n. (Epoca Bronzului) și o necropolă din perioada Halstatt (secolul al V-lea î.e.n.); un alt sit, de pe dealul Greabănu din același sat cuprinde o așezare din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea); lângă satul Proșca, pe vârful Proșca, în livada de la cruce și pe dealul Proșca, inclusiv în zona „Trei Izvoare”, se află un sit ce cuprinde o așezare din Epoca Bronzului, o alta din perioada Halstatt (secolele
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
livada de la cruce și pe dealul Proșca, inclusiv în zona „Trei Izvoare”, se află un sit ce cuprinde o așezare din Epoca Bronzului, o alta din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), două necropole din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) și o așezare medievală din secolul al XVI-lea; pe Valea Proștii la sud-vest de aceluași sat, până la punctul de vărsare al pârâului, s-au descoperit alte două așezări, una din Epoca Bronzului și alta
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
IV-lea e.n.) și o așezare medievală din secolul al XVI-lea; pe Valea Proștii la sud-vest de aceluași sat, până la punctul de vărsare al pârâului, s-au descoperit alte două așezări, una din Epoca Bronzului și alta din perioada migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.). Al cincilea monument de interes local este clasificat ca monument de arhitectură. Este vorba de biserica „Sfânta Treime” (cu clopotnița) din satul Proșca, datând de la începutul secolului al XIX-lea.
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
granița spre est a Daciei romane și deci cuprindeau și aceste teritorii. Continuitatea și stabilitatea populației din acest sat este dovedită și după retragerea stăpânirii romane din Dacia - prin descoperirile arheologice făcute în cetățile de la Șieu-Măgheruș și Șirioara. Din perioada migrației popoarelor este demn de amintit faptul că în această zonă s-au stabilit vremelnic pecenegii și cumanii, din care o parte au fost asimilați de populația băștinașă iar altă parte au plecat. După trecerea valului de popoare migratoare în această
Chintelnic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300870_a_302199]
-
satele vecine extinzându-se pe toate locurile prielnice agriculturii pana aproape de Dej. Perioada comunista a dus la părăsirea satului de către o buna parte a populației creându-se un excedent de forța de munca prin colectivizare. Dacă nu ar fi existat migrația sat-oraș și Banat populația Căianului Mic ar fi astăzi de 10.000 de locuitori. Astăzi circa 600 de persoane din populația activă sunt plecate la munca în alte țări, aceasta reprezentând un alt mod de a prospera economic.
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
un gratoar pe așchie), atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată) și punctul Văiugi II-pe partea nord, nord-estică a Iazului Morii, unde s-au descoperit bucăți de chirpic și fragmente ceramice aparținând primei epoci a fierului (Hallstatt timpuriu) și probabil, începutul epocii migrațiilor (sec. III-IV d. Hr.), precum și perioadei feudalismului dezvoltat (sec. XV) și târziu (sec. XVII-XVIII). Tot aici s-a găsit și o piesă microlitică de silex atribuită cu probabilitate paleoliticului superior. Toate aceste piese se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
teritoriu locuit de români și de înaintașii lor. Urmele arheologice și numismatice enumerate mai sus dovedesc și argumentează continuitatea populației locale în perioada stăpânirii romane din Dacia, menținerea legăturilor cu lumea romană și bizantină, precum și continuitatea populației autohtone în perioada migrației popoarelor. Contactul vremelnic cu triburile migratoare ale sarmaților, goților, hunilor, slavilor, mongolilor, tătarilor etc. a rămas fără urme demne de luat în seamă în viața și obiceiurile autohtonilor-prezente doar în riturile funerare sau în predispoziția pentru unele obiecte de podoabă
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
români (97,1%). Pentru 2,85% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,25%). Pentru 2,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Dacă în perioada până în anul 1960 migrația definitivă a cunoscut valori reduse, în jur de 5-6%, datorită ritmului de dezvoltare al industriei în acea perioadă cât și posibilităților reduse de a găsi un loc de muncă în centrele urbane apropiate, după aceasta, crește la 13,6% în
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
de asemenea piese de silex și fragmente ceramice aparținând culturii Cucuteni, fazele A, A-3 și B1 în asociere cu fragmente de ceramică de tip Cucuteni - C. Tot în acest punct s-au găsit fragmente ceramice aparținând epocii fierului, epoca migrațiilor secolul III-IV e.n., feudalismului dezvoltat și târziu secolul XIV XVI și secolul XVII - XIX. În punctele "Dealul Depozitelor" în dreptul cantonului C.F.R. și "Dealul Curții" situat în partea de sud a satului Cernești, stânga văii Sitnei, s-au descoperit: o ceașcă
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
care după V. Spinei datează din secolul X-XI și aparțin unui grup turanic (pecenegilor sau uzilor). În concluzie, principalele vestigii arheologice datează din: Paleoliticul superior, Cultura Cucuteni, sfârșitul epocii bronzului (Cultura Noua), Epoca fierului (Hallstatt târziu - La Tene timpuriu), Epoca migrațiilor (sec. IV și IX-X). Sunt dovezi și din perioada de trecere la feudalism. În punctul Lutăria de la școală, pe terasa din stânga Sitnei s-au observat 4 gropi în formă de pâlnie și fragmente ceramice de culoare cenușie cu decor ionizat
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
câteva pâlcuri de plante formate din relictul terțiar, foarfecă băltii ("Stratiotes aloides") și alte specii de plante rare. Pe luciul apei pot fi văzute o sumedenie de păsări, în funcție de anotimp, precum lișițe, rate mari, sarsele de vară, lăcari, iar în timpul migrațiilor de toamnă și de primăvară chiar și stârci mici, stârci galbeni, găinușe de baltă, stârci de noapte ș.a. Rezervatia naturală de protecție acifaunistica Rotbav face parte din Situl NATURĂ 2000 Dummbravita - Rotbav - Măgura Codlei. Rezervație naturală a fost declarată arie
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
În general, este acceptat faptul că în Șercaia, a existat o veche mănăstire de călugări cistercieni, amintirea acesteia perpetuându-se în câteva toponimedin localitate: "Montschebicher Wiech" (drumul călugărilor), "Montschenauer Hill" (dealul călugărilor) etc. Localitatea și-a schimbat deseori demografia datorită migrațiilor (1780 în Țara Românească, 1907 și 1920 în SUA), războaielor sau deportărilor (1945 în URSS). În anul 1510, în Șercaia erau 35 de latifundiari, în 1900, 896 sași, iar în 1944, 821 de suflete. Astăzi în Șercaia se află 3
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
într-o movilă. De-a lungul timpului numele a fost ortografiat ca "Bordeiul Verde" și "Bordeiu Verde". Pe teritoriul comunei au fost descoperite vestigii istorice datând din epoca neolitică, aparținând culturilor Boian și Gumelnița, precum și urme de locuire din perioada migrațiilor sarmatice și pecenege (secolele II-XI e.n.). Toponime aparținând comunei, deși nu implicit localității, sunt printre cele mai vechi toponime rurale din județul Brăila, menționate în documente. Astfel „Șchiaul” este atestat într-un hrisov a lui Radu cel Mare din 1505
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
a alege pentru așezările lor grindurile sau popinele din luncile râurilor este argumentată de complexul de pe popina din lunca Călmățuiului (Movila din Baltă), de lângă satul Lișcoteanca. Următorul nivel de locuire corespunde secolelor al II-lea - al III-lea e.n., epoca migrațiilor sarmaților. Descoperirile din mormintele sarmatice de la "Movila din Baltă", "Movila Olarului" și "Moș Filon", constând în arme, ceramică cenușie indigenă și ceramică de import romană, demonstrează existența sedentară a unei populații sarmatice (cel mai probabil din tribul roxolanilor), aflată sub
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
O parte a vechiului sat a devenit stațiune balneară ( Băi). Oltul părăsește Bazinul Ciucului de Mijloc la Strâmtoarea Jigodinului. Denumirea localității provine din cuvântul secuiesc "ság" (dâmb). Vis-a-vis de sat pe malul Oltului se află ruinele unei cetăți din timpul migrațiilor popoarelor. Alte ruine se află pe malul drept al Oltului tot din această perioadă. Satul a avut 1213 locuitori în 1910.
Jigodin () [Corola-website/Science/301008_a_302337]
-
în anii 1800 satul era situat cu 3 km mai la dreapta față de locația actuală, pe partea dreaptă a pârâului Glavaciog. Sunt ipoteze care spun că populația acestui sat ar fi fost afectată de o epidemie, ciumă, astfel fiind explicată migrația. O explicație ar putea fi și lipsa surselor de apă în vechea zonă. Astăzi, pe vechea locație (probabilă), pot fi văzute pietre iar în apropiere este un monument istoric și anume: o așezarea de tip tel, la NE de satul
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]
-
1950, ajungând la nivelul maxim din toată istoria comunei. La recensământul din 21 februarie 1956, situația se prezenta astfel: Chiar dacă în anul 1967 au intrat în vigoare măsurile legislative privind creșterea natalității, populația a început să scadă mai ales din cauza migrației către centrele urbane: Cele mai vechi urme de civilizație de pe teritoriul comunei datează din paleolitic. În nord-estul comunei a fost descoperit un sit arheologic din paleoliticul superior, cu elemente de peste 20000 de ani. În partea de vest a satului Crețeștii
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
se numea «Avântul Ibănești». În 1980, terenul de fotbal a fost transformat de comuniști în teren arabil, un alt teren de fotbal fiind creat aproape de școală, pe șes în zona numită "Târna", teren folosit aproape exclusiv de elevi deoarece datorită migrației tinerilor către orașe, devenise dificil de creat o echipă de fotbal formată din adulți . După căderea comuniștilor , terenul de sport al comunei a revenit pe vechiul amplasament, o perioadă jucându-se doar meciuri ocazionale între amatori, din 2006 participând din
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
comuna Tătăranu inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este situl arheologic aflat la sud de satul Mărtinești, în zona stației de filtrare a apei. El cuprinde o așezare și o necropolă din Epoca Migrațiilor, atribuite culturii Cerneahov (secolul al IV-lea e.n.) și o așezare medievală timpurie datând din secolul al X-lea.
Comuna Tătăranu, Vrancea () [Corola-website/Science/301905_a_303234]