8,023 matches
-
stricat ; hotărârăm să dormim În trăsură” ; <endnote id="cf. 276, p. 122"/>) și Calistrat Hogaș la Începutul secolului XX : „Când pășirăm pragul [crâșmei evreului Avrum], o duhoare alcătuită din toate miresmele pământului Îmi străbătu până-n creieri : nu te pricepeai dacă miroase a pământ, a ouă clocite, a grăsime râncedă, a pește sărat, a piele nedubită, a brânză iute, a curechi murat..., nu mirosea a nimic din toate acestea, dar mirosea a toate acestea la un loc... Trebuie să recunosc nasului meu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crâșmei evreului Avrum], o duhoare alcătuită din toate miresmele pământului Îmi străbătu până-n creieri : nu te pricepeai dacă miroase a pământ, a ouă clocite, a grăsime râncedă, a pește sărat, a piele nedubită, a brânză iute, a curechi murat..., nu mirosea a nimic din toate acestea, dar mirosea a toate acestea la un loc... Trebuie să recunosc nasului meu Însă gloria de a fi Înfruntat cu un adevărat eroism această duhoare ciumată, fără ca totuși să se strâmbe câtuși de puțin” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toate miresmele pământului Îmi străbătu până-n creieri : nu te pricepeai dacă miroase a pământ, a ouă clocite, a grăsime râncedă, a pește sărat, a piele nedubită, a brânză iute, a curechi murat..., nu mirosea a nimic din toate acestea, dar mirosea a toate acestea la un loc... Trebuie să recunosc nasului meu Însă gloria de a fi Înfruntat cu un adevărat eroism această duhoare ciumată, fără ca totuși să se strâmbe câtuși de puțin” <endnote id="(439, p. 82)"/>. În 1910, Henri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(481, p. 350)"/>. Julian Ursyn Niemcewicz Își bătea joc Într-o nuvelă de evreii polonezi, spunând că aceștia mănâncă și „Înghețată de usturoi” <endnote id="(682, p. 70)"/>, iar Isaac Babel Își aducea aminte de casa natală din Odessa, „mirosind a ceapă și a destin evreesc” <endnote id="(793, p. 273)"/>. Plimbându-se pe la Începutul secolului XX prin București, Henri Stahl suportă cu greu cartierul evreiesc, În care totul „duhnește teribil a usturoi și a crasă murdărie”. De fapt, conchide
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sadea [...]. În multe mâncări se pune mujdei de usturoi” <endnote id="(727, pp. 71 și 76)"/>. Pe la mijlocul aceluiași secol, călătorind prin Valahia, germanul Richard Kunisch era scârbit de lipsa de curățenie și de mirosul emanat de călugării („erau murdari și miroseau grețos a usturoi”) și de preoții români : „Curate nu sunt nici haina și nici persoana lor, iar preferința pentru ceapă și usturoi le face prezența insuportabilă” <endnote id="(760)"/>. Nici boierii români nu stăteau mai bine la acest capitol. „La
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1833 pictorul maghiar Barabás Miklós -, Însă după prima masă nu m-am mai dus, scuzându-mă cu câte ceva, căci se gătea cu usturoi, ceea ce nu puteam suferi” <endnote id="(861, p. 31)"/>. De fapt, a spune despre cineva că miroase a usturoi (sau a ceapă) este o remarcă depreciativă și disprețuitoare, menită să indice proveniența socială umilă, din „lumea de jos” (sat, mahala etc.), a persoanei respective. Referindu-se la un sat bucovinean, regina Elisabeta a României scria următoarele În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sat, mahala etc.), a persoanei respective. Referindu-se la un sat bucovinean, regina Elisabeta a României scria următoarele În 1887 : „Șeade de vorbă cu unul din acei numeroși jidovi, cu anteree lungi, cu perciuni și cu căciulele soioase În cap ; miroase a usturoi până acilea sus. Of ! Dar ce și unde nu miroase aci a usturoi ? ! Casa, satul, țiganii, bucatele, tot miroase a usturoi. S’ar crede că numai usturoi se mănâncă p’aci” <endnote id="(463)"/>. Mirosul de usturoi degajat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
regina Elisabeta a României scria următoarele În 1887 : „Șeade de vorbă cu unul din acei numeroși jidovi, cu anteree lungi, cu perciuni și cu căciulele soioase În cap ; miroase a usturoi până acilea sus. Of ! Dar ce și unde nu miroase aci a usturoi ? ! Casa, satul, țiganii, bucatele, tot miroase a usturoi. S’ar crede că numai usturoi se mănâncă p’aci” <endnote id="(463)"/>. Mirosul de usturoi degajat de evreu a devenit un motiv literar, care nu putea să lipsească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de vorbă cu unul din acei numeroși jidovi, cu anteree lungi, cu perciuni și cu căciulele soioase În cap ; miroase a usturoi până acilea sus. Of ! Dar ce și unde nu miroase aci a usturoi ? ! Casa, satul, țiganii, bucatele, tot miroase a usturoi. S’ar crede că numai usturoi se mănâncă p’aci” <endnote id="(463)"/>. Mirosul de usturoi degajat de evreu a devenit un motiv literar, care nu putea să lipsească din anecdotele și snoavele populare. Pe la mijlocul secolului al XIX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au Întărit clișeul „jidanului murdar și Împuțit”, dar nu i-au dat naștere. Dosarul problemei este mult prea gros pentru a Încerca să-l rezolv aici, dar cred că un lucru trebuie spus tranșant : la origine, nu atât „evreul real” mirosea urât, cât „evreul imaginar”. Explicația antropologică Prejudecata că străinul/evreul ar fi urât mirositor este, cred, o problemă de receptare a alterității la nivelul mentalității populare, conform principiului „cel diferit miroase diferit”. Cu alte cuvinte, (se crede că) evreul miroase
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trebuie spus tranșant : la origine, nu atât „evreul real” mirosea urât, cât „evreul imaginar”. Explicația antropologică Prejudecata că străinul/evreul ar fi urât mirositor este, cred, o problemă de receptare a alterității la nivelul mentalității populare, conform principiului „cel diferit miroase diferit”. Cu alte cuvinte, (se crede că) evreul miroase diferit pentru că (se crede că) el este diferit. Și evreul nu este pur și simplu un om diferit ; el este prototipul omului diferit. Creștinii sfinți sunt și ei diferiți (față de creștinii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mirosea urât, cât „evreul imaginar”. Explicația antropologică Prejudecata că străinul/evreul ar fi urât mirositor este, cred, o problemă de receptare a alterității la nivelul mentalității populare, conform principiului „cel diferit miroase diferit”. Cu alte cuvinte, (se crede că) evreul miroase diferit pentru că (se crede că) el este diferit. Și evreul nu este pur și simplu un om diferit ; el este prototipul omului diferit. Creștinii sfinți sunt și ei diferiți (față de creștinii de rând) și, ca atare, miros și ei diferit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crede că) evreul miroase diferit pentru că (se crede că) el este diferit. Și evreul nu este pur și simplu un om diferit ; el este prototipul omului diferit. Creștinii sfinți sunt și ei diferiți (față de creștinii de rând) și, ca atare, miros și ei diferit, dar plăcut. Spre deosebire de evrei, care miros diferit, dar neplăcut. Conform concepției Bisericii creștine, nonputrefacția unui cadavru și mirosul de smirnă pe care Îl degajă acesta reprezintă o dovadă de sfințenie. Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o inspiră se zbate, tremură și cade”) și Rai (unde „sufletul virtuosului are senzația că se află În mijlocul plantelor și că inspiră miresme”) <endnote id=" (61, pp. 129-131)"/>. În Încercarea de a aduce argumente În favoarea teoriei conform căreia „cel diferit miroase diferit”, voi spune doar că evreul nu este singur În această postură Înjositoare. Știm de la antici că, În general, „murdăria celuilalt pute”, iar cea proprie „miroase frumos” (În lat., stercus alterius cuique male olet și stercus suum cuique bene olet
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 129-131)"/>. În Încercarea de a aduce argumente În favoarea teoriei conform căreia „cel diferit miroase diferit”, voi spune doar că evreul nu este singur În această postură Înjositoare. Știm de la antici că, În general, „murdăria celuilalt pute”, iar cea proprie „miroase frumos” (În lat., stercus alterius cuique male olet și stercus suum cuique bene olet) <endnote id="(422, p. 268)"/>. Vorba lui Tudor Arghezi : „Așa a fost să fie ca nimănui/ Să nu-i miroasă murdăria lui,/ În schimb, pe vrute
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
murdăria celuilalt pute”, iar cea proprie „miroase frumos” (În lat., stercus alterius cuique male olet și stercus suum cuique bene olet) <endnote id="(422, p. 268)"/>. Vorba lui Tudor Arghezi : „Așa a fost să fie ca nimănui/ Să nu-i miroasă murdăria lui,/ În schimb, pe vrute sau nevrute,/ Parfumul altuia Îi pute” (Înscripție pe un flacon de cristal). În celebrul său Eseu despre principiul populației (În ediția a II-a, din 1803), economistul englez Thomas R. Malthus compune un adevărat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai răspândite În ceea ce-i privește anume pe evrei, dar asta pentru că evreul este homo alienus prin excelență. El este prototipul „străinului”, al „celuilalt”. Dar și ceilalți „ceilalți” au deficiențe similare. Conform acestor „relații de subordonare”, pentru creștin, evreul ar mirosi urât, dar pentru bărbatul creștin, femeia evreică ar mirosi și mai urât. Vezi În acest sens o sugestivă zicătoare populară a șvabilor : Abraham pute a usturoi, Dar Sara pute cât doi <endnote id="(83, p. 108)"/>. Sarcastic, poetul evreu modernist
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dar asta pentru că evreul este homo alienus prin excelență. El este prototipul „străinului”, al „celuilalt”. Dar și ceilalți „ceilalți” au deficiențe similare. Conform acestor „relații de subordonare”, pentru creștin, evreul ar mirosi urât, dar pentru bărbatul creștin, femeia evreică ar mirosi și mai urât. Vezi În acest sens o sugestivă zicătoare populară a șvabilor : Abraham pute a usturoi, Dar Sara pute cât doi <endnote id="(83, p. 108)"/>. Sarcastic, poetul evreu modernist Sergiu Dan (Isidor Rotman, 1903-1976) scria la rândul său
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acest sens o sugestivă zicătoare populară a șvabilor : Abraham pute a usturoi, Dar Sara pute cât doi <endnote id="(83, p. 108)"/>. Sarcastic, poetul evreu modernist Sergiu Dan (Isidor Rotman, 1903-1976) scria la rândul său : „Amelia sufăr,/ Dar nu pot mirosi ovreicile./ Iubesc mai mult pe fratele tău/ decât pe tine,/ du-te !” (Contimporanul, nr. 77, 1927). Explicația mitologico-teologică Duhoarea pe care o degajă „evreul imaginar” este un motiv stereotip secundar, generat de motive stereotipe primare : el miroase urât pentru că ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dar nu pot mirosi ovreicile./ Iubesc mai mult pe fratele tău/ decât pe tine,/ du-te !” (Contimporanul, nr. 77, 1927). Explicația mitologico-teologică Duhoarea pe care o degajă „evreul imaginar” este un motiv stereotip secundar, generat de motive stereotipe primare : el miroase urât pentru că ar fi fost blestemat pentru deicid, pentru că ar fi vrăjitor („Evreul are atâta vrăjitorie cât păr au nouă vaci”, susține un vechi proverb german, folosit și de Martin Luther ; <endnote id="cf. 3, p. 20"/>), pentru că ar fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sq."/ De aici provin apelative injurioase, de genul „jidan Împuțit” <endnote id="(vezi nota 626)"/>, dar și producții pseudo- folclorice moderne, virulent antisemite, de genul : „Jidanii, cum am dezvoltat,/ Din scârnă de câine s-au format,/ De aceea corpul le miroase greu,/ De aceea au fața scălămbată rău” <endnote id="(29)"/>. Conform „textelor poporane” românești, pentru vina de a-l fi chinuit și răstignit pe Isus, „jidovii” au fost blestemați să le iasă păduchi din corp, să le putrezească „tot trupul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mari În cap, care se sparg”, astfel că sângele „se scurge pre păr și pre barbă” <endnote id="(19, II, p. 117)"/>. Legenda populară românească potrivit căreia, În urma actului de deicid, Maica Domnului i-ar fi blestemat pe evrei să miroasă urât a generat o altă credință populară : „De la Sf. Maria Mare [15 august] până la Sf. Maria Mică [8 septembrie], dacă nu cade bruma, se Împut jidovii” <endnote id="(3, p. 19 ; 30, p. 37)"/>. Este un mod implicit de a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și spurcate [...], cu rea Împuțiciune” ( Într-un blestem din 1794 ; <endnote id="cf. 679, p. 147"/>). Evreii erau „jidovi necurați” (ca Într-un manuscris românesc din secolul al XVII-lea ; <endnote id="cf. 19, II, p. 112"/>) și, ca atare, miroseau urât. Evident, pentru mentalul creștin, apa din cristelniță elimină mirosurile evreului convertit. Și la țiganii din Transilvania există credința că „botezul Îl eliberează pe om de un miros [urât] pe care Îl are de la natură” <endnote id="(833, p. 70
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt semnele distinctive ale unei cârciumi evreiești Într-un text hiperbolic scris de Calistrat Hogaș la Începutul secolului XX : „Când pășirăm pragul [crâșmei lui Avrum], o duhoare alcătuită din toate miresmele pământului Îmi străbătu până-n creieri : nu te pricepeai dacă miroase a pământ, a ouă clocite, a grăsime râncedă, a pește sărat, a piele nedubită, a brânză iute, a curechi murat..., nu mirosea a nimic din toate acestea, dar mirosea a toate acestea la un loc” (439, p. 82). Mihail Sadoveanu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crâșmei lui Avrum], o duhoare alcătuită din toate miresmele pământului Îmi străbătu până-n creieri : nu te pricepeai dacă miroase a pământ, a ouă clocite, a grăsime râncedă, a pește sărat, a piele nedubită, a brânză iute, a curechi murat..., nu mirosea a nimic din toate acestea, dar mirosea a toate acestea la un loc” (439, p. 82). Mihail Sadoveanu a descris și el În termeni negativi - Într-o povestire din 1905 - cârciuma ținută de un evreu Într-un sat din Moldova
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]