8,110 matches
-
acmu să încheie, cra, cra, cra. Și nu numai după Istoriia ieroglificească cu numele Corb, ce așeși cu trup, cu suflet și cu totului tot, același și adevărat așe să fii te arăți"26 (s.m.). Sigur, e un semn de modernitate ca la 1705, când nici măcar nu exista o tradiție a limbii literare în cultura română, cu atât mai puțin una a narațiunii ficționale, să pui un personaj să-i explice altuia motivațiile construcției sale în cadrul cărții în care își deapănă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
arheologie a științelor umane, pp. 40-41. Filosoful consideră că ar exista "două mari discontinuități în epistema culturii occidentale": "aceea care inaugurează vârsta clasică (spre jumătatea secolului al XVII-lea) și aceea care, la începutul secolului al XIX-lea, marchează pragul modernității noastre". Diferența majoră ar consta în faptul că, abia începând cu secolul al XIX-lea, "limbajul ca tablou spontan și grilă inițială a lucrurilor, ca releu indispensabil între reprezentare și ființe, se face, la rândul său, nevăzut; o istoricitate profundă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
arme pe care îl laudă Voltaire, este în epoca lui și cu stilul său fastuos barochist în culori răsăritene, un moralist de clasă și (...), împreună cu Miron Costin, el deschide un curent de gândire și un stil moralistic care ajunge până în modernitatea și postmodernitatea românească." 8 Dimitrie Cantemir, Monarchiarum Physica Examinatio (Studiu asupra naturii monarhiilor), tradusă de Gh. Haupt, în Gh. Haupt, "Studiu asupra naturii monarhiilor. Un document inedit al lui D. Cantemir", în "Studii. Revistă de istorie și filosofie", Anul 4
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
arheologie a științelor umane, p. 40-41. Filosoful consideră că ar exista "două mari discontinuități în epistema culturii occidentale": "aceea care inaugurează vârsta clasică (spre jumătatea secolului al XVII-lea) și aceea care, la începutul secolului al XIX-lea, marchează pragul modernității noastre". Diferența majoră ar consta în faptul că, abia începând cu secolul al XIX-lea, "limbajul ca tablou spontan și grilă inițială a lucrurilor, ca releu indispensabil între reprezentare și ființe, se face, la rândul său, nevăzut; o istoricitate profundă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
arme pe care îl laudă Voltaire, este în epoca lui și cu stilul său fastuos barochist în culori răsăritene, un moralist de clasă și (...), împreună cu Miron Costin, el deschide un curent de gândire și un stil moralistic care ajunge până în modernitatea și postmodernitatea românească." 284 Dimitrie Cantemir, Monarchiarum Physica Examinatio (Studiu asupra naturii monarhiilor), tradusă de Gh. Haupt, în Gh. Haupt, "Studiu asupra naturii monarhiilor. Un document inedit al lui D. Cantemir", în "Studii. Revistă de istorie și filosofie", Anul 4
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe-atunci de dezvoltarea socială, economică și politică a științei și tehnicii în două spații culturale diferite. În Statele Unite, cultura umanistă, dacă este legitimă, nu este constrângătoare. Autorii pot lua în calcul imagini noi, provenind din universurile tehnice și din modernitatea care decurge de acolo în timpul celei de-a doua revoluții industriale, fără a risca să fie blamați pentru asta. Cititorii pot contribui și ei cu idei chiar prost formulate, cu atât mai mult cu cât aceste texte se adresează unui
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și Aldous Huxley; apoi, ne vom apleca asupra unora dintre inventatorii temelor clasice menite unei frumoase posterități: Ray Cummings, A. E. Van Vogt, Isaac Asimov, Ray Bradbury și Arthur C. Clarke. În încheiere, vom studia patru autori complecși, care întruchipează modernitatea SF-ului. 1. Câteva repere pornind de la cei trei piloni ai genului Jules Verne (1828-1905) este considerat un autor important pentru istoria avant la lettre a SF-ului. Se numără printre primii care și-au legat ficțiunile de substratul modernității
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
modernitatea SF-ului. 1. Câteva repere pornind de la cei trei piloni ai genului Jules Verne (1828-1905) este considerat un autor important pentru istoria avant la lettre a SF-ului. Se numără printre primii care și-au legat ficțiunile de substratul modernității tehniciste. La început, doar îngroașă trăsăturile a ceea ce vede. După modelul aerostatelor cu aer cald, scrie Cinq semaine en ballon / Cinci săptămâni în balon 133; după modelul submarinului, imaginează Nautilus; pornind de la marele pachebot englez la a cărui construcție asistase
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
vestiți și lăudați în veacuri pentru jenia și talantul lor"2. De-a lungul întregului secol, "geniul și talentul" va funcționa ca automatism de limbaj, ca stereotip, forma cea mai puțin reflectată a ideii. Împotriva tuturor eforturilor depuse de filosofii modernității de a disocia talentul de geniu 3, pentru simțul comun va fi mai simplu să denumească generic sfera capacităților creatoare, printr-o unică expresie confuz-totalizatoare - printr-un clișeu. Prezența termenului pare oarecum întâmplătoare la Mumuleanu, mai degrabă un accident de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu practicile teoretice. Putem trage concluzia că nu toate culturile genialității stabilesc o relație privilegiată cu teoria. Dar și că, în mod curios, secolul XX a fost disputat de cele două modele istorice ale genialității, că o polemică din zorii modernității s-a reactualizat foarte aproape de noi -, și că există forme recente de apreciere ale literaturii prin care geniile literaturilor naționale și-au supraviețuit. * * * Ceea ce aș reține e vitalitatea practicilor legate de ideea de geniu. Tehnicile spontaneității rămân productive și în afara
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
altul, La Mansarde des artistes, de Scribe, Dupin și Varner e din 1825, iar micul roman al lui Balzac, Capodopera necunoscută, apare în 183118. Nu e locul pentru o detaliere a acestui fenomen extrem de important în definirea culturilor literare în modernitate. Aș reține totuși explicația pe care o dă Nathalie Heinich pentru emergența reprezentării boemei la începutul secolului al XIX-lea și pentru constituirea schemei ei imaginare 19. La origine a fost un dezechilibru apărut în lumea artei după Revoluția din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Văcărescu? I se pot atribui calități care să facă din el un gen, un autor-funcție, o poziție clar determinată în tabulatura spirituală a culturii române? Poate că în cazul lui Ienăchiță Văcărescu răspunsul ar fi afirmativ. Prim poet al modernității, autor de gramatică și model de bun uzaj al limbii, întemeietor al unei dinastii de scriitori, el are un "gen". Dar pentru mulți alți autori vizați de Heliade Rădulescu acest lucru e imposibil. De pildă, "genul" lui Daniel Scavinschi, autor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
atlet într-o probă olimpică sau încordarea unui personaj într-o dramă mitologică. Or, faptul că fragmentele au putut fi considerate ca opere a provocat o deplasare a relației cu obiectele estetice. Într-o reflecție recentă asupra ipostazelor aisthesisului în modernitate, Jacques Rancière20 a arătat că în acest proces de ridicare a vestigiilor la demnitatea aprecierii estetice s-a produs o modificare esențială a definiției frumosului. Dacă privești formele din perspectiva incompletă a fragmentelor, ceea ce se vede e mișcarea pură, voluta
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dacă gesturile lor sunt utile, bune sau dimpotrivă necuviincioase. Estetica fragmentului suspendă calculele utilitare sau etice pe care le putea implica o estetică a reprezentării. De aceea, Jacques Rancière o apropie de conceptul gratuității și al dezinteresării artei pe care modernitatea l-a gândit prin ideea kantiană a finalității fără scop. Doar că filiera pe care au fost vehiculate aceste noi forme de apreciere estetică a fost legată prin figurile monumentalității de recuperarea trecutului și ulterior de exaltarea conștiinței naționale. Estetica
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
miza acestei imaginații centrate pe prezență e înțelegerea unei caracteristici a timpului modern. Bolliac urmărește să se poziționeze în raport cu o anume viteză, o capacitate de a expune și de a amenința aparențele, o sensibilitate pentru stările tranzitorii care sunt caracteristice modernității. E aceași percepție care, într-o altă lume, avea să stimuleze reflecția lui Baudelaire în marginea fotografiei sau mai târziu, pe aceea a lui Walter Benjamin asupra "pasajelor" urbane. Măcar sub forma unei ipoteze de lucru, să acceptăm că sentimentul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a lui Walter Benjamin asupra "pasajelor" urbane. Măcar sub forma unei ipoteze de lucru, să acceptăm că sentimentul precarității vieții, care a fost transferat spre arheologie de către scriitori la sfârșitul anilor 1860, se hrănea dintr-o formă de cunoaștere a modernității și că vehicula reprezentări ale temporalității menite să participe la descifrarea realității contemporane. * * * Cam în aceeași epocă în care era atent la urmele pe care timpul le lasă asupra unei femei sau asupra "formei plăcerilor", Cezar Bolliac evoca efectul trecerii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
propoziții adecvate în diverse situații de comunicare sau prefabricate epistolare. Ele puteau fi ordonate alfabetic, tematic sau în funcție de cadrul de comunicare pentru care erau destinate și ca atare, au contribuit la alcătuirea discursului scris sau oral în culturile occidentale până în modernitate. Termenul a ajuns la noi pe filieră neogreacă 117 și a făcut parte, cum era previzibil, din vocabularul teologic, denumind culegeri de formule sapiențiale sau învățături religioase, uneori cu caracter didactic. Predicile selectate ale Sf. Ioan Gură de Aur, tipărite
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Schlanger subliniază însă și paradoxul acestei relații strânse dintre noțiunea modernă a vocației și profesiile creative: figura artistului ne permite să înțelegem natura chemării și, în același timp, ne-o îndepărtează, asociind-o dotărilor ieșite din comun și conduitelor excentrice. Modernitatea a atribuit creatorilor rolul de a reprezenta caracterul singularizant al vocației dar, în acest fel, a și limitat accesul la ea. Faptul că o lungă tradiție romantică asimilată de doxa secolului al XIX-lea a rezervat poeților și artiștilor dreptul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu un model al inspirațiilor excepționale 11, a obscurizat natura democratică a chemării și capacitatea ei de funcționa ca orizont al existențelor banale. Cum se naște vocația literară într-o cultură emergentă? Nici modelul weberian al capitalismului incipient, nici modelul modernității occidentale analizat de Judith Schlanger nu ne vor da soluții care să poată fi aplicate direct. Dintr-un motiv evident: pentru că structura spațiului public, gama de profesii și implicit posibilitățile de exprimare a dorințelor în formele de activitate disponibile au
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
după falimentul strategiilor mimetice din ecosistemul clasic. Este important să subliniem rolul discursului religios în această transformare. Un vocabular la care avea acces și cultura română în stadiul ei incipient a făcut din emulație un sentiment interesant pentru fenomenele caracteristice modernității. Calitatea sa de a denumi un angajament afectiv, fără a presupune în același timp și obligația înțelegerii, îl făcea în mod particular potrivit pentru multiplele forme de democratizare a practicilor specifice secolului al XIX-lea și noilor culturi emergente 22
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu raport triunghiular, între doi subiecți și un obiect: există cel care imită dorința, cel care dorește și obiectul dorinței. Girard a urmărit această dispunere triunghiulară în tragediile antice, în excitarea pasiunii pentru violență a lui Oedip sau în romanele modernității, în stimularea dorinței erotice. "Don Quijote a renunțat în favoarea lui Amadis, la privilegiul fundamental al individului: nu mai alege țelurile dorinței lui. Amadis trebuie să aleagă pentru el"32. Mobilizarea dorinței de literatură într-o cultură emergentă funcționează în același fel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cântă poetul la optsprezece ani! Până când oare guvernele noastre, zise naționale, vor fi reci și nepăsătoare pentru talente?99 " Prima întâlnire cu poetul" e o redare caracteristică, intens codificată, pe care o regăsim în numeroase documente ale vieții literare în modernitate 100. La fel ca și alte reprezentări ale sociabilității în lumea scriitorilor desfășurate în cadre specifice (cenaclul, revista literară) și în virtutea unei inițieri prealabile (" Îl întrebai de este frate cu poetul, despre care vorbisem altădată..."), această evocare participă la definirea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
practicilor creatoare, bazat pe distribuția excepțională a calităților necesare producției artistice, pe inspirație, pe originalitate și pe excentricitate, face parte din ceea ce Nathalie Heinich numește "regim de singularizare"102, unul dintre elementele esențiale pentru constituirea câmpului autonom al artei în modernitate. Evident, nu este în intenția mea să urmăresc formele unui imaginar al elitei artiste. Ceea ce mă interesează e doar să clarific în ce măsură reprezentările unei vocații democratice, accesibile tuturor, au fost mobilizate (și deturnate) pentru ilustrarea vocației singularizante, accesibile doar câtorva
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Hyams, Paul R., "Zeal, Anger and Vengeance: the emotional Rhetoric of Crusading", în Paul R. Hyams, Susanna A. Throop (eds.), Vengeance in the Middle Ages: Emotion, Religion and Feud, Ashgate, Farnham, 2010, pp. 197-200. Ioniţă-Niculescu, Mihaela, " Modernitatea înregistrărilor demografice în spaţiul românesc - de la catagrafiile regulamentare la recensămintele generale ale populaţiei", Analele Universității "Constantin Brâncuși". Seria Litere și Științe Sociale, 2010, nr. 3, pp.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Științifică, București, 1971. Trabant, Jürgen, Traditions de Humboldt (1990), Editions de la Maison des sciences de l'homme, Paris, 1999. Vianu, Tudor, "Istoria ideii de geniu", în Postume, București, Editura Pentru Literatură, 1967. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Evgheniți, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernități românești 1750-1860 (2013), Humanitas, București, 2015. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească 1750-1860, București, Humanitas, 2015. Volovici, Leon, Apariția scriitorului în cultura română (1976), Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011. Weber
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]