9,132 matches
-
depășite. Trebuiesc depășite, bineînțeles, precum distanțele dintre doi indivizi. Idolatrizarea frontierei, În numele căreia s-au impus atâtea stupide și sângeroase sacrificii, este barbară. Un microșovinism provincial, periculos și prostesc: dacă nașterea În Gorizia, să zicem, la 10 km de Trieste, ar nega dragostea pentru Trieste și lumea triestină. Autentică, tocmai pentru că vede locul ca teatru al lumii Întregi. Trăim acum Într-o situație similară celei din Grecia dinaintea erei noastre, când s-a rupt legătura tribală. Două războaie ale rivalității și șocul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
chiar de patrie. Patria se schimbă și ea În timp. Oamenii trec prin revoluții, contrarevoluții, adaptare. A spune „sunt italian și nu pot deveni chinez” este adevărat până la un anumit punct. Ar fi imposibil, de pildă, mi-a amintit, să neg apartenența mea românească. Această apartenență s-a modificat În timp, Însă, În condițiile unui scriitor exilat, trăind la New York și scriind În limba sa, nu a mediului În care domiciliază astăzi, dar fiind parte, totuși, a cotidianului american. Mi-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
azi IDENTITATEA ca o cheie magică pentru toate dilemele. Eroul lui Claudio Magris din A Different Sea, un discipol eșuat al marelui filosof Carlo Michelstaedeter, sinucis la 23 de ani, după terminarea capodoperei sale, Convingere și Retorică, nu doar Își neagă orice identitate, dar potențează, zilnic, incertitudinile chiar asupra „entității” sale, În care vede un perfect vid. Nu este În stare să intre În contact cu exteriorul, nici cu propriul eu. Un fel de treptată anulare de sine. Aidentității și entității
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Viața sa a devenit excesiv fluidă, relativă, izolată. Nu indiferentă, nu neimportantă, dar vagă, devitalizată, solitară, distructivă. Există și În roluri mult mai modeste, mic funcționar, de pildă, sau mic boss al unei corporații, o falsă entitate. Nu se poate nega o anume comunicare Între identitate și entitate. Apretinde o absolută etanșeitate, o esență absolută, neatinsă de viață, ar fi absurd, monstruos. Eu sunt și oamenii pe care i-am cunoscut, sunt și fiul meu, limba mea, felul În care percep
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
artistului sunt ale unei geografii cerebrale și migratoare, de pribeag. Un pribeag care refuză nostalgia matricei originare, se lasă În voia unei disponibilități care doar se oprește, fără a se fixa, În popasurile aventurii neîntrerupte, de Milano, Hollywood, Colorado, New York. Negând „ancorarea” În altă natură decât În cea umană, proclamând cerebralitatea drept adevărata sursă de inspirație creatoare, Saul Steinberg recunoaște: „Nu pot desena un peisaj, desenez doar o situație umană. Ceea ce desenez este chiar desenul, desenul derivat din desen. Linia vrea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
legionari. Ne găseam în faza regrupării în vederea menținerii organizației. Eu nu i-am dat D-lui Manu vreo misiune în străinătate, dar i-am dat sfat să contribuie la unificarea legionarilor. (SS N. Petrașcu) Din el se vede că Petrașcu neagă afirmațiile lui G. Manu, deoarece confirmarea lor l-ar fi pus într-o situație penibilă de recunoaștere că i-a mințit pe comuniști și s-ar fi deschis o nouă pistă de cercetări. Se poate însă ca George Manu, în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
că nu și-a ținut angajamentul cruțându-l pe Nicolae Petrașcu. Anchetarea amândurora avea ca scop principal să vadă dacă nu cumva Petrașcu reușise să-l aducă la o linie de comportament normală pe Nuti. Nuti nu avea cum să nege, căci nu existau rapoarte ale gardienilor, care să ateste cel puțin agresiunea lui față de Nicolae Petrașcu. Nicolae Petrașcu neavizat, nu putea să mintă că Nuti se comportase altfel decât fusese în realitate. Discuțiile lor despre ziaristică, pasiunea lui Nuti, pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din România (Federația Uniunilor Comunităților Evreiești - FUCE), prin liderii săi, a considerat însă, pe bună dreptate, „munca de interes obștesc” o formă gravă de discriminare. Logica era una simplă și corectă din punct de vedere civic. Excluderea de la serviciul militar nega relația cetățean-stat, priva evreul de una dintre datoriile cele mai importante ale cetățeanului în societatea modernă. De aceea, pentru a limita cât mai mult antisemitismul statal și pentru a-și afirma loialitatea față de stat, liderii FUCE au solicitat rein tegrarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau cei din Piață grăbiți să prinda tramvaiul? Pag. 259 - “Chiar dacă retragerea la restaurantul Unirea a adus ulterior discuții ironice pe seama organizatorilor , chiar dacă tentativa de revoltă de la Iași nu a fost consemnată de nici un mijloc de informare , nu se poate nega existețea primelor forme organizate de acțiune contra regimului comunist ...” N.n. Iată cum legile fizicii sunt făcute zob . Un mobil se naște din nimic . “Pozna” are ceva din folclorul religios medieval al evreilor ghetoului din Praga potrivit căruia rabinul Low a
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
efectele dramatice, pe care se mizează în exces (lamentări cu turnură livrescă, plâns în hohote ș.a.). Personajele, lipsite de consistență, au oarecare viabilitate și ceea ce înviorează textul este simțul replicii, cu o notă de umor. Chiar cronicarii care i-au negat lui F. nervul dramatic și capacitatea de a construi i-au apreciat fluența și accentul scenic al exprimării. O piesă cu teză, abordând o problemă psihologică, este Chinul (1910; publicată în „Convorbiri literare”, a avut premiera la Teatrul Național din
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
Chivăran publică un fragment de roman sub titlul Părintele Sofronie. Secțiunea publicistică găzduiește semnăturile lui Arșavir Acterian, Mircea Palodă, Stanciu Stoian. La „Cronica plastică”, „subtilul și finul tânăr critic” Eugen Ionescu scrie despre Aspecte ale plasticii și ale culturii. După ce neagă existența organică a unui bizantinism „cu rădăcini înfipte în solul românesc”, Eugen Ionescu pune sub semnul întrebării „spiritul de finețe” al intelectualilor noștri din întâia generație, ca și prezența în arta lor a unui stil, concluzionând că „salvarea” nu o
FREAMATUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287084_a_288413]
-
financiare sunt de încredere. Unii profesioniști consideră că în Cadrul COSO doar se documentează modul în care firmele bine guvernate își organizează sistemul de control intern și nu conțin o gândire inovativă. În timp ce acest lucru ar putea fi adevărat, nimeni nu neagă valoarea COSO în documentarea formală a unui cadru de control util tuturor organizațiilor pentru implementarea controlului intern și care a trecut testul timpului. Astfel, COSO 1992 a fost adoptat de toate companiile americane ca fiind singurul model recunoscut în SUA
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Însă de supunerea la unica intenție comercială. Filmul porno se face pentru a se vinde, și se privește din rațiuni destul de puține la număr și care n-au nimic În comun cu participarea la vreo formă de artă. Nu putem nega o rațiune economică a lucrării lui Catherine Millet, dar ceea ce realizează ea este mai degrabă un experiment, un test adresat atît sie Înseși cît și unui cititor recrutat din toate segmentele sociale, biologice, intelectuale, reperabile astăzi. E iarăși de presupus
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
felul celui citat mai sus. Puternică este În scrierile ei nostalgia retoricii inflamate a anilor nebuni, care trimite reflexe expirante pe sintaxa cenușie a resemnării. Citez din romanul pe care-l prezint: Suprimînd posibilitatea de a alege, sistemul le-a negat opozanților săi orice valoare. [...] Nu pot scăpa de această societate care fragmentează. [...] SÎntem niște nimeni, disprețuiți și azvîrliți la gunoi, la nesfîrșit, ca niște particule nefolositoare, dar trupul nostru este o unitate.” Aceasta este distanța care separă utopia comunitară de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
război mondial a produs un impact atît de mare asupra producției literare franceze, Încît militantismul ei de pînă atunci s-a văzut pus serios În chestiune. Pentru cîtva timp, proza franceză care a contat s-a retras din lume, a negat istoria. Am putea vorbi despre apariția unei mici glaciațiuni a literaturii franceze, tot mai puternice pînă În anii 1970, apoi despre o relativă Încălzire și, În fine, de pe la mijlocul anilor 1990, despre o Încălzire bruscă, de multe ori artificială: de la
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fenomenologică a realității: un subiect aparent „slab” circulă printr-o lume aparent familiară, aproape depopulată, fiind mereu obligat să se Întoarcă la sine, Într-un interminabil exercițiu de Îndoială epoche-ică - și nu carteziană, din moment ce nu se mai pune problema să nege o realitate care i se pare falsă, ci să se acomodeze unei realități uscate care aproape destituie liberul-arbitru. Pe de altă parte, În pas cu proliferarea comunicațiilor vizuale virtuale - televiziune și, apoi, calculator - și cu atomizarea polilor relațiilor sociale, de la
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
spune. Deși debutează cu science-fiction, În colecția “Présence du futur” a editurii Denoël, simte pericolul unui gen prea concesiv și artificial și, o dată cu Lisbonne, dernière marge (Lisabona, ultima graniță, 1990), Își precizează un stil personal cu o Încărcătură semantică proprie. Neagă de altfel că ar fi scris vreodată SF: “...cărțile mele aparțin unei literaturi a imaginarului, a unui soi de fantastic post-exotic căruia nu-i poate fi lipită eticheta SF”, mărturisește el Într-un interviu (aceeași Récette pour ne pas vieillir
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Eliade observă că întoarcerea noilor generații către spiritualitate e o reacție la dominația politicului și atacă, în termeni demni de interes, o chestiune care s-a dovedit foarte curând nevralgică, „omul nou”: „Într-adevăr, orișice primat politic e silit să nege autonomia spiritului, libertatea de afirmare a oricărui om dintr-un stat. [...] Totul ne îndeamnă să credem că «omul nou» pe care e datoare să-l reabiliteze epoca noastră nu va veni dintr-o tabără politică. Omul nou nu se face
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
devianță sau probleme sociale și poate întări anumite credințe sau stereotipuri” (apud Hubbard et al., 1975, 24). Legătura directă deterministă dintre mass-media și infracționalitate, evidentă pentru o judecată sănătoasă, nu este susținută de datele cercetărilor mai recente. Fără a se nega influența violenței din mass-media asupra violenței din societate, în prezent concepția „stimul-răspuns” pierde teren, ca și credința în atotputernicia mass-media (vezi teoria „glonțului magic”). Numeroase cercetări au arătat că publicul este selectiv în receptarea mesajelor mass-media, că le decodifică și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rămână în opoziție”. „Noi nu considerăm că liderul PRM poate fi democrat, iar România are o nevoie disperată de democrație” declarase la jumătatea lui noiembrie Traian Băsescu, în timpul campaniei electorale. Lipsa de majoritate în Parlament a permis candidatului opoziției să nege înfrângerea formațiunii sale la alegerile legislative. „Bătălia pentru România se va da în turul doi al prezidențialelor pentru că nici un partid nu a obținut mai mult de 50% dintre voturi” a declarat el: de unde importanța turului doi. Formațiunile opoziției - Partidul Democrat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sinelui (selfă și acesta a avut o carieră filosofică, mai ales în înțelesul de conștiință de sine, distinctă de conștiința obiectelor exterioare. Gânditorii englezi au făcut aluzie la sine (selfă ca la cine ce exprimă subiectul cogitației lui Descartes. Hume nega substanțialitatea acestui self. Sensul psihologic al sinelui a fost deseori cel de agent proactiv și reflexiv, conștient. Sinele mai sugerează spontaneitate, intuiție. E și pronume relfexiv și poate fi substantivat (sineitateă sau poate să apară în expresii lingvistice precum: „pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conștiente - de sine și de lume - este limitată; de aceea, individul aspiră mereu la altceva, la o altă realitate, nelimitată. Astfel, împlinirea destinului personal coincide cu sfârșitul ființării sale. Limitele impuse de ordinea realității obiective pot fi acceptate, ocolite sau negate de către om, care se „răzvrătește” și se structurează patologic pentru a se putea adapta sau pentru a-și păstra identitatea. Adaptarea la rolurile vieții este un proces activ (monitorizat de conștiință și voințăă sau unul pasiv (cum ar fi, de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mare co-ocurență simultană și succesivă a tulburărilor menționate pe Axa I, și la fel tulburările de personalitate din clusterul C sunt mult co-ocurente. Ideea cotymiei înțelege corelația între Axa I și II din perspectiva continuumului și a spectrului, fără a nega aplicabilitatea altor modele. Există apreciabile confirmări clinice a acestei perspective sintetizatoare. Ideea nu neagă și eventualitatea cazuistică în care corelația dintre clusterul C de tulburările de personalitate și tulburările de pe Axa I anxioase, depresive (ușoareă și somatoforme e limitată și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburările de personalitate din clusterul C sunt mult co-ocurente. Ideea cotymiei înțelege corelația între Axa I și II din perspectiva continuumului și a spectrului, fără a nega aplicabilitatea altor modele. Există apreciabile confirmări clinice a acestei perspective sintetizatoare. Ideea nu neagă și eventualitatea cazuistică în care corelația dintre clusterul C de tulburările de personalitate și tulburările de pe Axa I anxioase, depresive (ușoareă și somatoforme e limitată și specifică. 4. Relația între Axa I, Axa II și alte axe ale DSM-IV în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
contribuit substanțial la studierea folclorului comparat, iar prin interesul acordat variantelor fiecărei creații el a întemeiat geografia folclorică. Analoagă metodei istorico-geografice finlandeze, orientarea se deosebește de aceea a lui Antti Aarne mai ales prin faptul că atribuie egală însemnătate variantelor, negând existența unui prototip originar. O idee esențială a studiilor folcloristului e și aceea că literatura orală se cere estimată după criterii specifice, inerente mentalității populare, arhaice. Astfel, nu doar în basme, ci și în balade, criteriul veracității, al adevărului istoric
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]