8,131 matches
-
a ridicat tonul, ba chiar a proferat și unele amenințări, referindu-se la faptul că era prima vizită în afara granițelor a histrionului și nu este exclus să devină și ultima. Manole, oleacă mai convins, a exprimat cu sinceritate regrete pentru neputința de-a se abține în fața gunoaielor Vienei. În fine, peste vreo trei ore, după ce au mîncat, s-au urcat cu toții în autobuzul parcat în centrul orașului și au pornit-o spre localitatea care găzduia festivalul internațional. La marginea orașului, exact
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de poezie de la Struga”, Macedonia, 1993. Autorul a semnat totdeauna cu numele înscris în catalogul școlar și nu a folosit niciodată pseudonime. Dacă există poeți pândiți de pericolul manierismului, al autopastișării, sunt alții, în schimb, care cad victima dispersării, a neputinței de a-și găsi propriul teritoriu liric, tonul unic și inconfundabil. În mod evident, D. nu face parte din prima categorie; din cea de-a doua, poate, până la un anume punct al evoluției sale lirice. Pentru unii comentatori el s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
a fost întrebată de un ziarist de ce n-a reușit să dea capodopera așteptată, prozatoarea a semnalat surâzând că nu a fost de vină graba cu care a scris cele peste o sută de romane, ci pur și simplu propria neputință. Fapt e că Dostoievski, Balzac sau Goethe, care au scris chiar mai multe cărți, au dat capodopere în ciuda mareei de pagini". Cărțile sale au fost distinse cu premiile: Marina Franca, Palmi, Alfonso Gatto, Tarquinia-Cardarelli, Calliope, Città di Firenze, Città di
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lucruri și nu reușesc să-mi fac timp ca să aprofundez și să verific. O carte ce se referă la o alta devine un lanț și acest lanț adesea se ramifică generând un altul. Știu, o să-mi spui că e cu neputință să citești tot ce s-a scris, dar mă tem să trec cu vedere tocmai textul ce cuprinde adevărul ce-l caut. Atenție, cei lacomi se îneacă; dezlănțuirea ta în a cunoaște n-ar putea fi cumva lucrarea diavolului? Mie
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să dea înapoi. Astfel, ca să nu dorm mereu sub cerul liber, numai bun pentru a fi sfârtecat de lupi, a trebuit să le fiu oaspete. Exgera, își dăduse seama, și corectase subit tirul schimbând povestirea despre propria-i persoană și neputința de a nu recurge la ospeția acelor oameni care putea să fie, dincolo de mizeriile și durerile ce-i năpădeau, și degustătoare. Doamnele nu conteneau să scoată mici strigăte: nu le păsa de starea bieților oameni pe care Tommaso încerca să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se închidă în acea văgăună de inerție și de timp fără de timp, de unde plecase, îl făcea furios și-i stârnea și mai mult dorința de răzbunare în contra acelor ființe ce-i îngreunau viața. Să fugă încă o dată îi era cu neputință, căci patru jandarmi îl escortau, refuzând să schimbe cu el o vorbă mai mult decât era nevoie. ...Sigur, o să-mi văd părinții; cine știe dacă își va mai aminti cineva de mine după atâția ani de absență. Nu cumva tu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
drept un monstru, dușman atât al Spaniei cât și al Bisericii. Voiau să facă din el un individ abject care a profitat de ingenuitatea ciobanilor și a țăranilor, a meșteșugarilor analfabeți și a altor oameni sărmani. Dar dacă era cu neputință să deposedezi Spania de puterea ei, atunci care erau intențiile lui? Există în creierul tău un șarpe, fra' Tommaso, ce te-mboldește și te mână mereu spre genunea perversiunii. Dar de data asta ai făcut-o prea groasă, ai sfidat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
reprezintă. Dacă împăratul ar fi de față în această curte, ar izbucni în râs văzând cum decurge procesul. Cei ce defilează vomitând fărădelegi care nici măcar prin gând nu mi-au trecut, sunt mai curând niște marionete decât oameni. Era cu neputință pentru mine să smulg Regelui Regatul și provincia: nu cutează s-o facă Franța, Anglia și Imperiul osmanlâilor; cum aș fi îndrăznit eu, un amărât de monah, să mă ridic împotriva stăpânului a două lumi? Și nici nu era cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe deplin conștient. Atent la valoarea tainei de nepătruns a lui Dumnezeu, Răsăritul ortodox neagă răspicat orice vedere a ființei divine, etern transcendentă. Precum spuneam anterior, teologia catafatică este simbolică, ea neaplicându-se decât atributelor revelate, în timp ce teologia apofatică mărturisește neputința cunoașterii religioase, fixând o limită riguroasă prin chiar utilizarea noțiunilor de infinit și nenăscut. Astfel, în jurul abisului intradivin există un cerc de tăcere. Nu este vorba de o imposibilitate logică, umană, ci de profunzimea insondabilă a ființei dumnezeiești; întunericul inerent
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și de enormele greutăți, pot afirma că începutul a avut un succes peste care nu se poate trece... Nu cred ca planul părintelui Patriarh să izbutească. Pentru că sunt în joc prea multe ambiții mărunte, prea multă neîncredere și prea multă neputință. Toți vor să fie directori, toți vor să fie stăpâni dar, de făcut ceva, asta e altă căciulă. Și, pe urmă, ar trebui un spirit proaspăt. Care să fie mai tânăr. Mă gândesc, poate la singurul apropiat unei asemenea însărcinări
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și droguri. Nu e vorba atât de boli mentale (schizofrenie, retardare), cât de un potențial psihoemoțional favorabil agresivității, ce ține de combinația dintre datele biogenetice, socializarea emoțională defectuoasă și experiențele traumatice de viață. La abuzul sexual față de copii se invocă neputința de expresivitate normală a masculinității, constatându-se că mulți dintre bărbații înclinați spre pedofilie și incest sunt timizi și stângaci în relațiile cu adulții. • Modelul ecologic plasează problematica violenței domestice în interacțiunile și evoluțiile din mediul familial, acesta, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
faptă pe cel înfuriat, activitate care nu este nici ea, de obicei, plăcută). Și chiar dacă mijloacele strategice nu reușesc, femeile se consolează cu gândul că așa le-a fost soarta. Această justificare, numită mai pretențios în literatura de specialitate „învățarea neputinței”, a neajutorării (learned helplesness - Walker, 1979), are în spate însă o serie de motive mai concrete, ce determină ca în aproape toată lumea multe femei să rămână în mediul violental: dependența economică reprezintă un obstacol nu doar în cazul soțiilor care
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
stresul e mai mult pozitiv, pe când o căsătorie între homosexuali, nefiind bazată pe norme sociale standardizate, este stresantă. Un factor cu mare încărcătură stresantă, dar furnizor și de o bucurie a solidarității familiale este îngrijirea persoanelor din familie ajunse în neputință fizică, slăbite și bolnave. Ele sunt în special părinții în vârstă. Acest gen de stres este fără îndoială unul dintre cele de prim-plan, susținut de norme scrise și mai cu seamă nescrise ale aproape oricărei culturi din lume. O
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de idei-invenție de limbaj capătă accente suplimentare, datorate și faptului că domeniul lor de referință este în considerabilă măsură accesibil conștiinței comune nesistematizate. Două atitudini contrare s-au dezvoltat în comunitatea științifică vizavi de respectiva problemă: unii - din lene sau neputință intelectuală - neagă aproape orice producție, sub pretextul că nu aduce nimic nou pe planul ideilor, doar limbajul fiind diferit (cu cât cel ce produce e mai în preajmă, cu atât e negat mai tare); alții, din dorința firească de afirmare
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aceasta se numește o reformă măreață; aceasta se numește un respect al voinței țării; aceasta justifică mișcarea pe care ați înscenato dvoastre? Evident că nu! Unde sunt alegerile libere? Alegeri libere nu sunt decât acolo unde guvernul este pus în neputință, căci țările serioase nu cer de la guvern libertatea de alegeri, ci o iau în neputință, ziceam, a și manifesta voința lor.<ref id=”1”>P.P. Carp, Discursuri parlamentare, ed. cit., p. 587. </ref> Și, dacă abordarea gradualistă le apare celor
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
justifică mișcarea pe care ați înscenato dvoastre? Evident că nu! Unde sunt alegerile libere? Alegeri libere nu sunt decât acolo unde guvernul este pus în neputință, căci țările serioase nu cer de la guvern libertatea de alegeri, ci o iau în neputință, ziceam, a și manifesta voința lor.<ref id=”1”>P.P. Carp, Discursuri parlamentare, ed. cit., p. 587. </ref> Și, dacă abordarea gradualistă le apare celor seduși de utopii umanitare ca o trădare a națiunii, ea devine, odată cu trecerea timpului, asemenea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
din moment ce le este interzis: de a voi, a face, a spune ori a gândi rău despre cineva anume. În Apologeticum, 30, 4, scoate în evidență rugăciunea creștinilor pentru împărați, înfăptuită cu mâinile întinse (manibus expansis), adică printr-un gest de neputință în fața lui Dumnezeu, Ființa supremă, fapt pentru care cel care se roagă nu ascunde nici o înșelătorie, având mâinile inocente de orice impuritate, omuciderea inclusă. Rugăciunea pentru a avea o armată puternică (exercitus fortes) nu comportă vreo aprobare a militarismului, fiind
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lume nu s-a mai întâmplat. Chapman reamintește, în cuvinte elocvente, măsura impactului "paraliziei colective" asupra întregii națiuni, datorate ziarelor care au publicat știrea, astfel încât ea să ajungă la fiecare cetățean american. Și astfel, fiecare cetățean american și-a demonstrat "neputința, incapacitatea de a răspunde, ignoranța în ce privește propriul pas înainte"102. Paragraful al nouălea al discursului lui Chapman insistă asupra chestiunii asumării vinei, de către fiecare, în baza unui argument care îmbină determinarea istorică cu invocarea planului divin. Astfel, în viziunea lui
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sau de compromis. Conflictul intrarol, născut din divergența între pregătirea de bază, profesională și exigențele postului, mergând până la respingere. ► Conflictul interrol, în situația când profesorul exercită mai multe roluri, în aceeași unitate sau în afara ei, încât se influențează negativ, prin neputința îndeplinirii calitative a fiecăruia sau prin influențe negative reciproce. Rezultă că rolul educatorului în leadership este puternic influențat de așteptările și presiunile de rol, formulate de către factorii organizaționali, factorii de personalitate, de factorii din sfera relațiilor interpersonale. Iar el nu
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
coeficientul de încredere ce i se acordă și noile așteptări, • să echilibreze rolurile de conducere, cu evitarea stărilor tensionale, • să cunoască, să utilizeze autoritatea liderilor grupurilor ș.a. Concepută astfel, autoritatea desigur nu se va identifica cu forme negative, care camuflează neputința pedagogică (coerciția, amenințarea, constrângerea, limitarea libertății, autoritarismul, abuzul de putere, autoritatea irațională prin intimidare și teamă) sau nu se va reduce la folosirea comenzilor, darea de ordine. Dimpotrivă, ea se bazează pe forța, pertinența argumentelor explicate accesibil, a motivelor, a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de exemplu, generozitatea, ospitalitatea, respectul pentru prietenie, demnitatea, cinstea, spiritul de solidaritate, cumpătarea, discreția, sinceritatea, spiritul tolerant, modestia, străduința de autoperfecționare etc., dar și manifestări negative, de genul: lăcomia, lenea, lăudăroșenia neacoperită de fapte, hoția, prostia, mânia (ca dovadă a neputinței), aroganța, invidia, minciuna etc. Am recurs la această radiografiere de ordin psihologic deoarece credem că autenticitatea proverbelor și valoarea lor educativă sunt atribute care nu s-ar fi putut cristaliza În timp, dacă proverbele nu ar fi Încorporat aspecte tot
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-i privești cu nepăsare. Acesta-i miezul neomeniei.” (G.B. Shaw) Dumnezeu nu bate cu ciomagul. (Celor care au greșit, El le oferă alternativa remușcării și a căinței, ca o condiție a Îndreptării prin sine Însuși.) „Prima pedeapsă a vinovatului este neputința de a fi achitat de propria judecată.” (Juvenal) „După mărturia conștiinței față de ea Însăși, Ai inima plină de teamă ori nădejde.” (Ovidiu) Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte. (Este o invitație la a răspunde cu rău la răul care
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sub mască.” (Publilius Syrus) Întâi ești judecat după cum te prezinți, apoi se vede ce calități ai. Când aparențele se impun, calitățile trebuie să lupte apoi din greu, pentru a aduce corecturile necesare.) „În ordinea morală se poate ceea ce e cu neputință În ordinea fizică: unul mai mic să privească de sus pe unul mai mare.” (N. Iorga) Nu e suficient să te scoli de dimineață, trebuie să ajungi la timp. (Prin urmare, trebuie să știi nu numai să pornești la timp
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
asupra propriilor acte comportamentale. Noaptea e un sfetnic bun. (Desigur, orice răgaz este bun pentru a tempera orgolii sau ambiții prea Înflăcărate, dar trecerea timpului nu trebuie să ducă la indiferență: „Nepăsarea este somnul minții omenești” - Vauvenargues.) Mânia e dovada neputinței. (Mai ales a neputinței de a găsi, la momentul oportun, argumente raționale, dar este și o incapacitate de a-ți Înfrâna o pornire. Această ultimă incapacitate este redată În următoarele proverbe: „Hoțul jură și iar fură”; „Decât să rămâie brânza
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Noaptea e un sfetnic bun. (Desigur, orice răgaz este bun pentru a tempera orgolii sau ambiții prea Înflăcărate, dar trecerea timpului nu trebuie să ducă la indiferență: „Nepăsarea este somnul minții omenești” - Vauvenargues.) Mânia e dovada neputinței. (Mai ales a neputinței de a găsi, la momentul oportun, argumente raționale, dar este și o incapacitate de a-ți Înfrâna o pornire. Această ultimă incapacitate este redată În următoarele proverbe: „Hoțul jură și iar fură”; „Decât să rămâie brânza, mai bine să crape
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]