8,467 matches
-
ce are o înălțime maximă de 504 m (la Ciuhă), numit Dealul Taranca. Vatra satului se află între altitudine de aproximativ 375 m și 504 m, pentru că teritoriul agricol aferent satului să coboare la 340 m altitudine, suprapus fiind văii pârâului Horăit. Pe langă platoul structural principal, numit și platoul Calafindești mai exista și câteva platouri secundare. Climă caracteristică zonei este cea temperat-continentală, supusă influentelor din estul Europei. Temperatura medie multianuala este cuprinsă între valorile de 7-8 °C. Cele mai ridicate
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
NE având o frecvență mai mică. Vânturile de NE aduc în anotimpul cald aer uscat și fierbinte, pe când în cel rece aduc mase de aer rece și umed. Rețeaua hidrografica a satului este compusă din pâraiele Horăit, Hatnuța și Hanțica. Pârâul Horăit străbate zona vestică a satului, izvorând din dealul cu același nume și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil, se varsă în iazul Grănicești. Pârâul Hatnuța izvoraște la E de sat, din locul numit “pârâul Cojocei” și se
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
umed. Rețeaua hidrografica a satului este compusă din pâraiele Horăit, Hatnuța și Hanțica. Pârâul Horăit străbate zona vestică a satului, izvorând din dealul cu același nume și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil, se varsă în iazul Grănicești. Pârâul Hatnuța izvoraște la E de sat, din locul numit “pârâul Cojocei” și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil se varsă în iazul Șerbăuți. Alimentarea pâraielor se face în principal prin surse de suprafață, formate din apa precipitațiilor, un
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Hatnuța și Hanțica. Pârâul Horăit străbate zona vestică a satului, izvorând din dealul cu același nume și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil, se varsă în iazul Grănicești. Pârâul Hatnuța izvoraște la E de sat, din locul numit “pârâul Cojocei” și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil se varsă în iazul Șerbăuți. Alimentarea pâraielor se face în principal prin surse de suprafață, formate din apa precipitațiilor, un rol important avându-l și apele subterane Solurile evidențiate pe
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Festuca altissima"), toporași ("Violă odorata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul ("Carex acută", "Carex riparia") și papura ("Typha angustifolia"). În mod special, trebuie amintită rezervatia floristica de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele Calafindești”, în apropierea pârâului Horăit. Aici se întâlnesc varză iepurelui ("Ligularia glaucă") și laleaua pestrița ("Filitillaria meleagris"). Fauna întâlnită pe teritoriul satului și a zonei agricole aferente lui este reprezentată de mamifere că porcul mistreț ("Sus scrofa"), căprioara ("Capreolus capreolus"), dihorul ("Mustella putorius"), iepurele
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
este domoala, înaintând spre E-NE, valea se îngustează considerabil, devine abruptă, formând chei (Cheile Zugrenilor). Rețeaua hidrografica: Comună este traversata de la SV la NE de răul Bistrița care primește aici afluenți cu debite bogate cum sunt Râul Neagră Șarului, Pârâul Arinului, Râul Ortoaia, Râul Rusca I și Răul Rusca ÎI, Râul Osoi, Râul Sunători, Râul Zugreni, Râul Buliceni, Râul Călinești, Râul Arsăneasca, Râul Bolătău, Râul Georghițeni și Răul Colbu. Climă: Climă localității este temperat montană cu două topoclimate distincte: Temperatura
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
comuna sunt Vâlfa Mare (1316 m), Fundoaia (1150 m), Măgura Coșnei (1256 m), Făgețel (1255 m), Fărăoane (1715 m), Tarnița (1544 m), Vâlfa (1510 m). Rețeaua hidrografică este tributară râului Dorna, care are ca principali afluenți pâraiele Teșna si Coșna. Pârâul Teșna izvorăște de sub poalele muntelui Măgura Calului și străbate teritoriul comunei de la sud-vest spre nord-vest pe o distanță de cca 13 km, formând hotarul cu com. Poiana Stampei. Are ca principali afluenți pâraiele Cucureasa, Tebeleauca, Fundoaia. Pârâul Coșna (Coșnița) izvorăște
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
Teșna si Coșna. Pârâul Teșna izvorăște de sub poalele muntelui Măgura Calului și străbate teritoriul comunei de la sud-vest spre nord-vest pe o distanță de cca 13 km, formând hotarul cu com. Poiana Stampei. Are ca principali afluenți pâraiele Cucureasa, Tebeleauca, Fundoaia. Pârâul Coșna (Coșnița) izvorăște de sub muntele Suhard, străbate teritoriul comunei de la vest spre est pe o distanță de cca 19 km și primește ca afluenți pâraiele Netedu, Rogojan, Paluta, Bâtci, Deaca, Băncușor, Făgețel, Ciotina. Sub aspect climatic, localitatea este situată spre
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
În 21 decembrie 1514, când, după ce cumpărase satul București, Bogdan-Vlad Vodă îl dăruia Mănăstirii Voroneț, s-a făcut și o hotarnică, reluată și de hotarnicele de mai târziu, în care se întâlneau, printre altele, toponimele La Vlad, Câmpul lui Miclin, Pârâul Bălcoaiei, Pârâul Muncelului, Pârâul Runcul, Pârâul Toplița, Pârâul Voroneciorul, Poiana, Țarina lui Micle, Țarina Muncelului și Moara lui Isac, toponime care încredințează memoria unor străbuni localnici unui neam lipsit de memorie. Ca iobagi ai călugărilor de la Mănăstirea Voroneț, bucureștenii Bucovinei
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
decembrie 1514, când, după ce cumpărase satul București, Bogdan-Vlad Vodă îl dăruia Mănăstirii Voroneț, s-a făcut și o hotarnică, reluată și de hotarnicele de mai târziu, în care se întâlneau, printre altele, toponimele La Vlad, Câmpul lui Miclin, Pârâul Bălcoaiei, Pârâul Muncelului, Pârâul Runcul, Pârâul Toplița, Pârâul Voroneciorul, Poiana, Țarina lui Micle, Țarina Muncelului și Moara lui Isac, toponime care încredințează memoria unor străbuni localnici unui neam lipsit de memorie. Ca iobagi ai călugărilor de la Mănăstirea Voroneț, bucureștenii Bucovinei au fost
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
când, după ce cumpărase satul București, Bogdan-Vlad Vodă îl dăruia Mănăstirii Voroneț, s-a făcut și o hotarnică, reluată și de hotarnicele de mai târziu, în care se întâlneau, printre altele, toponimele La Vlad, Câmpul lui Miclin, Pârâul Bălcoaiei, Pârâul Muncelului, Pârâul Runcul, Pârâul Toplița, Pârâul Voroneciorul, Poiana, Țarina lui Micle, Țarina Muncelului și Moara lui Isac, toponime care încredințează memoria unor străbuni localnici unui neam lipsit de memorie. Ca iobagi ai călugărilor de la Mănăstirea Voroneț, bucureștenii Bucovinei au fost, generație de
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
cumpărase satul București, Bogdan-Vlad Vodă îl dăruia Mănăstirii Voroneț, s-a făcut și o hotarnică, reluată și de hotarnicele de mai târziu, în care se întâlneau, printre altele, toponimele La Vlad, Câmpul lui Miclin, Pârâul Bălcoaiei, Pârâul Muncelului, Pârâul Runcul, Pârâul Toplița, Pârâul Voroneciorul, Poiana, Țarina lui Micle, Țarina Muncelului și Moara lui Isac, toponime care încredințează memoria unor străbuni localnici unui neam lipsit de memorie. Ca iobagi ai călugărilor de la Mănăstirea Voroneț, bucureștenii Bucovinei au fost, generație de generație, martorii
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
București, Bogdan-Vlad Vodă îl dăruia Mănăstirii Voroneț, s-a făcut și o hotarnică, reluată și de hotarnicele de mai târziu, în care se întâlneau, printre altele, toponimele La Vlad, Câmpul lui Miclin, Pârâul Bălcoaiei, Pârâul Muncelului, Pârâul Runcul, Pârâul Toplița, Pârâul Voroneciorul, Poiana, Țarina lui Micle, Țarina Muncelului și Moara lui Isac, toponime care încredințează memoria unor străbuni localnici unui neam lipsit de memorie. Ca iobagi ai călugărilor de la Mănăstirea Voroneț, bucureștenii Bucovinei au fost, generație de generație, martorii deselor conflicte
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
cum să bage de seamă că trec veacurile, că vin austriecii și, mai rău decât atât, averile lumești se secularizează, în 1783-1786, adică trec în proprietatea statului, dar și în proprietatea foștilor obști de iobagi mănăstirești. „Astfel, vechiul hotar de pe pârâul Lupoaei, care despărțea Berchișeștiul de Capucodrului, pricina atâtor înverșunate certuri, a fost împins spre apus, până în pârâuțul Codrenilor”, consemna Procopie Jitariu. Scăpați de teroare călugărească, dar și îngrijorați de posibila ei revenire, și la Capu Codrului, ca și la Berchișești
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
referitoare la Drăgoiești: "53 toată suma caselor, 53 scădere rufeturile, însă: 47 panțiri isprăvnicești, 3 popi, 2 femei sărace, 1 casă pustie". Em. Grigorovitza consemna în cartea sa, la 1908: "Drăgoești, com. rurală, districtul Gurahumora, așezată pe partea dreaptă a pârâului cu același nume. Suprafața 1848 km2, populația 1734 locuitori români, relig. gr. or.; sunt și câțiva germani de religie evanghelică. Cuprinde pe lângă vatra satului și ferma Seci. Este așezată lângă drumul distr. Suceava-Gurahumora. Are o școală populară cu trei clase
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
indică ceea ce face ca un lucru să fie așa cum este, e lege și morală. În Dicționarul Geografic al Bucovinei se arată că această comună este împărțită în două: • La N-E de șoseaua națională E85, pe stânga și pe dreapta pârâului Hatnuța, se întinde satul Hatna; • La S-V, Dărmăneștii sau Ghermăneștii, cum se mai numea. Dărmăneștii și Hatna au fost până în secolul al IX-lea sate diferite. În anul 1785 Comisia austriacă de delimitare face o confuzie între cele două
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
sec ( latitudine nordică); - 26 grade 3 min 17 sec - 26 grade 9 min 23 sec (longitudine estică). Poziția localității este favorizată de dispunerea satelor componente pe pantele dealurilor, ceea ce le ferește de revărsările și de inundațiile râului Suceava și a pârâului Hatnuța, excepție făcând unele părți ale satului Dărmănești, în zona gării CFR. Pornind de la valea râului Suceava, relieful se înalță în pante domoale sau abrupte, ce despart terasele dealurilor. Astfel, satele Mărițeia Mică și Dănila sunt așezate pe terasa a
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
râului Suceava, la poalele dealului Gruni. Așezările Dărmănești și Mărițeia Mare pornesc de la prima terasă și urcă până la a treia și a patraterasă, fiind străjuite de Dealul Mare la sud-est și de dealul Gruni la vest, despărțite între ele de pârâul Hatnuța. In partea de nord-est a comunei sunt așezate satele Călinești Enache și Călinești Vasilache, mărginite la est de dealul Cetății și la vest de dealul Gruni. Sunt si ele scăldate de pârâul Hatnuța, având legătură bună cu celelalte așezări
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
Gruni la vest, despărțite între ele de pârâul Hatnuța. In partea de nord-est a comunei sunt așezate satele Călinești Enache și Călinești Vasilache, mărginite la est de dealul Cetății și la vest de dealul Gruni. Sunt si ele scăldate de pârâul Hatnuța, având legătură bună cu celelalte așezări prin drumul județean, modernizat, ce duce la Siret sau la Suceava. Poziția geografică a satelor Dărmănești, Mărițeia Mare, Mărițeia Mică și Dănila le asigură o ună legătură de transport prin șoseaua națională și
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
este în cea mai mare parte reprezentată de dealuri ce aparțin Masivului Dragomirna. Ca unități de relief se întâlnesc următoarele: - în sud - terasele râului Suceava, străbătute de calea ferată și drumul național DN2; - în partea centrală - Depresiunea colinară, străbătută de pârâul Hatnuța; - în est - Dealul Mic (456 m) și Dealul Zamca (475 m); - în vest - dealul Toslovanul (462m) și dealul Borsueni (473 m). Datorită așezării sale, comuna Dărmănești are o climă temperată, cu nuanță continentală, specifică zonei de podiș. Temperatura medie
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
satului Măriței. În această zonă s-au identificat urme de cultură materială din epoca feudalismului dezvoltat, fragmentele ceramice descoperite fiind datate în perioada secolelor XIV-XVI. Este posibil ca unele fragmente să poată fi datate și în secolul XIII. Pe valea pârâului Hatnuța, în zona grădinilor de terasă medie, s-au descoperit fragmente ceramice arse oxidant, care pot fi atribuite secolelor XV - XVI. Satul Măriței este atestat documentar pentru prima dată într-un document din secolul al XV-lea, împreună cu Dărmănești. Pe la
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
cu o înclinare mai mare în direcția nord-sud. Relieful este determinat de cauze care au lucrat într-un material friabil (argile, marne, nisipuri, prundișuri) și au dat culmi paralele cu direcția apelor, adică nord-sud, ape care despart și culmile. Exemplu: pârâul Pesceana, despărțea culmea Padina de culmea Teiul, iar pârâul Aninoasa, desparte culmea Aninoasa de culmea Verdea. Din punct de vedere geografic, pe teritoriul comunei se disting mai multe unități și anume: dealuri mijlocii cu altitudini până la 350 m, valea pârâului
Comuna Amărăști, Vâlcea () [Corola-website/Science/301973_a_303302]
-
este determinat de cauze care au lucrat într-un material friabil (argile, marne, nisipuri, prundișuri) și au dat culmi paralele cu direcția apelor, adică nord-sud, ape care despart și culmile. Exemplu: pârâul Pesceana, despărțea culmea Padina de culmea Teiul, iar pârâul Aninoasa, desparte culmea Aninoasa de culmea Verdea. Din punct de vedere geografic, pe teritoriul comunei se disting mai multe unități și anume: dealuri mijlocii cu altitudini până la 350 m, valea pârâului Pesceana, valea îngustă a pârâului Nemoiu și valea pârâului
Comuna Amărăști, Vâlcea () [Corola-website/Science/301973_a_303302]
-
pârâul Pesceana, despărțea culmea Padina de culmea Teiul, iar pârâul Aninoasa, desparte culmea Aninoasa de culmea Verdea. Din punct de vedere geografic, pe teritoriul comunei se disting mai multe unități și anume: dealuri mijlocii cu altitudini până la 350 m, valea pârâului Pesceana, valea îngustă a pârâului Nemoiu și valea pârâului Aninoasa. Hidrografic, apa cea mai importantă care trece prin localitate este pârâul Pesceana care își are originea în partea de nord a comunei Pesceana. Pârâul străbate comunele Pesceana, Glăvile, Amărăști, Crețeni
Comuna Amărăști, Vâlcea () [Corola-website/Science/301973_a_303302]
-
de culmea Teiul, iar pârâul Aninoasa, desparte culmea Aninoasa de culmea Verdea. Din punct de vedere geografic, pe teritoriul comunei se disting mai multe unități și anume: dealuri mijlocii cu altitudini până la 350 m, valea pârâului Pesceana, valea îngustă a pârâului Nemoiu și valea pârâului Aninoasa. Hidrografic, apa cea mai importantă care trece prin localitate este pârâul Pesceana care își are originea în partea de nord a comunei Pesceana. Pârâul străbate comunele Pesceana, Glăvile, Amărăști, Crețeni, Sutești și extremitatea sudică a
Comuna Amărăști, Vâlcea () [Corola-website/Science/301973_a_303302]