8,628 matches
-
există această cerință sunt evidente. Tehnica catenei se rezumă la formularea unui răspuns față de o cerință. Cerința funcționează ca regulă generală de abordare a situației. Spontaneitatea corporală Folosind suportul efectiv pe care ceilalți îl oferă, o persoană poate îndrăzni să pășească în afara SCHEMELOR PROPRII. Prin scheme proprii se înțeleg acele poziționări pe care suntem obișnuiți să le considerăm ca firești. În momentul în care suntem într-o poziție de acest gen, latura corporală nu este conștientizată decât extrem de rar. În
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
scop asimilarea conduitelor de participare colective (premisă a integrării sociale) și implicit constituie un instrument de perfecționare a fondului personalității vizând conceptul de sine. Exercițiile de spontaneitate pot crea probleme la începutul programului de intervenție, subiecții ridicând rezistențe în a păși în afara schemelor proprii (capacitate redusă de expresivitate corporală). În primele ședințe schema corporală este rigidă reflectând neîncrederea în forțele proprii a subiecților ilustrată de diferite reacții (râsul fiind cea mai obișnuită reacție dar și reacții agresive de genul: „Nu vreau
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
Răul este relativ, fiindcă nu se poate măsura prin el însuși, ci numai prin raportarea la Bine. Credeți că această relativitate este uneori depășită, și s-ar putea vorbi astfel despre un „Rău absolut“? Romanul meu precedent, Visul copilului care pășește pe zăpadă fără să lase urme, apărut tot la Polirom, se deschidea cu această frază, ce ținea loc de motto: „Mă fascinează să încerc să descriu ceea ce nu înțeleg - de pildă, răul“. Nici acum nu înțeleg răul și sunt în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Mie nu-mi păsa. O piatră să-mi fi adus Moș Crăciun și mă făcea fericit. Conta gestul. COOLTURISME HiperEul Mădălina COCEA Nu mai gândește în bani, ci în etichete de reducere. Dorințele i se dezvăluie, una câte una, pe măsură ce pășește printre rafturi. Intră pentru o pastă de dinți și iese cu brațele pline de salam, căței cântători, farfurii în formă de stea, cleștișori cu buburuze în vârf, pastă de dinți cu respirație proaspătă timp de 24 de ore plus herbal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
pe atunci poetul Mopete ne-a chemat să-l vizităm, spre seară, acasă... Mircea Ivănescu locuia în București. Avea o curte mare, noroioasă... Dimov și cu mine înaintam încet pe o cărare foarte îngustă, făcută din bucăți de marmoră albă, pășind extrem de atenți să nu călcăm alături, în noroi... Misterul s-a risipit imediat, Mircea Ivănescu mărturisindu-ne, cu o lumină amuzată în ochi, totodată cerându-și scuze, că drumul e construit anume pentru pisici... ca să nu-și murdărească lăbuțele... Drept care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
de mult. Tac minute în șir sau râd în hohote cu moartea la câțiva metri de ei. O moarte grea și gri. Nu se lasă intimidați de prezența ei fizică. O țin aproape de tot ce trăiesc. Cei doi actori care pășesc pe scenă ca și cum ar călca pe ouă omoară în fiecare clipă câte ceva și trezesc la viață altceva. Declicul care le produce trecerea de la dialogul teatral la propriile trăiri este însuși jocul. Înmormântarea e o viețuire la dublu. Bocsárdi László mizează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
este un roman cu multe influențe kafkiene și beckettiene, un roman care are curajul de a sparge tabu-urile prin excentricitatea sa. Ești bărbat-cutie atunci când vezi fără a fi văzut, atunci când reușești să te detașezi de condiția umană și să pășești pe stradă sfidând timpul. Nu te naști bărbat-cutie, ci devii în momentul în care cedezi tentației de a privi cutiile mișcătoare din „orașul anonimilor“. Metamorfoza lui A într-un bărbat cutie, din prima parte a romanului, a durat cât facerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
insolită: El calcă pe ape, fără să se scufunde, controlând atât marea, cât și întunericul. Dar mai ales controlând moartea. Poate că acesta este lucrul care m-a izbit și care a distrus cel mai tare logica mea. Zărindu-L pășind pe mare, în noapte, ucenicii Îl confundă cu o nălucă terifiantă: poate că ei au totuși intuiția identității celui care vine spre dânșii, dar rațional vorbind acea identitate îi șochează. Drept care Iisus trebuie să le vorbească astfel încât ei să Îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
ziua respectivă. Din faetonul cu zestre se lua cel mai frumos covor care se așternea în biserică și pe care se desfășura cununia religioasă. După cununia religioasă, cei doi tineri cu lumânările aprinse în mâini ies din biserică, alături și pășesc plini de încredere lângă masa din curtea biserici, iar fanfara intonează marșul triumfal și apoi diferite cântece de petrecere. Tinerii sunt binecuvântați de preot și de nașii lor, iar nașa rupe deasupra capetelor tinerilor miri, jâmnele (mici pâini împletite și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
această temeinică instruire, frecventează principalele centre Europene conduse de mari maeștri care reprezentau ortopedia ca ramură independentă a practicii medicale: Londra, Viena, Paris, Zürich. Acumulează astfel un bogat bagaj de cunoștințe care îi vor permite, la întoarcerea în țară, să pășească cu succes pe drumul practicării acestei specialități. A creat un institut propriu de ortopedie (1905), o inițiativă particulară greu de realizat în acea perioadă, fiind un loc de pelerinaj al infirmilor și accidentaților din întreg cuprinsul țării. Dr. Ion Ghiulamila
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
chiar cu incertitudini izvorâte din evenimentele epocii în care trăim, incertitudini de o altă natură decât cele ale epocilor trecute, pentru care nimeni nu va mai trebui să trăiască sentimente de nostalgie. Întoarcem azi o nouă pagină în istoria Facultății, pășind în cea de a doua jumătate a unui secol, cu încredere pentru a continua și a aborda o nouă istorie. (Conferință ținută în Aula Magna ”Mihai Eminescu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” cu prilejul jubileului Facultății de Fizică. Publicată în
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
mai departe. Pentru că, în viață, dacă știi ce vrei, adică să cunoști locul în care-ți vei încerca puterea, forțele pe care vrei să le pui în joc și dotarea lor cu elemente de instrucție și educație, atunci poți să pășești la drum având credința că de partea ta sunt sorții izbânzii, că vei fi un învingător. Prin tot ce a realizat în viață, cred că doamna prof. Mociuțchi este o învingătoare. Este o invingătoare și pentru că, împreună cu domnul prof. Gottlieb
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
fost făcută; totuși, el va avea poate să dea odată seama de perturbările gratuite ce le aduce în această țară, în chiar momentul când recentele scene de măcel de la Brăila ar trebui să-i comande mai multă prudență; dar el pășește înainte cu mulțumirea și încrederea ce-i dă aprobarea Curții sale și până în ziua în care dezordinea ce o seamănă va fi, în sfârșit, produs roadele ei, a căror amărăciune va fi poate proclamată mai întâi de Cabinetul de la Petersburg
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
mai ales în justiție, precum și la ce se redusese, sub regimul regulamentar, autonomia țărilor noastre, atât de solemn proclamată la Adrianopol și cu cât situația domnului Moldovei era mai prejos de acea a unui gubernator rus. Înainte, însă, de a păși mai departe, voi observa că consulii și comisarii extraordinari ruși, care acuzau pe Mihai Sturdza de abuzuri și de concusiuni; erau însuși venali. Consulul Kotzebue trăgea folos din amestecul său în afacerile judiciare și silea mănăstirea Neamț să-i dea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
necesitatea creșterii solidarității cu Uniunea Sovietică, invocând citate din Jdanov sau Stalin. Ultimul spunea prin 1928 că există două variante: unirea tuturor proletarilor și „asupriților” din lume sau „concesii principiale capitalului internațional”. Conducătorii „clicii thermidoriene a lui Tito” ar fi pășit pe cel de-al doilea drum. Experiență ultimilor ani ar demonstra, în opinia aceluiași propagandist comunist, susținerea pe care statul sovietic a acordat-o în momentele grele de criză economică celorlalte țări socialiste. Iugoslavia, dimpotrivă, s-a îndepărtat de Moscova
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
la ședințele direcției”. Folosindu-se de citate din „opera genială” a lui Lenin și Stalin, autorul crede că singurul loc unde s-a înțeles cum se cuvine doctrina marxista este Uniunea Sovietică, de la care se inspiră și celelalte țări care „pășesc spre socialism”. Pe acest drum vor porni neîndoielnic și popoarele din Iugoslavia, „care vor distruge regimul fascist titoist, vor arunca clica lui Tito la lada istoriei și vor readuce țară în lagărul democratic”. Pero Popivoda este autorul articolului „Pentru renașterea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
s-ar fi zvonit că liderul iugoslav „a pus în libertate pe acesti criminali de război la cererea americanilor, care vor să-și asigure cât mai multe cadre de conducere ale armatei germane, la a cărei reînființare puterile imperialiste au pășit în Germania”. Concluzia pe care o avansează articolul este că „Tito ajuta acum pe stăpânii lui imperialiști la refacerea acelei armate care a pustiit și jefuit țările Europei, printre care și Iugoslavia”. Nici la Belgrad nu era liniște, vehiculându-se
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
se parfumau cu ce găseau, pentru a șterge mirosul de închisoare care le intrase în piele. Se duceau apoi la vorbitor, unde îi aștepta cineva din familie și-și aduceau hainele civile. Se ferchezuiau, se pieptănau și, plini de ei, pășeau prin curtea închisorii expunîndu-și hainele de liberare."233 Alți indicatori privind serviciile Civilizația unei instituții sporește pe măsura calității și diversificării produselor și serviciilor pe care le oferă, precum și prin mijloacele moderne pe care le utilizează în acest scop. Orice
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de toată energia bună care era în mine. Într-o zi am zis: gata! Nu mă mai duc la penitenciar, ducă-se care o vrea, că eu am obosit. Au trecut vreo două luni de cînd nu le-am mai pășit pragul și într-o bună zi m-am hotărît să mă duc să-i văd: mi-era dor de ei, vroiam să știu ce mai fac. După ce am slujit Liturghia, s-a apropiat de mine unul, m-a chemat într-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Hai că te sun io imediat. Bine, mă. Ține și tu pumnii, mă. Hai că o bombă atomică se vinde ca pâinea caldă-n ziua de azi. Hai pa, mă. Pizza și țâțe Bătrânul intră în gura de metrou și pășește atent pe scara rulantă. Așteaptă răbdător în timp ce scara îl transportă sub pământ. Ajunge la bariere și scoate cartela din buzunar. Mâna lui tremură puțin, dar într-un final reușește să nimerească fanta care trage cartela. Se aude un zgomot de
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
și iese de pe foaia carnețelului și zboară sus. Sus de tot. Acolo unde vântul e mai puternic. Copilul lungește sfoara pe măsură ce zmeul se apropie de nori. Acum sfoara se termină. Copilul îi dă drumul. Zmeul nu se mai vede. Copilul pășește ușor pe pagina din stânga a carnețelului, iar eu rup foaia din dreapta și o mototolesc și o arunc spre întinderea nesfârșită de gunoaie. Fabulă Ne plimbam prin pădure când, deodată, l-am văzut pe Dumnezeu. Uite-l pe Dumnezeu, ai spus
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
pe unde apucă, grupați în bisericuțe de doi sau cel mult patru. O singură bisericuță de șase primește de la mine titlul de catedrală. Aproape toate femeile sunt machiate strident și poartă rochii strâmte și tocuri lungi, care le fac să pășească de parcă ar călca pe ouă. La bărbați nu observ nimic special, nici unul nu-i pe tocuri sau machiat. Majoritatea poartă sacou. Per total, atmosfera e de Marele Gatsby după un faliment total și definitiv. Hai să mâncați, băi. Hai, că
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de var. Îl întreb dacă se supără cineva dacă lăsăm mașina aici. Cam o oră. Nu, stați liniștit, nu-i bai. Meșterește ceva într-o găleată. Scot scaunele din portbagaj și închid mașina. Coborâm treizeci și opt de trepte, apoi pășim pe nisip. M-aș descălța, dar încă nu-i cazul și sezonul, vântul nu bate tare, dar nu-s mai mult de cinci grade. O întreb cum trăiesc peștii în apa asta atât de rece. S-au adaptat. Înoată în
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
mare ca oricând. De cum a sosit în orașul nostru, s-a pornit o paradă strălucitoare. Jongleori, clovni, iluzioniști defilau prin centrul orașului îmbrăcați în costume multicolore. Dresorii au adus animale exotice. Megafoanele umpleau străzile de muzică și reclame. În față, pășea încet, imperturbabil un elefant ce purta la gât o pancartă uriașă: "Vă invităm să petreceți clipe de neuitat alături de noi. Numai anul acesta veți vedea o dresură de struți, pinguini și zebre africane". Și orașul se golea, toată lumea pleca spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
rămână acolo unde este. Ce vorbești, moșule, ești nebun?! Podul ține, e de piatră... Calul necheză a doua oară înspăimântat. Tata porni spre podul înclinat peste apele furibunde, gata gata să se prăbușească în râu. Un pilon căzu de îndată ce el păși pe pod, zgomotul rămase fără ecou. O tăcere apăsătoare îi cuprinse pe toți. Moșul zise: Acum nu știu ce se va întâmpla. Nu garantez nimic. Taci, spurcăciune! Din cauza ta am rămas fără cal, fără căruță, fără lemne... Uite că a trecut! se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]