15,863 matches
-
povestească decât părinților ei, într-o scrisoare, că urmează să dea un răspuns solicitării. Soljenițîn nu putea renunța la introducerea în roman a imaginii Rusiei celei adevărate, în care nu au pătruns "metastazele" regimului, deja împânzit pe aproape toată suprafața patriei imagine prezentă și în povestirea Gospodăria Matrionei. Rusia nealterată de ideologie îi este necunoscută încă lui Volodin, cel care cunoaște mai degrabă Occidentul. Scriitorul corelează într-un mod ingenios acest motiv, important pentru viziunea sa (și care, altfel, nu s-
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
accepta ca acești oameni cu minți luminate să se amestece cu ceilalți păcătoși și să îndure chinuri fizice. Și Dante a inventat pentru ei un loc special în infern 227. (trad. a.) Simbolul cercului se explică și la alte niveluri. Patria însăși este un cerc, un spațiu închis din care nu se poate ieși. Ideea apare într-o discuție a lui Innokenti Volodin cu Clara, în timpul plimbării lor. El încearcă să înțeleagă raportul dintre patrie și omenire, chestiune care îl preocupa
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
se explică și la alte niveluri. Patria însăși este un cerc, un spațiu închis din care nu se poate ieși. Ideea apare într-o discuție a lui Innokenti Volodin cu Clara, în timpul plimbării lor. El încearcă să înțeleagă raportul dintre patrie și omenire, chestiune care îl preocupa de o vreme și care va conduce la gestul riscant de a suna la ambasadă. Pentru a explica aceste condiționări, Volodin desenează un cerc cu o crenguță pe pământul umed: Vezi cercul acesta? Este
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și omenire, chestiune care îl preocupa de o vreme și care va conduce la gestul riscant de a suna la ambasadă. Pentru a explica aceste condiționări, Volodin desenează un cerc cu o crenguță pe pământul umed: Vezi cercul acesta? Este patria. Este primul cerc. Iată-l pe-al doilea (făcu un cerc mai mare). Asta e omenirea. Ți se pare că primul se înscrie în al doilea? Nicidecum! Aici sunt bariere de prejudecăți. Aici sunt chiar sârma ghimpată și mitraliere. Pe
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
între ele228. (trad. a.) Volodin are revelația statului ca lume închisă, inclusiv în sens fizic și, în acest fel, el desenează imaginea statului-închisoare. Rusia este un cerc înscris în alt cerc, care este lumea. Aparent, Volodin și-a trădat patria, dar a făcut-o pentru un scop superior, acela de a proteja oamenii din întreaga lume. El a îndrăznit să depășească, la nivel moral, granițele propriului stat. Problema cea mai importantă devine căutarea unei ieșiri din impasul spiritual în care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a sunat la ambasada americană este un trădător care "barează drumul socialismului". Și-a dat seama, doar ascultându-i vocea înregistrată de magnetofon, că este un arivist care încearcă să obțină foloase din Occident prin acest act de trădare a patriei. Rubin consideră că activitatea agenților secreți sovietici este justificată. În contrast cu miopia politică a lui Rubin, apar judecata nuanțată și luciditatea lui Nerjin. Filologul germanist, având o conștiință de om sovietic, vede încercarea lui Volodin ca pe o tentativă de a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
poți aduce înapoi, iar în ele era toată muzica. Înțelegi?... Căută în continuare. Imaginează-ți că în clipa morții ceri dintr-o dată să fii înmormântat după rânduiala ortodoxă...384. (trad. a.) Biserica și religia ortodoxă sunt elemente ale apartenenței la patrie, ale identității. Demolarea bisericii este o lovitură dată valorilor moștenite. În calitate de diplomat sovietic, Iakonov ar fi fost la mijloc, între străinătate și patrie, fără să aparțină nici uneia, iar pierderea de care vorbește Agnia este tocmai ruptura de patrie. Odată distrusă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fii înmormântat după rânduiala ortodoxă...384. (trad. a.) Biserica și religia ortodoxă sunt elemente ale apartenenței la patrie, ale identității. Demolarea bisericii este o lovitură dată valorilor moștenite. În calitate de diplomat sovietic, Iakonov ar fi fost la mijloc, între străinătate și patrie, fără să aparțină nici uneia, iar pierderea de care vorbește Agnia este tocmai ruptura de patrie. Odată distrusă, legătura cu patria (care presupune legătura cu spiritualitatea specifică, ce conferă identitate) nu se mai poate restabili. Dorința de a fi înmormântat după
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
apartenenței la patrie, ale identității. Demolarea bisericii este o lovitură dată valorilor moștenite. În calitate de diplomat sovietic, Iakonov ar fi fost la mijloc, între străinătate și patrie, fără să aparțină nici uneia, iar pierderea de care vorbește Agnia este tocmai ruptura de patrie. Odată distrusă, legătura cu patria (care presupune legătura cu spiritualitatea specifică, ce conferă identitate) nu se mai poate restabili. Dorința de a fi înmormântat după rânduiala ortodoxă ar fi o încercare tardivă de a restabili această legătură. Abia după douăzeci
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Demolarea bisericii este o lovitură dată valorilor moștenite. În calitate de diplomat sovietic, Iakonov ar fi fost la mijloc, între străinătate și patrie, fără să aparțină nici uneia, iar pierderea de care vorbește Agnia este tocmai ruptura de patrie. Odată distrusă, legătura cu patria (care presupune legătura cu spiritualitatea specifică, ce conferă identitate) nu se mai poate restabili. Dorința de a fi înmormântat după rânduiala ortodoxă ar fi o încercare tardivă de a restabili această legătură. Abia după douăzeci și doi de ani, sensibilizat
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Convorbirea este înregistrată de securitatea sovietică, iar apelantul va fi identificat după voce și arestat după numai două zile. Prin faptul că încearcă să-l împiedice pe Stalin să intre în posesia bombei atomice, Volodin se transformă în trădător de patrie. Pe tânărul diplomat îl aștepta avansarea, urma să plece din nou în străinătate, unde își petrecuse, de altfel, ultimii ani și viața lui ar fi fost perfectă "dacă nu i s-ar fi rupt ceva înăuntru". "Trădarea" lui Volodin nu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
păstrate într-un dulap și descoperite întâmplător de Volodin. În acest fel, tânărul diplomat își descoperă legătura cu familia, înțelegând că aceasta este garanția păstrării valorilor morale, în timp ce ruptura de familie echivalează cu înstrăinarea de aceste valori și de spiritul patriei. Jurnalul și scrisorile constituie o moștenire spirituală neprețuită, care ajunge la el atunci când avea nevoie de ele, când începuse să simtă că "îi lipsea ceva". Ca și Iakonov, care manifestă o deschidere tardivă pentru problemele de conștiință, Volodin își manifestă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
adevărate", Volodin amintește de Serghei Esenin, a cărui poezie este construită pe leitmotivul distrugerii Rusiei țărănești (de altfel, autorul trimite în mod clar la asemănarea cu Esenin, printr-o comparație atribuită Klarei). Volodin conștientizează faptul că diplomații sunt în slujba patriei, dar, în realitate, sunt rupți de ea: "Eu reprezint Rusia, dar mie nu mi-o reprezint"386. (trad. a.) Sistemul transformă omul într-un simplu instrument, pe care îl poate oricând înlocui, deoarece nimeni nu este de neînlocuit în condițiile
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
acesta, să fie vulnerabil și să nu opună nici un fel de rezistență. În momentul în care Volodin își pune problema granițelor patriotismului (stimulat de referirea unchiului său la Herzen), el înțelege că, sunând la ambasada americană, nu-și va trăda patria, ci, dimpotrivă, va apăra lumea întreagă prin faptul că îl trădează numai pe Stalin, adevăratul dușman al poporului. Fiecare dintre cele două cercuri în care este prins Volodin (cercul închisorii și cercul patriei) poate să închidă și, în același timp
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
la ambasada americană, nu-și va trăda patria, ci, dimpotrivă, va apăra lumea întreagă prin faptul că îl trădează numai pe Stalin, adevăratul dușman al poporului. Fiecare dintre cele două cercuri în care este prins Volodin (cercul închisorii și cercul patriei) poate să închidă și, în același timp, să elibereze. Cercul spațiului rus îl eliberează pe cel care știe să găsească în el libertatea spirituală. Boala gravă este șansa lui Rusanov, rămasă nevalorificată, de a înțelege diferența dintre moral și imoral
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
le plus important dans l'architecture du roman, mais il est aussi un " cercle " intertextuel : c'est le premier cercle de l'enfer concentrationnaire, une métaphore qui provient de la Divine Comédie du Dante. La conclusion du Soljénitsyne est que la patrie même est un cercle, un espace fermé dont on ne peut pas s'en échapper. La problématique de la détention dans les camps de concentration relève sa complexité dans l'œuvre de Soljénitsyne L'Archipel du Goulag. Le titre contient déjà
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
învingător (nikă ó Sárapis). Și împăratul Iulian (361-363) îl celebra printr-o sentință care ne lasă să înțelegem tendința monoteistă a figurii sale: Un singur lucru este Zeus, Hades și Helios, un singur lucru este Serapis. Asia Mică a fost patria cultului marii mame Cybele, zeița fecundității, fiind foarte curând predicată grecilor. În perioada elenistică, cultul ei se răspândise rapid dincolo de frontierele țării sale de origine, iar în anul 204 a.Chr. era deja introdus la Roma. Și acesteia îi era
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mai disparate. În cea mai mare cinste se afla credința în astrologie, care aronda stelelor o anumită influență asupra destinului uman. Lumea mediteraneană a început să o cunoască mai îndeaproape atunci când Beros, un sacerdot al lui Baal, originar din Babilon, patria întregii astrologii, a fondat către anul 280 a.Chr. o școală astrologică în insula Coo. În secolul II a.Chr., în Egipt, sacerdotul Petosiris a scris o operă astrologică fundamentală din care s-a inspirat întreaga literatură astrologică succesivă. O
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
8). Primele două cărți ale Macabeilor preamăresc faptele războinice ale poporului evreu și ale conducătorilor săi legitimi, predicând dreptul natural de apărare a pământului și a instituțiilor proprii împotriva invaziei dușmane (cf. 1Mac 2). Aici ni se vorbește explicit despre patrie, religie și familie, lucruri sfinte pe care iudeul trebuie să le apere chiar cu prețul propriei vieți (cf. 1Mac 3, 20-21). Tot aici ni se spune că Dumnezeu îi ajută pe cei care luptă pentru această cauză, binecuvântându-le sângele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de luptă, fiind o cauză dreaptă. Din acest motiv Matatia, Simon, Ionatan și Eleazar, eroii rezistenței iudaice împotriva invaziei regelui Antioh, sunt plăcuți și sfinți înaintea lui Dumnezeu, asemenea patriarhilor, profeților și marilor preoți, pentru că eroismul lor a fost util patriei și religiei asemenea legilor lui Moise, învățăturilor lui David, Solomon și ale profeților. Eroilor amintiți li se înalță un imn de glorie și de recunoștință nepieritoare, iar sacrificiul lor, pe câmpul de bătălie, este numit sfânt, asemenea holocaustului care se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să-și cumpere o sabie (Lc 22, 36). Deși Isus ne vorbește alegoric, ne face să înțelegem totuși că orice persoană, inclusiv creștinul, are dreptul să se apere împotriva violenței altuia, chiar și când aceasta se referă la apărarea propriei patrii. Violența poate veni din partea unui singur om ori a unui popor întreg. Legitima apărare nu este doar un drept natural, ci și divin. În alte cuvinte, porunca a cincea: Să nu ucizi, nu anulează acest drept, care, prin absența sa
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
propriilor sale averi. Numai în caz de pericole iminente se proceda la înrolarea în masă (tumultus), după care cei recrutați prestau un jurământ militar de obediență (sacramentum), un moment precis de caracter religios când soldatul promitea solemn să-și apere patria cu fidelitate și să se supună disciplinei militare și propriului comandant, al cărui exercițiu de imperium era încărcat de semnificații religioase. La sfârșitul secolului II a.Chr. latifundiile obțin o scădere a nivelului mediu cenzitar, ducând la creșterea numărului lucrătorilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fac unii. Locuiesc în orașe atât grecești, cât și barbare, așa cum se nimerește, și, deși, în ceea ce privește îmbrăcămintea, hrana și restul vieții, urmează obiceiurile locului, își propun o formă de viață, recunoscută de toți, minunată și de necrezut. Fiecare locuiește în patria sa, dar ca străin; participă la toate activitățile cetățenilor buni și acceptă toate îndatoririle ca oaspeți în trecere. Orice pământ străin este patrie pentru ei și orice patrie este pentru ei un pământ străin. Ca toți ceilalți, se căsătoresc și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
locului, își propun o formă de viață, recunoscută de toți, minunată și de necrezut. Fiecare locuiește în patria sa, dar ca străin; participă la toate activitățile cetățenilor buni și acceptă toate îndatoririle ca oaspeți în trecere. Orice pământ străin este patrie pentru ei și orice patrie este pentru ei un pământ străin. Ca toți ceilalți, se căsătoresc și au copii, dar nu-și abandonează copiii. Au în comun masa, dar nu patul. Trăiesc în trup, dar nu conform trupului. Își petrec
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de viață, recunoscută de toți, minunată și de necrezut. Fiecare locuiește în patria sa, dar ca străin; participă la toate activitățile cetățenilor buni și acceptă toate îndatoririle ca oaspeți în trecere. Orice pământ străin este patrie pentru ei și orice patrie este pentru ei un pământ străin. Ca toți ceilalți, se căsătoresc și au copii, dar nu-și abandonează copiii. Au în comun masa, dar nu patul. Trăiesc în trup, dar nu conform trupului. Își petrec viața pe pământ, dar cetățenia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]