KorAP: Find »[drukola/base=pedagogie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...301 302 303 ...313 >

7,807 matches

Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272

Timiș. Este doctorand al Universității „Al.I. Cuza” din Iași, Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Domenii de competență: management educațional, managementul resurselor umane, psihologia educației. A publicat lucrări în reviste de specialitate naționale și este unul dintre autorii volumului Pedagogie și elemente de psihologia educației (Editura Cartea Universitară, București, 2005), coordonat de I. Dumitru și D. Ungureanu. Gabriela Codorean este asistent universitar în cadrul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic al Universității de Vest din Timișoara. Domenii de competență: pedagogie, politici educaționale

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
autorii volumului Pedagogie și elemente de psihologia educației (Editura Cartea Universitară, București, 2005), coordonat de I. Dumitru și D. Ungureanu. Gabriela Codorean este asistent universitar în cadrul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic al Universității de Vest din Timișoara. Domenii de competență: pedagogie, politici educaționale și managementul calității totale. Lucrări semnificative publicate: Educație pentru igienă și sănătate în învățământul preuniversitar (Editura Presa Universitară Timișoreană, Timișoara, 2003) și Politicile educaționale și sistemul de învățământ românesc contemporan (Editura Mirton, Timișoara, 2006). Adresă de contact: gabi codorean

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Editura Mirton, Timișoara, 2006). Adresă de contact: gabi codorean@yahoo.com. Mariana Crașovan este lector doctorand la Catedra de Științele Educației a Facultății de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara. Domenii de competență: teoria și metodologia instruirii, teoria curriculumului, pedagogia învățământului preșcolar și primar. A publicat numeroase articole și lucrări de specialitate, dintre care amintim: „Rolul mentorului în activitatea cadrului didactic debutant”, în M. Ionescu (coord.), Preocupări actuale în științele educației (vol. 1, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2005); „Proiectarea pedagogică a

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
specialitate, dintre care amintim: „Rolul mentorului în activitatea cadrului didactic debutant”, în M. Ionescu (coord.), Preocupări actuale în științele educației (vol. 1, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2005); „Proiectarea pedagogică a activităților de instruire și educație”, în I. Dumitru, D. Ungureanu (coord.), Pedagogie și elemente depsihologia educației (Editura Cartea Universitară, București, 2005); „Mentoratul la distanță- posibilități și limite”, Revista de informatică socială, nr. 4 (Universitatea de Vest, Timișoara, decembrie 2005, pp. 97-105); „Formarea inițială a cadrelor didactice (învățători-educatoare) din perspectiva procesului Bologna”, în

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
și învățare. Aspecte psihoindividuale, psihosociale șimanageriale (2001), Psihologia educației (2001), Consiliere psihopedagogică. Fundamentări teoretice și sugestii de acțiune practică (2004). Volume coordonate: Educația și învățarea la vârsta adultă (2002), Elemente de management și marketing aplicate în educația adulților (2002) și Pedagogie și elemente de psihologia educației (2005). A publicat peste 40 de studii și articole în volume colective și în reviste de specialitate din țară și străinătate. Este inițiatorul șiredactorul-șef al Revistei de științe ale educației, publicație bianuală editată de Universitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
universitar doctor la Catedra de Științele Educației a Facultății de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara, și director al Institutului Român de Educație a Adulților din Timișoara. Domenii de competență: educația adulților, managementul educațional, educația la distanță și pedagogia universitară. S-a implicat activ în peste 15 proiecte internaționale de cercetare-dezvoltare, multe dintre ele sub directa sa coordonare. Dintre lucrările publicate, amintim volumul Teorie și practică în educația la distanță (2003), peste zece articole și studii apărute în reviste

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara. Domenii de competență: teoria și metodologia curriculumului, teoria și metodologia evaluării educaționale, educația integrată/inclusivă, educația comparată, comunicarea educaționalăș.a. Dintre volumele publicate, amintim: Educație și curriculum (1999), Pedagogie comparată (2000), Educația integrată și școala inclusivă (2000) și Teroarea creionului roșu; evaluarea educațională (2001). Cuvânt introductivTC "Cuvânt introductiv" Educația adulților din România, asemenea educației pentru adulți din Europa, este un domeniu educațional în expansiune constantă, care se bucură de

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Sava și Dorel Ungureanu, apărută la Editura Mirton din Timișoara în anul 2005, sub egida Institutului Român deEducație a Adulților din Timișoara - IREA. Lucrarea a fost testată deja ca suport de curs la studenții din anul al treilea de la specializarea Pedagogie; de aceea, va fi valorificată în mod substanțial în elaborarea lucrării de față. Prin temele mai diverse abordate în această carte, pentru a acoperi deopotrivă nivelul masteral, am încercat să oferim informații în concordanță cu dezvoltările internaționale actuale din domeniu

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-și încheie educația inițială, întreruptă din varii motive. Individul este văzut ca având dreptul la o cantitate specifică de educație formală de-a lungul vieții sale, iar aceasta nu trebuie urmată neîntrerupt în școlaritatea inițială; • educația iterativă - concept elaborat de pedagogia suedeză. Desemnează posibilitatea adulților de a-și alege perioadele și tipurile de studii pe care vor să le urmeze alternativ sau concomitent cu activitatea productivă, fie în scopul completării unor lacune de pregătire sau a unor studii incomplete, fie pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
anterior menționată), relevanța economică este cea care prevalează în politicile neoliberale referitoare la educația adulților, domeniul economic (mai ales cel privat) fiind cel care „dictează” ce competențe și deprinderi trebuie produse în sectorul public. 2. A individului, a dezvoltării unei pedagogii centrate pe individ, pe stimularea învățării indivizilor. Focalizarea, în această perspectivă, este de a valoriza și facilita diferite parcursuri de învățare ale indivizilor, biografia personală a fiecăruia, pentru a stimula dezvoltarea personală. În legătură directă cu principiul educației/învățării de-

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
obținute să ateste niveluri comparabile, minimale de pregătire. Calitatea pregătirii presupune derularea calitativă a procesului de formare, ceea ce necesită ca măsură complementară formarea formatorilor, pentru aficapabili să conceapă oferte flexibile, situații didactice cu adevărat formative, folosind metode active și o „pedagogie inovativă”. Toate aceste tendințe sunt atât pentru încurajarea participării la pregătire continuă a tuturor (chiar și a celor în vârstă, în condițiile îmbătrânirii populației și aleprelungirii, în consecință, a duratei vieții active), cât și pentru a asigura oferte de pregătire

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
și alte instituții și rețele europene implicate în educația vocațională, se regăsesc: valorizarea învățării, asigurarea serviciilor de informare șiconsiliere, investirea de timp și bani în pregătire, aducerea laolaltă a indivizilor și a ofertelor de formare, asigurarea deprinderilor de bază și pedagogia inovativă. Acestea se regăsesc în prioritățile de acțiune susținute și finanțate de Comisia Europeană, prin programul său de pregătire profesională Leonardo da Vinci, care, din 2007, este parte a programului integrat de lifelong learning, ceea ce denotă abordarea integrată a educației

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
relaxare, plimbare, vizitare în sensul destinderii sau al lărgirii orizontului cultural, toate aceste activități au elemente educaționale, iar educația adulților asigură, pe baza unei autentice cunoașteri a particularităților și nevoilor adulților, un suport științific tuturor demersurilor educaționale. S-audezvoltat, astfel, o pedagogie a culturii, una muzeală, una a turismului etc. O funcție majoră a timpului liber este dezvoltarea dimensiunii estetice a personalității, lărgirea orizontului culturii generale. Individului îi stau la dispoziție posibilități multiple, o întreagă rețea instituțională fiind creată în acest sens

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
asupra proceselor politice, economice și culturale. De exemplu, putem înțelege efectele globalizării, dar și mutarea de accent, în contextul actual, spre educația adulților în relație cu piața muncii. Într-o direcție asemănătoare se înscrie și Paulo Freire, în America Latină, cu Pedagogia oprimaților, Pedagogia speranței etc. El a dezvoltat teoria critică, ce atrage atenția asupra implicațiilor morale și politice ale intervențiilor educaționale. După cum am menționat anterior, în interiorul diferitelor paradigme, s-au dezvoltat o serie de teorii explicative. Cele mai multe dintre acestea au încercat

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
politice, economice și culturale. De exemplu, putem înțelege efectele globalizării, dar și mutarea de accent, în contextul actual, spre educația adulților în relație cu piața muncii. Într-o direcție asemănătoare se înscrie și Paulo Freire, în America Latină, cu Pedagogia oprimaților, Pedagogia speranței etc. El a dezvoltat teoria critică, ce atrage atenția asupra implicațiilor morale și politice ale intervențiilor educaționale. După cum am menționat anterior, în interiorul diferitelor paradigme, s-au dezvoltat o serie de teorii explicative. Cele mai multe dintre acestea au încercat să explice

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
in the 21st Century, Kogan Page Publishing, Londra. Nuissl, E. (1999) (coord.), Adult Education and Learning in Europe, DIE, Frankfurt am Main. Nuissl, E. (2000), Einfuhrung in die Weiterbildung, Luchterhand-Neuwied, Kriftel. Păun, E. (1993), „Educația permanentă - reflecții teoretice”, Revista de pedagogie, nr. 3. Popovic, K. (2002), „Basic Conceptions and Aims in Some Theories of Adult Education Throught History”, în N. Balazs, F. Poggeler (ed.), Ethics, ideals, and ideologies in the history of adult, vol. LIII, Peter Lang Publishing, Frankfurt am Main

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
înțelepciunea populară. La începuturi, educația pentru adulți nu se referă la adultul în sine, ci vizează mai ales abilitarea sa pentru perpetuarea tradițiilor și obiceiurilor, pentru o bună integrare în comunitate - putem vorbi, în acest spirit, mai mult despre o pedagogie națională sau una socială, concepută în termenii unei educații a poporului român. Deși în trecutul românilor au existat o serie de preocupări pentru educarea adulților, informațiile scrise care să consemneze această preocupare există doar din secolul al XIV-lea. Lipsa

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
practică și publicistică în lumina unei concepții progresiste: „pentru a da posibilitate omului să se dezvolte organic, nu pentru a-l menține în starea înapoiată a mediului”, ci pentru a-l ridica pe sătean „la înălțimea epocii lui”. Elaborând o pedagogie a satului care „nu e nici numai o pedagogie a adulților”, Stoian a pledat pentru cunoașterea aspectului pedagogic al mediului sătesc, deoarece o școală pentru educarea poporului trebuie să fie profund legată de situația culturală specifică a satului românesc într-

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
a da posibilitate omului să se dezvolte organic, nu pentru a-l menține în starea înapoiată a mediului”, ci pentru a-l ridica pe sătean „la înălțimea epocii lui”. Elaborând o pedagogie a satului care „nu e nici numai o pedagogie a adulților”, Stoian a pledat pentru cunoașterea aspectului pedagogic al mediului sătesc, deoarece o școală pentru educarea poporului trebuie să fie profund legată de situația culturală specifică a satului românesc într-un anumit moment (*** 1968, pp. 35-42). Abordând această problemă

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
pentru îndeletniciri speciale; 2. școli superioare țărănești, obligatorii și cu caracter mai general, dar adaptate zonei și regiunii în care există școala. Demersurile pedagogice ale lui Stanciu Stoian găsesc ecou și la Ștefan Bârsănescu, profesor la Universitatea ieșeană, care elaborează Pedagogia agricolă, pe care o prezintă și la cursurile de vară ale organizațiilor învățătorești, pornind de la ideea că trebuie formați formatorii pentru adulți, educația acestora fiind o „chestiune de competență, pentru care e necesară o temeinică pregătire științifică, tehnică, filosofică”. Educația

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
învățarea de-a lungul întregii vieți”, în L. Șoitu (coord.), Conferința internațională „Legislație și context în educația adulților”, Institutul European, Iași, 2006. Schifirneț, C. (1997), Educația adulților în schimbare, ANUP, Editura Fiat Lux, București. Stanciu, I.Gh. (1977), O istorie a pedagogiei universale și românești până la 1900, Editura Didactică și Pedagogică, București. Șoitu, L. (coord.) (2003), Instituții de educație a adulților: atribuții și competențe, Editura Spiru Haret, Iași. *** (1968), „Educația adulților - Cercetare științifică și acțiune culturală”, referate și comunicări prezentate la simpozionul

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
atât formarea și devenirea individului, cât și funcționarea (menținerea, în limite normale), dezvoltarea și evoluția societății. În ipostaza ei inovatoare, învățarea devine modalitatea principală de a face față cu succes posibilelor provocări viitoare. 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogietc " 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogie" Prelungirea duratei învățării dincolo de vârsta copilăriei și a adolescenței pune în discuție problema specificului educației și a învățării la vârsta adultă și, în acest context, trecerea de la modelul

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
limite normale), dezvoltarea și evoluția societății. În ipostaza ei inovatoare, învățarea devine modalitatea principală de a face față cu succes posibilelor provocări viitoare. 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogietc " 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogie" Prelungirea duratei învățării dincolo de vârsta copilăriei și a adolescenței pune în discuție problema specificului educației și a învățării la vârsta adultă și, în acest context, trecerea de la modelul pedagogic de instruire/învățare la cel andragogic. Modelul andragogic al

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
decizie a adultului privind activitățile de învățare și formarea profesională conferă învățării autodirijate un specific propriu. Horst Siebert (2001b, pp. 54-69) sintetizează specificul învățării autodirijate în câteva teze esențiale, și anume: 1. Conceperea învățării autodirijate este diferită de cea a pedagogiei normative În procesul învățării, „adulții învață să ia hotărâri și să răspundă pentru hotărârea luată”. Instructorii, formatorii care lucrează cu adulții nu mai prescriu norme rigide, ci doar îi ajută pe cei care învață singuri să caute argumente pentru deciziile

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
să ia hotărâri și să răspundă pentru hotărârea luată”. Instructorii, formatorii care lucrează cu adulții nu mai prescriu norme rigide, ci doar îi ajută pe cei care învață singuri să caute argumente pentru deciziile adoptate, procedând într-o manieră constructivistă. Pedagogia teoretic-constructivistă și sistemică tinde să ia locul pedagogiei normative, cu iz paternalist. 2. Învățarea autodirijată pune accentul pe însușirea, și nu pe transmiterea cunoștințelor Focalizarea învățării pe cel ce învață, pe nevoile, posibilitățile și aspirațiile sale, face ca însușirea de

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]