7,871 matches
-
Familia". Iulian Grozescu s-a născut în satul bănățean de câmpie Comloșu Mare, în familia numeroasă a preotului Ioan Grozescu, originar din Livezi de lângă Craiova. A urmat studiile liceale la Timișoara, Arad și Oradea, după care a urmat dreptul la Pesta. În perioada studiilor universitare a publicat poezii și a colaborat cu ziarul "Concordia", condusă de Sigismund Pop, și la revista umoristică "Strigoiu" al lui Mircea V. Stănescu, iar împreună cu cel din urmă editează la Pesta foaia "Speranța", În anul 1863
Iulian Grozescu () [Corola-website/Science/311176_a_312505]
-
care a urmat dreptul la Pesta. În perioada studiilor universitare a publicat poezii și a colaborat cu ziarul "Concordia", condusă de Sigismund Pop, și la revista umoristică "Strigoiu" al lui Mircea V. Stănescu, iar împreună cu cel din urmă editează la Pesta foaia "Speranța", În anul 1863 care, însă, apare doar într-un singur număr. La 13 octombrie 1863 apare la Pesta revista satirică „Umoristulu” coordonată de George Ardelean, la care se alătură ca redactor. Colaborând cu această revistă timp de doi
Iulian Grozescu () [Corola-website/Science/311176_a_312505]
-
de Sigismund Pop, și la revista umoristică "Strigoiu" al lui Mircea V. Stănescu, iar împreună cu cel din urmă editează la Pesta foaia "Speranța", În anul 1863 care, însă, apare doar într-un singur număr. La 13 octombrie 1863 apare la Pesta revista satirică „Umoristulu” coordonată de George Ardelean, la care se alătură ca redactor. Colaborând cu această revistă timp de doi ani, leagă o prietenie durabilă cu prim-redactorul revistei, Iosif Vulcan, iar la 5 iunie 1865 faimoasa revistă „Familia” își
Iulian Grozescu () [Corola-website/Science/311176_a_312505]
-
în "Familia" poezii, nuvele, traduceri, recenzii etc. În anul 1867 pleacă la București, unde colaborează la ziarele "Telegraful" și "Poșta română". În această perioadă publică în "Familia", "Suveniruri din București". În noiembrie 1871 devine redactor responsabil al revistei "Albina" din Pesta, iar la 12 mai, 1872 scoate ziarul umoristic "Priculiciu" la Timișoara. Moare la 2 iunie 1872, în casa părintească din Comloșu Mare, răpus de tuberculoză. Poezie: Nuvele: Traduceri:
Iulian Grozescu () [Corola-website/Science/311176_a_312505]
-
și atinge viteze de până la 55 km/h. Calmării sunt dotați cu câte o pungă de cerneală, dar sunt lipsiți de cochilia externă. În schimb, își schimbă coloritul după mediul înconjurător. Sunt animale răpitoare și se hranesc, de obicei, cu peste. Trăiesc în adâncuri și se întâlnesc mai mult în marile tropicale (cca. 300 specii). Exemple de specii din grupul calmarilor pot servi "Loligo vulgaris", "Ommastrephes sagittatus", "Ommastrephes slosnei pacificus", "Chiroteuthis veranyi" etc. Unele specii sunt exploatate pentru carnea lor comestibila
Calmar () [Corola-website/Science/311233_a_312562]
-
parte componentă a planctonului, ce reprezintă totalitatea organismelor animale care populează apele dulci și marine. ul este compus din protozoare, viermi, artropode (crustacee inferioare), moluște (pteropode), larve ale unor animale de fund etc. Zooplanctonul servește, mai ales, ca hrană pentru peste. Zooplanctonul include 6 grupe de protozoare: foraminifere, acantari, radiolari , tintinide,talomite, actolite Foraminiferele (foramen = gaură) au o cochilie numită test, calcaroasa, hialina, cu aspect porțelanos ori aglutinata. Deși sunt în general bentonice, au și forme planctonice: globigerinele (Orbulina, Hastigerina). După
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
spre nord-est. O galaxie mică, IC 4617, se află la jumătatea distanței dintre NGC 6207 și M13, la nord-nord-est de centrul "marelui roi globular". Recent galaxia NGC 6207 a produs o supernovă de tip II (SN 2004A). Fiind compus din peste de stele, M13 este și unul dintre cele mai bătrâne obiecte astronomice: vârsta sa este estimată de la 12 până la 14 miliarde de ani. Apare cu un diametru de 20 de minute de arc, adică un diametru real de 150 de
Messier 13 () [Corola-website/Science/311969_a_313298]
-
din mila străinilor. El reușește să fure o căruță cu un tun și se întâlnește într-un defileu cu grupul lui Costea. În noaptea uciderii domnitorului, căpitanul Andrei (Sergiu Nicolaescu) fusese chemat de contesa Maria Cristina (Heide-Marie Wenzel), venită de la Pesta și care locuia în castelul contelui Șaroși (Zephi Alșec). Căpitanul a intrat în cortul domnitorului și l-a rugat să-l lase liber în acea seară, apoi s-a dus să se întâlnească cu contesa. El a fost observat de
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
Pesta (în , pronunțat ˈpɛʃt, în ) a fost un oraș în Regatul Ungar, situat pe malul estic al Dunării, în partea opusă cetății Buda. A fost unul din orașele care s-au unit în 1873, la formarea noii capitale Budapesta. În secolul
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
fost un oraș în Regatul Ungar, situat pe malul estic al Dunării, în partea opusă cetății Buda. A fost unul din orașele care s-au unit în 1873, la formarea noii capitale Budapesta. În secolul al XIX-lea Buda și Pesta au fost menționate ca "Pest-Buda". Teritoriul orașului Pesta înainte de unificare este corespunzător sectoarelor V., VI., VII., VIII., IX., X., XIII. și XIV. de azi ale Budapestei. În legătură cu originea numelui orașului Pesta există două teorii. Una din ipoteze susține că numele
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
malul estic al Dunării, în partea opusă cetății Buda. A fost unul din orașele care s-au unit în 1873, la formarea noii capitale Budapesta. În secolul al XIX-lea Buda și Pesta au fost menționate ca "Pest-Buda". Teritoriul orașului Pesta înainte de unificare este corespunzător sectoarelor V., VI., VII., VIII., IX., X., XIII. și XIV. de azi ale Budapestei. În legătură cu originea numelui orașului Pesta există două teorii. Una din ipoteze susține că numele are origini din perioada descălecatului, și ar avea
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
capitale Budapesta. În secolul al XIX-lea Buda și Pesta au fost menționate ca "Pest-Buda". Teritoriul orașului Pesta înainte de unificare este corespunzător sectoarelor V., VI., VII., VIII., IX., X., XIII. și XIV. de azi ale Budapestei. În legătură cu originea numelui orașului Pesta există două teorii. Una din ipoteze susține că numele are origini din perioada descălecatului, și ar avea legătură cu cuvântul de origine slavă "peșteră", din pricina peșterei cu ape termale aflată în Muntele Gellért, situat tocmai pe partea cealaltă a Dunării
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
zone locuite de maghiari, de exemplu la secui). Numele Pest a mai apărut și în malte contexte geografice, de pildă vechiul nume al Muntelui Gellért a fost Muntele Pest, iar la poalele muntelui, un vad s-a numit Pest-rév (=vadul Pesta). Ulterior a primit acest nume și orașul din partea estică a Dunării. Numele german al Budei "Ofen", are origini similare, însemnând tot „cuptor”, sau grotă în dialecte sud-germane. Interesant este faptul, că un document din înaintea invaziei tătare pomenește Pesta sub
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
vadul Pesta). Ulterior a primit acest nume și orașul din partea estică a Dunării. Numele german al Budei "Ofen", are origini similare, însemnând tot „cuptor”, sau grotă în dialecte sud-germane. Interesant este faptul, că un document din înaintea invaziei tătare pomenește Pesta sub denumirea "Ofen", iar în secolul următor germanii au folosit această denumire pentru Buda. Prima dată s-a aflat o așezare a celților, mai târziu în timpul Imperiului Roman a fost înființat aici o fortăreață împotriva barbarilor, numită Contra-Aquincum, a cărul
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
zona Pieței 15 Martie (Március 15. tér). După destrămarea Imperiului Hunilor, zona a fost cucerită de avari. Maghiarii au apărut prima dată în jurul anilor 880. Prima atestare a orașului cu numele Pest, este din 1148. În perioada secolul XI-secolul XIII Pesta a devenit un împortant centru comercial, având o populație majoritară slavă și bulgară, dar încet schimbându-se în majoritate germană. Din secolul XII este fortificată cu zid, în 1230 primește diplomă de la Andrei al II-lea, devenind astfel oraș liber
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
schimbându-se în majoritate germană. Din secolul XII este fortificată cu zid, în 1230 primește diplomă de la Andrei al II-lea, devenind astfel oraș liber. Este distrus în timpul invaziei tătare, dar a fost reconstruit foarte repede. În perioada ocupației otomane Pesta a pierdut repede importanța comercială anterioară. La 2 septembrie 1686, după mai multe încercări eșuate, Habsburgii, cu conducerea lui Carol al V-lea de Lorena au eliberat orașele Pesta și Buda, dar cu prețul distrugerii celor două orașe și cu
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
tătare, dar a fost reconstruit foarte repede. În perioada ocupației otomane Pesta a pierdut repede importanța comercială anterioară. La 2 septembrie 1686, după mai multe încercări eșuate, Habsburgii, cu conducerea lui Carol al V-lea de Lorena au eliberat orașele Pesta și Buda, dar cu prețul distrugerii celor două orașe și cu moartea aproape în totalitate a populației. Orașele Buda și Pesta s-au refăcut cu rapiditate după ocupație, dar și-au recuperat drepturile abia după 20 de ani. În 1773
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
1686, după mai multe încercări eșuate, Habsburgii, cu conducerea lui Carol al V-lea de Lorena au eliberat orașele Pesta și Buda, dar cu prețul distrugerii celor două orașe și cu moartea aproape în totalitate a populației. Orașele Buda și Pesta s-au refăcut cu rapiditate după ocupație, dar și-au recuperat drepturile abia după 20 de ani. În 1773 a fost ales primul primar al orașului. În secolul XVIII locuitorii celor două orașe (Pesta și Buda) erau în jur de
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
totalitate a populației. Orașele Buda și Pesta s-au refăcut cu rapiditate după ocupație, dar și-au recuperat drepturile abia după 20 de ani. În 1773 a fost ales primul primar al orașului. În secolul XVIII locuitorii celor două orașe (Pesta și Buda) erau în jur de 20-24.000 persoane, iar după 100 de ani numărul lor ajunsese deja la 150.000. În această perioadă Pesta, mulțumită comercianților greci, sârbi și evrei, a ajuns centrul comercial al țării. Componența etnică a
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
1773 a fost ales primul primar al orașului. În secolul XVIII locuitorii celor două orașe (Pesta și Buda) erau în jur de 20-24.000 persoane, iar după 100 de ani numărul lor ajunsese deja la 150.000. În această perioadă Pesta, mulțumită comercianților greci, sârbi și evrei, a ajuns centrul comercial al țării. Componența etnică a populației era foarte diversă, cuprinzând numeroși germani, maghiari, sârbi, evrei și în procent mai mic greci, aromâni, și slovaci. În această perioadă populația Pestei era
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
perioadă Pesta, mulțumită comercianților greci, sârbi și evrei, a ajuns centrul comercial al țării. Componența etnică a populației era foarte diversă, cuprinzând numeroși germani, maghiari, sârbi, evrei și în procent mai mic greci, aromâni, și slovaci. În această perioadă populația Pestei era dublul populației din Buda. În martie 1838 o mare parte a Pestei a fost inundată de Dunăre; actuala înfățișare a Pestei se datorează reconstrucției de după aceste inundații.
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
țării. Componența etnică a populației era foarte diversă, cuprinzând numeroși germani, maghiari, sârbi, evrei și în procent mai mic greci, aromâni, și slovaci. În această perioadă populația Pestei era dublul populației din Buda. În martie 1838 o mare parte a Pestei a fost inundată de Dunăre; actuala înfățișare a Pestei se datorează reconstrucției de după aceste inundații.
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
numeroși germani, maghiari, sârbi, evrei și în procent mai mic greci, aromâni, și slovaci. În această perioadă populația Pestei era dublul populației din Buda. În martie 1838 o mare parte a Pestei a fost inundată de Dunăre; actuala înfățișare a Pestei se datorează reconstrucției de după aceste inundații.
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
desprinderea acestei teritorii din sectorul XX. După numerotarea sectoarelor apare cu litere groase denumirea oficială a sectorului (dacă are), iar după aceasta apar denumirile cartierelor aprobate de Primăria Generală a Capitalei Budapesta. Sectoarele din Buda au fundal roz, cele din Pesta fundal albastru. Cu findal galben apare partea de Nord a insulei Csepel, care face farte din capitală. Sectorul I (Budavár) Sectorul II Sectorul III (Óbuda-Békásmegyer) Sectorul IV (Újpest) Sectorul V (Belváros) Sectorul VII (Erzsébetváros) Sectorul VIII (Józsefváros) Sectorul IX (Ferencváros
Sectoarele Budapestei () [Corola-website/Science/312925_a_314254]
-
iar pe partea stângă un grifon auriu - ambii având gheare. Deasupra scutului se află Sfânta Coroană a Ungariei. Banda ondulată argintie (mai îngustă) reprezintă Dunărea. Castelul auriu (galben) cu un singur turn și o singură poartă (din partea de sus), reprezintă Pesta, iar castelul auriu (galben) cu cu trei turnuri și două porți (cel din partea de jos), reprezintă Buda. Fondul albastru al porților deschise reprezintă Óbuda. Sfânta Coroană a Ungariei reprezintă statalitatea maghiară. Leul heraldic provine din stema orașulului Buda din timpul
Stema Budapestei () [Corola-website/Science/312991_a_314320]