8,088 matches
-
motorul este etanșat și cu interiorul lui nu se face schimb de gaz. Spre deosebire de alte tipuri de motoare nu sunt necesare supape. Gazul din motorul Stirling, asemănător altor mașini termice, parcurge un ciclu format din 4 transformări (timpi): încălzire, destindere, răcire și compresie. Ciclul se produce prin mișcarea gazului înainte și înapoi între schimbătoarele de căldură cald și rece. Schimbătorul de căldură cald este în contact cu o sursă de căldură externă de exemplu un arzător de combustibil, iar schimbătorul de
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
de lucru este conformă legilor gazelor perfecte care descriu relația dintre presiune, temperatură și volum. Gazul fiind în spațiu închis, la încălzire se va produce o creștere de presiune care va acționa asupra pistonului de lucru cauzând deplasarea acestuia. La răcirea gazului presiunea scade, deci va fi nevoie de mai puțin lucru mecanic pentru comprimarea lui la deplasarea pistonului în sens invers, rezultând un excedent energie mecanică. Multe motoare Stirling performante sunt presurizate, adică presiunea medie din interior este mai mare
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
inferior în m³ Timp 1 1-2 pe grafic este o destindere izotermă în cursul căreia gazul efectuează lucru mecanic asupra mediului. Căldura absorbită Q și lucrul mecanic efectuat L sunt legate prin formula: Timp 2 2-3 pe grafic este o răcire izocoră în cursul căreia prin cedare de căldură către regenerator gazul este adus în starea inițială. Căldura cedată se determină cu formula: Timp 3 3-4 pe grafic este o comprimare izotermă în cadrul căreia lucrul mecanic necesar modificării volumului L este
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
lucrează la proiecte de instalare de motoare Stirling în Think City, un alt tip de automobil "all-electric" care ar trebui să fie lansat pe piață la sfârșitul anului 2007 cel puțin în Europa. Compania MSI lucrează la un cooler pentru răcirea componentelor de calculator bazat pe principiul motorului Stirling. Acesta folosește chiar căldura produsă de componenta electronică și nu consumă energie electrică. Prin cogenerare, dintr-o sursă de energie preexistentă, de obicei un proces industrial, cu ajutorul unei instalații, pe lângă puterea mecanică
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
pe ciclu Stirling a fost lansat pe piață în anul 1950 de firma Philips și a fost utilizat în stații de producere a azotului lichid. O gamă largă de cryocoolere mai mici sunt produse pentru diferite aplicații cum ar fi răcirea senzorilor. Refrigerarea termoacustică se bazează pe ciclul Stirling creat într-un gaz de către unde sonore de mare amplitudine. O pompă de căldură Stirling se aseamănă foarte mult cu un cryocooler Stirling, diferența constând în faptul că pompa de căldură lucrează
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
electrică. Înlocuind turbinele cu abur cu motoare Stirling, se poate reduce complexitatea construcției, se poate obține un randament mai mare, și se pot reduce reziduurile radioactive. Anumite reactoare de îmbogățire a uraniului utilizează prin construcție sodiu lichid ca agent de răcire. Dacă energia termică este utilizată în continuare într-o centrală cu abur este nevoie de schimbătoare de căldură apă/sodiu ceea ce mărește gradul de pericol datorită posibilității reacției violente a sodiului cu apa în caz de contact direct. Utilizarea motorului
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
de la utilizarea combustibililor fosili la economia bazată pe hidrogen. Această părere se bazează pe cercetările laboratoarelor din Los Alamos asupra posibilității de utilizare a motoarelor Stirling așezate pe roci fierbinți, respective roci topite și apa de mare ca mediu de răcire, cu potențial energetic aproape nelimitat. Cu toate că actualmente cea mai fezabilă pare utilizarea energiei solare, multe previziuni se bazează pe forări de mare adâncime și dezvoltarea metodelor de lucru cu roci topite ceea ce ar putea avea ca rezultat creșterea exponențială a
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
de aer maxim. Când aparatul se apropia de viteza de 0,7 Mach, acest volet suplimentar era închis; la 1,3 Mach secțiunea rampei de admisie începea să fie obturată pentru a devia fluxul de aer pentru presurizarea cabinei și răcirea carcasei motorului. La viteza 2,0 Mach jumătate din secțiunea rampelor de admisie era obturată. Efectul lor era dublu: comprimau și încălzeau aerul ce ajungea la motor. Oprirea unui motor la avioanele convenționale este o mare problemă; avionul pierde din
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
întreg avionul, datorită costului redus și ușurința în prelucrare. Temperatura maximă suportată de aluminiu de-a lungul vieții avionului era de 127 °C, limitând viteza maximă la 2,02 Mach. În timpul zborului, Concorde trecea prin două cicluri de încălzire și răcire, mai întâi răcindu-se pe masură ce creștea altitudinea apoi se încălzea în timpul zborului supersonic. Reversul se întâmpla la coborâre și încetinire. Datorită căldurii generată de comprimarea aerului în regimul supersonic, fuzelajului avionului Concorde se dilata cu circa 300 de
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
185 tone de la viteza de aterizare de 305 km/h. Discurile se încălzeau în timpul manevrei de frânare la temperaturi cuprinse între 300 °C și 500 °C, având nevoie de câteva ore pentru a se răci, fiind montate ventilatoare care grăbeau răcirea acestora. O sondă de temperatură era montată pe fiecare disc pentru a monitoriza temperaturile discurilor de frânare. O altă problemă întâmpinată în timpul proiectării a fost trenul de aterizare. Acesta trebuia să fie destul de rezistent datorită sarcinilor excepționale la care era
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
că erau în curs tratative pentru căsătoria Margaretei), au tras-o jos din pat rupându-i cămașa, dându-i pumni și smulgându-i părul. Acest episod ar putea fi la originea «urii fraterne durabile» cu fratele său Henric și a răcirii raportului cu mama sa. Ducele de Guise a fost primul dintr-o lungă listă de relații amoroase ce i-au fost atribuite: Joseph Bonifacio de La Môle, Jacques de Harlay, Seigneur de Champavallon, Louis de Bussy d'Amboise. Ce e sigur
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
reziduală a unor centrale convenționale, mărind eficiența acestora. . Acest tip de centrale există doar în stare de concept .. Constau dintr-un turn înalt (1000 m) în vârful căruia se extrage energie termică din aerul înconjurător prin pulverizare de apă. Datorită răcirii în urma evaporării, și a greutății apei aerul se va mișca de sus în jos, acționând turbinele situate la baza turnului. Acest tip de centrală este concepută pentru zonele cu climă caldă și uscată și cu mari rezerve de apă. Centralele
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
avea 85.000 de angajați în peste 100 de fabrici din 27 de țări, iar vânzările grupului au depășit în anul 2006 valoarea de 15 miliarde euro. În februarie 2007 Continental AG a preluat compania britanică producătoare de furtunuri pentru răcire din silicon "Thermopol International Ltd", prin intermediul subsidiarei "ContiTech AG". În 2006 Thermopol a avut vânzări de 45 milioane euro. Compania are peste 500 de angajați în Marea Britanie, SUA, România și Coreea. Societatea este producătoare de furtunuri pentru răcire din silicon
Continental AG () [Corola-website/Science/309014_a_310343]
-
furtunuri pentru răcire din silicon "Thermopol International Ltd", prin intermediul subsidiarei "ContiTech AG". În 2006 Thermopol a avut vânzări de 45 milioane euro. Compania are peste 500 de angajați în Marea Britanie, SUA, România și Coreea. Societatea este producătoare de furtunuri pentru răcire din silicon în principal pentru autobuze, camioane și industria autovehiculelor. Continental deține opt unități de producție și trei centre de cercetare și dezvoltare în Timișoara, Sibiu, Carei, Arad și Iași. Deține o fabrică de anvelope la Timișoara, fabricile de componente
Continental AG () [Corola-website/Science/309014_a_310343]
-
Timișoara", "PHX Romania" și "Phoenix Unio" la Carei, în județul Satu Mare, și uzina de componente auto "Continental Automotive Products" la Sibiu. Produce la Timișoara tubulaturi pentru sistemele de aer condiționat auto și curele de transmisie, iar la Carei, furtunuri de răcire. Până la sfârșitul anului 2009 Concernul Continental a investit peste 370 de milioane de euro în activitățile din România. În octombrie 2010 Continental avea 8.300 de angajați în România, din care 1.600 în Timișoara. Numărul de angajați era în
Continental AG () [Corola-website/Science/309014_a_310343]
-
cinci milioane de clădiri din lumea întreagă, precum și în construcția de aeronave, trenuri sau automobile.<br> Sistemele pentru transport includ de la sisteme turbo pentru motoare la materiale de fricțiune pentru frâne, de la filtre pentru aer, combustibil și ulei, lichide de răcire și antigel la echipamente electronice avansate pentru măsurători inerțiale. Compania are o experiență îndelungată în producția de echipamente de automatizare: regulatoare (HC900 Hybrid Controller, DC1000 Controllers, UDC100 Universal Digital Controller), debitmetre (magnetice, ultrasonice, Coriolis, vortex), traductoare de umiditate, presiune, temperatură
Honeywell () [Corola-website/Science/309071_a_310400]
-
Philips, pentru a forma Whirlpool International. În 1991, Whirlpool a cumpărat restul de operațiuni Philips. Philips Cryogenics s-a separat în 1990 pentru a forma Stirling Cryogenics BV, Olanda. Această companie este încă activă în dezvoltarea și fabricarea sistemelor de răcire criogenice. Philips din America de Nord a distribuit produsele AKG Acoustics sub AKG ale Americii, Philips Audio/ Video, Norelco și AKG Acoustics Inc branding până când AKG a înființat divizia sa din America de Nord în San Leandro, California, în 1985. (divizia America de Nord AKG s-
Philips () [Corola-website/Science/309054_a_310383]
-
tunurilor de pe corăbiile engleze în bătălia navală cu Spania în timpul reginei Elisabeta I a Angliei. Pe lângă avantajul corăbiilor mai iuți și conducători iscusiți ca Francis Drake englezii dispuneau de artilerie superioară, prin lungimea mai mare tirului și cu timpul de răcire mai scurtă a tunului, ce permitea o frecvență mai ridicată de tragere. Numele vechi al localității „Omeras” a fost pentru prima oară amintit în anul 950 și provine probabil din limba latină "ad umbras" „în umbră”, Ombras, Ambras, castelul Ambras
Amras () [Corola-website/Science/310512_a_311841]
-
valoare rotunjită la acuratețea măsurăturilor practice a valorii calculate pe baza caloriei internaționale. Pe baza BTU este definită o unitatea de măsură pentru putere termică, BTU pe oră ("BTU/h"), utilizată pentru a specifica puterea termică de încălzire și de răcire a instalațiilor de climatizare în țările în care se folosește sistemul de unități anglo-saxon. În acest context, puterile se exprimă adesea în mod eronat în BTU (valorile reprezintă de fapt BTU/h). O astfel de exprimare este cu același tip
British Thermal Unit () [Corola-website/Science/310623_a_311952]
-
MTBE și TAME) - unități eter DGRS - unitatea Desulfurare Gaz și unitatea de recuperare Sulf cu ape de decapare FGR - unitatea Fracționare Gaze și Recuperare Stație de ardere gaze Unități de producție proprie: abur, aer tehnic si instrumental, azot, apă de răcire Secția de ape uzate mecanice-chimice și stație de epurare biologică Unitatea de produse brute, finite și semifinite, rezervoare de stocare gaze lichefiate Camioane și automotoare, rack-uri de încărcare Stație de descărcare materie primă Extracție aromatice - separare (2 linii) Separarea
RAFO Onești () [Corola-website/Science/310684_a_312013]
-
mediul de proveniență (urban sau rural). S-au întreprins cercetări pentru construirea unui acoperiș, pentru clădiri, acoperit cu plante și prevăzut cu un sistem de irigație, care să optimizeze consumul de căldură al clădirii și să eficientizeze funcționarea sistemului de răcire prin intermediul izolației. Acest tip de acoperiș ecologic, așa-numit „rurban”, este o soluție arhitecturală reușită, care are capacitatea de a reduce nivelul de poluare fonic și a poluării datorate factorilor externi, creând un aspect estetic deosebit de atrăgător.
Comună rurbană () [Corola-website/Science/309760_a_311089]
-
real influența recuperatorului este ceva mai mare, dar nu cu mult. Expresia matematică a randamentului termic al ciclului Joule real cu recuperator se complică foarte mult. O altă cale de îmbunătățire a randamentului termic al ciclului este fracționarea compresiei, cu răcirea intermediară a aerului, respectiv fracționarea destinderii în turbină, cu reîncălzirea agentului termic, aspecte detaliate în ciclu termodinamic. Realizarea practică a răcirii intermediare a aerului comprimat se poate face: Realizarea practică a reîncălzirii gazelor se poate face: Ambele metode măresc mult
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
recuperator se complică foarte mult. O altă cale de îmbunătățire a randamentului termic al ciclului este fracționarea compresiei, cu răcirea intermediară a aerului, respectiv fracționarea destinderii în turbină, cu reîncălzirea agentului termic, aspecte detaliate în ciclu termodinamic. Realizarea practică a răcirii intermediare a aerului comprimat se poate face: Realizarea practică a reîncălzirii gazelor se poate face: Ambele metode măresc mult dimensiunile instalației și nu sunt adecvate pentru turbinele cu gaze de aviație. La turbinele cu gaze care lucrează cu aer absorbit
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
ajutajele turbinei" (a nu se confunda cu ajutajul unui turboreactor) și "paletele", piese supuse unor solicitări termice și mecanice extreme. De aceea ele trebuie construite din materiale speciale, rezistente la temperaturi cât mai mari și se prevăd cu sisteme de răcire. Actual, temperaturile la intrarea în turbină au depășit în unele cazuri (turbine pentru avioane militare) temperatura de 1800 °C, paletele fiind făcute în acest caz din materiale ceramice poroase, prin porii lor circulând aer provenit de la compresor, relativ rece. Arborele
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
din motor și o folosește la antrenarea compresorului (în figură cu albastru). La aceste turbine nu se pune problema greutății sau spațiului, așa că ele pot beneficia de cele mai complexe scheme termice în vederea creșterii randamentului, dispun de obicei atât de răcirea intermediară a aerului în timpul compresiei cât și de arderea fracționată. Scopul principal este producerea energiei electrice și, pentru mărirea economicității se tinde spre puteri tot mai mari. Se remarcă turbinele (în paranteză puterea la bornele generatorului electric): Tot din categoria
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]