7,662 matches
-
nobili, printre care: regele Edward al VII-lea al Marii Britanii, regele Serbiei, Leopold al Belgiei, țarul Nicolae al II-lea al Rusiei, Alfonso al XIII-lea al Spaniei, prințul Albert de Monaco, baronul Lepic, cadiul de Cairo, șahul Persiei. Drept recompensă pentru calitatea spectacolului de teatru susținut la Tokio, împăratul Japoniei i-a dăruit o insulă în Pacific. Frumoasa și temperamentala actriță și dansatoare a primit cadouri exorbitante, a făcut o imensă avere, având convingerea pe care a transmis-o și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de vreme ce-i vizitase sufletul... Confesiunea ei este tulburătoare: Nu mă interesează dacă vreodată a fost sacră sau nu (prostituția), eu urăsc ceea ce fac. Îmi distruge sufletul, făcându-mă să pierd contactul cu mine însămi, învățându-mă că durerea este o recompensă, că banii pot cumpăra orice și justifica orice. Nimeni nu e fericit în jurul meu; clienții știu că trebuie să plătească ceea ce ar trebui să primească gratis, și asta e deprimant. Femeile știu că trebuie să vândă ceea ce ar prefera să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
evaluarea a individului pentru angajare pe un post ar fi benefică atât pentru organizație cât și pentru persoana în cauză. Motivația și banii au mers mână în mână în mediul organizațional încă din cele mai vechi timpuri. Banii erau o recompensă pentru munca întreprinsă și în același timp un stimulent pentru munca viitoare. Astfel oamenii au început să asocieze munca cu banii, iar calitatea muncii cu cantitatea banilor primiți. O dată cu modernizarea societății s-a ajuns la concluzia că mai sunt și
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
oamenii au început să asocieze munca cu banii, iar calitatea muncii cu cantitatea banilor primiți. O dată cu modernizarea societății s-a ajuns la concluzia că mai sunt și alți factori care pot determina o muncă de calitate, motivând astfel individul. Astfel recompensa bănească s-a transformat în: recunoaștere publică a meritelor, în vacanțe câștigate pentru activitatea întreprinsă de-a lungul unui an, în oportunitatea de a forma noi angajați sau orice altceva îl ajută pe om să fie mai motivat să-și
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
în continuă expansiune (Berlyne, 1975; Maslow, 1987; Rogers, 1961 apud Reeve, 2009). Devine din ce în ce mai evident că modelele tradiționale ale motivației nu explică diversitatea comportamentului regăsit în mediul organizațional. În timp ce cercetările și teoriile se construiesc în zona setării scopurilor, sistemelor de recompensă, leadership și planificarea postului, s-a realizat că înțelegerea comportamentelor organizaționale are la bază premiza că indivizii acționează prin metode ce le maximizează valoarea schimbului pe care-l fac cu organizația. Într-un efort de a descoperi acest fenomen, unii
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
atunci când manifestă un comportament doar pentru că este distractiv. Cu alte cuvinte, motivația vine din munca însăși. Indiviziilor le place munca și consideră că sunt recompensați doar pentru că execută sarcina. Nu există control extern în cazul acestui comportament. 2. Motivație instrumentală: recompensele instrumentale sunt surse de motivație atunci când indivizii consideră că un anumit comportament al lor va aduce anumite beneficii, cum ar fi bani, premii etc. Avându-și rădăcina în teoria schimbului, presupunerea de bază este că indivizii și organizațiile constituie un
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de comportamente alternative, bazându-se pe forța motivațională a fiecărei alternative. Această forță motivațională este o combinație între așteptări (ex. probabilitatea percepută că un efort va duce la un rezultat dorit), instrumentalitate (probabilitatea ca acest rezultat să ducă la o recompensă dorită) și valență (valoarea recompensei). În cadrul conceptului de sine, indivizii susțin cognitiv preferința pentru anumite acțiuni care vor duce la acele sarcini și feedbackuri sociale care conțin percepțiile lor despre sine. Aceste valențe ale feedbackului sunt bazate pe valoarea sau
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pe forța motivațională a fiecărei alternative. Această forță motivațională este o combinație între așteptări (ex. probabilitatea percepută că un efort va duce la un rezultat dorit), instrumentalitate (probabilitatea ca acest rezultat să ducă la o recompensă dorită) și valență (valoarea recompensei). În cadrul conceptului de sine, indivizii susțin cognitiv preferința pentru anumite acțiuni care vor duce la acele sarcini și feedbackuri sociale care conțin percepțiile lor despre sine. Aceste valențe ale feedbackului sunt bazate pe valoarea sau valorile asociate cu identitatea unui
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
protestantă de muncă, au cel mai mare respect pentru bani și cea mai scăzută satisfacție intrinsecă a muncii. Au explicat astfel succesul economic a țărilor sud-est asiatice ca fiind puternic materialist, ca dovadă fiind munca asiduă și căutarea permanentă de recompense economice (Hoon și Lim, 2001). Wernimont și Fitzpatrick (1972, apud Hoon și Lim, 2001) au mai descoperit că experiența în muncă a indivizilor, genul și nivelul socio-economic influențează atitudinea față de bani. Statutul de angajat determină o perspectivă mai pozitivă asupra
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
depus un efort mai mare în muncă. În orice caz, au existat diferențe naționale a măsurii în care oamenii valorizează banii. Oamenii din diferite țări, acordă importanță diferită banilor, ceea ce se reflectă printr-o muncă mai asiduă pentru a obține recompense, din acest motiv persoanele asupra cărora criza economică a avut un impact mai mic, au o abordarea mai puțin negativă a situației de la locul de muncă (Hoon și Lim, 2001). Thailanda a suferit o recesiune economică mai mare, în comparație cu Singapore
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
celebrarea victoriilor și realizărilor, dar și prin recompensarea eforturilor pe care aceștia le depun la serviciu cu scopul de a întări stima de sine. Echipa de conducere poate impulsiona angajații, care sunt preocupați de circumstanțele financiare dificile, prin oferirea de recompense în funcție de performanță și conștinciozitate. Prin sublinierea unor realizări simple, angajații consideră că eforturile lor au un scop, ajungând în cele din urmă să transforme munca într-o valoare pentru companie. Conducerea care transmite angajațiilor ideea că au adus o contribuție
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
le-a oferit satisfacții. Tailandezii au simțit că dacă lucrau din greu nu le era garantată o viață mai bună. Aceste rezultate indică faptul că percepția motivațională a muncii asidue este semnificativ redusă după criză deoarece nu au fost disponibile recompensele extrinseci. De aceea indivizii adoptă o atitudine sceptică față de munca asiduă, atât timp cât consideră că aceasta nu le aduce nici un beneficiu (Hoon și Lim, 2001). O explicație plauzibilă a acestor descoperiri ar putea fi adusă de faptul că respondenții preferă un
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
adoptă o atitudine sceptică față de munca asiduă, atât timp cât consideră că aceasta nu le aduce nici un beneficiu (Hoon și Lim, 2001). O explicație plauzibilă a acestor descoperiri ar putea fi adusă de faptul că respondenții preferă un stil managerial bazat pe recompensă. Pe de altă parte, atunci când recompensele financiare pentru munca lor sunt reduse sau nu merită efortul, ca efect al crizei, indivizii consideră că nu mai e profitabil să muncești asiduu. O altă explicație validă ar putea fi ceea că angajații
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
asiduă, atât timp cât consideră că aceasta nu le aduce nici un beneficiu (Hoon și Lim, 2001). O explicație plauzibilă a acestor descoperiri ar putea fi adusă de faptul că respondenții preferă un stil managerial bazat pe recompensă. Pe de altă parte, atunci când recompensele financiare pentru munca lor sunt reduse sau nu merită efortul, ca efect al crizei, indivizii consideră că nu mai e profitabil să muncești asiduu. O altă explicație validă ar putea fi ceea că angajații care sunt martori la disponibilizări pe
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
De aceea, angajații se vor simți mai puțin motivați să lucreze asiduu și vor obține mai puțină satisfacție din munca pe care o fac (Hoon și Lim, 2001). Conducerea poate preveni asemenea situații în viitor prin furnizarea unor forme de recompense non finaciare, cum ar fi recunoașterea muncii și investirea cu putere, pentru a compensa latura financiară. Beneficiile recompenselor non financiare sunt imense, mai ales acolo unde este o ruptură între muncă și recompensa financiară. De exemplu, recunoașterea unei munci bine
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
din munca pe care o fac (Hoon și Lim, 2001). Conducerea poate preveni asemenea situații în viitor prin furnizarea unor forme de recompense non finaciare, cum ar fi recunoașterea muncii și investirea cu putere, pentru a compensa latura financiară. Beneficiile recompenselor non financiare sunt imense, mai ales acolo unde este o ruptură între muncă și recompensa financiară. De exemplu, recunoașterea unei munci bine făcute, poate să întărească mândria și satisfacția. O cercetare viitoare ar putea investiga ce tip de recompense intrinseci
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
în viitor prin furnizarea unor forme de recompense non finaciare, cum ar fi recunoașterea muncii și investirea cu putere, pentru a compensa latura financiară. Beneficiile recompenselor non financiare sunt imense, mai ales acolo unde este o ruptură între muncă și recompensa financiară. De exemplu, recunoașterea unei munci bine făcute, poate să întărească mândria și satisfacția. O cercetare viitoare ar putea investiga ce tip de recompense intrinseci valorifică asiaticii, astfel încât acestea să fie încorporate în stilul managerial asiatic (Hoon și Lim, 2001
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Beneficiile recompenselor non financiare sunt imense, mai ales acolo unde este o ruptură între muncă și recompensa financiară. De exemplu, recunoașterea unei munci bine făcute, poate să întărească mândria și satisfacția. O cercetare viitoare ar putea investiga ce tip de recompense intrinseci valorifică asiaticii, astfel încât acestea să fie încorporate în stilul managerial asiatic (Hoon și Lim, 2001). Oamenii considerau că banii pe care îi câștigă nu sunt o reflecție a abilităților și eforturilor lor. Având în vedere că în Asia criza
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
individul în a se angaja într-un comportament dat. Aceste forțe sau motive pot fi intrinseci, ce țin de factori interni/ de personalitate (plăcere, provocare, curiozitate, nevoie de dezvoltare etc.) sau extrinseci, ce țin de factori externi/ de mediu (recunoaștere, recompensă, control, sancțiuni etc.) Beauvais și Scholl, într-o lucrare de sinteză care ia in calcul principalele teorii motivaționale („Self Concept Motivation Theory”, 1999) propun un cadru conceptual la care pot fi reduse majoritatea teoriilor care vizează implicarea motivațională. Acest cadrul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
external self concept-based motivation și internal self concept-based motivation. Pornind de la acest model teoretic sintetic am construit o probă de evaluare a caracteristicilor dominante ale motivației intrinseci vizând cele patru dimensiuni grupate în factori bipolari: motivație personală (plăcere) motivație instrumentală (recompensă), motivație internalistă (provocare) și motivație externalistă (recunoaștere). Pentru a reduce tendința de fațadă am operaționalizat factorii Chestionarului IM cu ajutorul unor aserțiuni afirmații cu două variante de răspuns, subiecții fiind forțați să aleagă numai una dintre variantele puse la dispoziție. Chestionarul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
motive intrinseci, de caracteristici ale activităților pe care el le consideră plăcute sau distractive. Modul efectiv în care își realizează sarcina, maniera în care obține ce și-a propus îl motivează, îi provoacă satisfacție și nu rezultatele obținute, recunoașterea sau recompensa ulterioară. Principale forță motivatoare în acest caz este plăcerea (însoțită deseori de sentimentul autonomiei și libertății). Exemplul tipic: un pasionat de computere, de informatică. Acest angajat este adesea ușor de distras în muncă fiind tentat să amâne sau să ignore
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
este plăcută, captivantă el este motivat să lucreze eficient și în echipă. Este mulțumit este captivat de realizarea sarcinii în sine și dacă are sentimentul că are libertatea să își aleagă sarcinile și modul de realizarea a lor. MOTIVAȚIE INSTRUMENTALĂ (RECOMPENSĂ) Angajatul este motivat și face performanță dacă este convins că efortul și dedicarea lui vor fi avea drept consecințe directe, recompense materiale (salariu, bonusuri, premii, alte avantaje financiare) sau ierarhice (promovare, carieră etc.). Principale forță motivatoare este recompensa. Vede activitatea
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
și dacă are sentimentul că are libertatea să își aleagă sarcinile și modul de realizarea a lor. MOTIVAȚIE INSTRUMENTALĂ (RECOMPENSĂ) Angajatul este motivat și face performanță dacă este convins că efortul și dedicarea lui vor fi avea drept consecințe directe, recompense materiale (salariu, bonusuri, premii, alte avantaje financiare) sau ierarhice (promovare, carieră etc.). Principale forță motivatoare este recompensa. Vede activitatea sa profesională ca o relație de schimb între efortul, competența și dedicarea sa, pe de o parte și recompensa organizațională, pe
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
consecințe directe, recompense materiale (salariu, bonusuri, premii, alte avantaje financiare) sau ierarhice (promovare, carieră etc.). Principale forță motivatoare este recompensa. Vede activitatea sa profesională ca o relație de schimb între efortul, competența și dedicarea sa, pe de o parte și recompensa organizațională, pe de altă parte. Tinde să își evalueze valoarea în termeni de salariu, venituri finale sau bunuri /posesii. Atunci când este bine plătit sau recompensat, este mulțumit și are o părere bună despre sine. 5.5.2 Scala Atitudine față de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
urmare nu vor găsi în puterea cumpărată cu bani o cale de a obține plăcere, deoarece este asociată cu multe neplăceri. În cazul persoanelor care aparțin sistemului bugetar această tendință are mai multe explicații, în primul rând în acest sistem recompensa nu poate fi un propulsor pentru motivație, deoarece răsplata monetară a eforturilor depuse este sub necesarul pentru a asigura subzistența. În această situație angajaților le este dificil să asocieze puterea obținută prin intermediul banilor cu ceva ce ar produce plăcere, deoarece
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]