7,696 matches
-
peste tot, ceea ce este individualizat și distins în chip categoric apare pe o baza mai degrabă nedeterminată, dintr-un preaplin lipsit de organizare. Deosebirea dintre artist și noi ceilalți constă esențialmente în capacitatea de a transpune ceea ce e reprezentat și resimțit în mod obscur, în personaje și evenimente individuale. Iar această capacitate înseamnă ceva pozitiv, nu doar o limitare. Dacă opera este desăvîrșită, dacă turnarea a izbutit, atunci nu mai subzistă nici o contradicție între preaplinul involuntar și personajele cărora li s-
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
scopul lor era satisfacerea poftei de putere și a ambiției. Și chiar acolo unde s-a propus un țel valoros în sine, acesta s-a devedit adeseori doar un mijloc, o etapă pe drumul spre un țel mai mare. Putem resimți ca dureros faptul că marilor scopuri nu le corespund totodată mijloace mari și nobile, ci că frecvent cauze foarte elementare chiar pur egoiste conduc la realizarea marilor valori. Dar putem considera important că pînă și asenenea cauze trebuie să servească
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
că trebuie să admit acest lucru) față de încercarea mea de filosofie a religiei, deoarece definiția propusă de mine este stabilită, în mod clar, în parte, ca o ipoteză de istoria religiei, în parte, ca una de psiholigie. Ba chiar va resimți, poate, o anumită înrudire spirituală cu concepția mea despre religie ca despre o credință în existența valorii. Fiindcă marele humor este posibil numai prin atașamentul la ideea că valoarea existenței nu dispare pentru că dispar unele valori individuale, date în experiență
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
existența sentimentelor totale. Atîta timp cît humoristul se interesează de viața spirituală a trecutului, el va putea folosi principiul conservării valorii ca ipoteză de lucru. În orice dogmă și în oricare cult, el se va întreba ce valori au fost resimțite sau pentru care dintre ele se simte îndemnul de a le afirma sau de a le vedea afirmate. În venerarea celor ce cresc ți nutresc copiii, a lui Demeter, Isis și a Maicii Domnului, el descoperă înclinarea de a consodera
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Mefisto în Faust al lui Goethe. Trebuie să ne plasăm pe poziția lui Dumnezeu din "Prolog" și să spunem că e nevoie să existe și asemenea exemplare ciudate ("cucuvele")77. Falstaff își exercită efectul humoristic în virtutea acestui principiu. De aceea resimțim ca pe o stridență faptul că prințul Hanric, de cum ajunge rege, îl îndepărtează cu vorbe aspre pe vechiul său tovarăș de chefuri. Astfel Bradley zice, pe bună dreptate, în studiul său The rejection of Falstaff (Oxford Lectures, p. 259): " Shaskespeare
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
un ansamblu de elemente și condiții variate, care nu sînt prezente totdeauna. Psihologia și estetica sînt perfect de acord că humorul este un fenomen modern. Cervantes și Shakespeare sînt desemnați deseori ca fiind primii scriitori în ale căror opere este resimțit acest sentiment totalca o dispoziție sufletească de bază. Cocepția pe care o avea antichitatea despre caractere și destine era mai simplă. Cei de atunci erau atașați de niște linii mari și pure și nu reprezentau personalități ori evenimente foarte complicate
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
permanentă a problemelor în forme noi apare ca un fenomen comic, eventual comitragic, și un zîmbet poate încolți cu referire la sîrguincioasa activitate cognitivă. Dar această dispoziție nu va apărea la cei situați în plin purgatoriul problemelor și care le resimt arsura dureroasă. Faptul că Socrate este printre filosofi unicul humorist de mare stil se întemeiază pe împrejurarea că la el munca intelectuală coincidea cu cea pedagogică, practică, cu omul. Folosind ironia ca metodă, el căuta să-i facă pe indivizi
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
păcate, atât de spiritual pe cât se crede. Uneori, poantele pe care le aruncă, aluziile persiflante, jocurile de cuvinte sunt izbutite, adesea însă, trase de păr și fără un bob de sare, nu-l servesc deloc. Încercările sale literare se vor resimți de această facilitate. Surprinzător, în publicistica de atitudine L. ține în mână alt condei: nervos, agresiv, patetic. Însuflețirile de care se lasă cuprins pot lua, în „preumblările” prin Transilvania, Banat, Bucovina, expresia indignării sau trădează o emoție ce îi umple
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
nevoia de învățare. A alimenta pasiunea sau curiozitatea pentru învățarea a ceva este atuul noii lumi, numite de unii postamericană, de alții postindustrială sau postmodernă, iar de Thomas Friedman plată : “Întotdeauna a fost și va fi un mare avantaj să resimți pasiune și curiozitate pentru ceva. Cu atăt mai mult cănd lumea este plată, curiozitatea sau pasiunea pentru o anumită slujbă, pentru reușită, pentru un domeniu sau chiar un hobby, sunt foarte importante. Pentru că într-o lume plată dispunem de mult
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
Prezidiul Academiei R.P.R. împreună cu glosarul ortografic care cuprinde circa 10.000 de cuvinte. De asemenea, Institutul de Lingvistică din București a terminat redactarea dicționarului ruso-român cuprinzând 50.000 de cuvinte. Prof. D.Macrea a arătat că în domeniul lingvisticii se resimte lipsa de cadre, că nu s-a dus o acțiune susținută în direcția ridicării de cadre tinere de lingviști - una din cele mai importante condiții pentru dezvoltarea lingvisticii noastre. O altă lipsă în bilanțul activității pe tărâmul lingvisticii din țara
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a dus o acțiune susținută în direcția ridicării de cadre tinere de lingviști - una din cele mai importante condiții pentru dezvoltarea lingvisticii noastre. O altă lipsă în bilanțul activității pe tărâmul lingvisticii din țara noastră, a arătat vorbitorul, este aceea resimțită prin absența unor lucrări originale cu caracter teoretic general, ca și a studiilor asupra unor probleme generale de lingvistică. La împlinirea a trei ani de la apariția lucrărilor lui I.V. Stalin despre limbă, a spus în încheiere vorbitorul, lingvistica din țara
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
genere imaginea războaielor. Pe calea aceasta s-a strecurat însă, fără voia noastră, îndoiala de însuși succesul imensei bătălii pentru pace dusă azi de milioane de oameni de pe întregul glob (A.E. Baconsky, Manifest). De această rupere de viață se resimt în ultima vreme toate sectoarele revistei. Poezia din ultimele numere este copleșită de exprimarea confuză a unor sentimente nici ele pe deplin clarificate. Astfel sunt poeziile Manifest de A.E. Baconsky, Tinerii oaspeți și Cântec de primăvară de V. Felea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
avem seminar la capitolul trei... Într-adevăr, faptul că o femeie destul de în vârstă studiază o lucrare ideologică importantă este destul de semnificativ pentru a putea fi prezentat, fără comentar, într-o corespondență voluntară (...). Lipsa unei bogății de idei poetice se resimte până în cele mai îndepărtate unghiuri ale poeziilor. Ea generează șabloane și clișee, mutilează semantica, lipsind pe poet de proprietatea termenilor. Voind, de exemplu, să spună că cel care afirmă că toamna e tristă n-are dreptate, autorul se exprimă: Cine
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
izbutită este nuvela Era târziu și era toamnă... (1964), care, îndepărtându-se de prezentarea „luptei revoluționare”, conturează o parțială întoarcere spre resursele firești ale literaturii. Experiența ratată de personajul central este moartea tatălui, a cărui dispariție din viața fiului este resimțită treptat, sugerată prin reacțiile altor personaje, prin comportamente neobișnuite. O atmosferă tristă se insinuează în lumea micii familii, care își continuă existența cotidiană fără a intui gravitatea momentului. Dar prim-planul narațiunilor este ocupat, tezist, tot de activiști, de foști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288649_a_289978]
-
cred. Deliberat alege toate bolile cele mai puțin sexy. — Nu, mersi, zic apăsat. Mă simt chiar foarte bine. Atunci ești norocoasă. Venetia ne face din nou semn să ne așezăm. — Către sfîrșitul sarcinii, vei descoperi că trupul tău Începe să resimtă efortul. E posibil să te trezești cu acnee... vene varicoase... sexul va fi destul de dificil, dacă nu chiar imposibil... Ah. E o vită Încălțată! — Nu avem nici o problemă dinspre partea asta. Îi iau mîna lui Luke și i-o strîng
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mod proporțională cu: numărul și dimensiunea totală a frunzelor, florilor, suprafața luminată, temperatura de altitudine a mediului ambiant, gradul de hidratare ori prezența și/sau absența sărurilor minerale și/sau de intensitatea (bio)luminiscenței proprii fiecărei plante în parte fiind resimțită altfel în păduri, grădini, pajiști etc. Astfel, grădinile și parcurile de agrement realizează integral dezideratele majore ale omenirii având roluri profilactice, terapeutice și estetice, iar plantele și animalele se influențează reciproc inclusiv prin intermediul (bio)câmpurilor umane (de interfață) participând în
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
întreprinderii prin costuri și rezultate. La o primă vedere, prin costuri, tendința se manifestă doar în realizarea unei singure componente a triplei eficiențe, și anume, latura economică. Ar părea oarecum firească această mono-tendință, atâta vreme cât efectele imediate ale factorului economic sunt resimțite în special de corporațiile transnaționale, și, mai pregnant, în condițiile globalizării piețelor. Dar, tendința de maximizare a profitului și absolutizare a eficienței economice vine în contradicție cu celelalte două laturi ale triplei eficiențe: cea socială și cea ecologică. În general
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
lucrurilor.” [p.15], făcând astfel apel la reexaminarea modului tradițional de a privi dezvoltarea. Prin urmare, se afirmă că dezvoltarea economică interacționează cu dezvoltarea socială, ale cărei dimensiuni sunt de natură sociologică, psihologică și politică și vizează comportamentul uman. Oamenii resimt dezvoltarea prin bunăstare sau prosperitate, deci se poate spune că ,,dezvoltarea înseamnă, în definitiv, îmbunătățirea calității vieții. În special, în țările sărace ale lumii , o calitate a vieții mai bună înseamnă mai mult decât venituri mai mari pe locuitor. Ea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în scriitură și în lectură, chiar dacă nu putem spune cu exactitate ce. Nu mare ne va fi surpriza când ne vom trezi atașându-ne de ființele cel mai puțin atașante. Autorii Desperado au o mare dragoste pentru exasperant. Eroii aceștia resimt o nevoie acută de a se confesa, cu toate că le e interzisă confesiunea ca atare. Singurul lor refugiu este să-și ordoneze amintirile într-un fel sugestiv, ordinea memoriei lor sugerând ceea ce simt, ce vor cu încrâncenare să ascundă. Ei recreează
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
un flux, o curgere fără punct final. În felul lui, Galsworthy a atacat convenția narativă a încheierii pe ultima pagină. Virginia Woolf vedea trăirea ca pe o aureolă. Pentru ea conta emoția, mai mult decât incidentul de la baza ei. Balzac resimțea și el curgerea, dar istorisirea lui orchestra cu fiecare pas o încheiere exemplară. Galsworthy descoperea că are mai mult de oferit lecturii decât o filozofie (socială, individuală) a fericirii ori nefericirii: tehnica lui romanescă a fost printre primele care au
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și mai derutante, ele sunt cu atât mai specific Desperado. Cât despre relația est-vest, se poate vorbi de o cortină de fier între anii 1950-1990. În tot acest timp (și, mai slab dar real, din 1917, de fapt) vestul a resimțit atât repulsie cât și fascinație față de est. De la Orwell la Huxley, Burgess (Honey for the Bears), Lessing (The Golden Notebook), Malcolm Bradbury (Rates of Exchange), Julian Barnes (The Porcupine), Alan Brownjohn (The Long Shadows), Graham Greene (The Human Factor), scriitorii
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
două vârste. Trăiește entuziasmul de a fi părtaș la mister. Reușește să pună mâna pe niște manuscrise care îi confirmă că Chatterton și-a înscenat moartea și a continuat să scrie semnând Cowper, Gray, Blake și primii romantici. Charles însuși resimte o durere constantă (migrene și o tumoare ce duce la un atac fatal), dar respinge ideea de moarte. Nu se gândește decât cum să dezvelească misterul. Ackroyd încearcă și el să ne facă părtași la mister, făcând stafia lui Chatterton
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe care o doresc autorul și protagonistul lui, Platon. Platon vede două lumi deodată, intuiește infinitul, misterul lumii pe care o credem unică. Nu e acceptat nici de trecut nici de propriul lui prezent. E inadaptabil. Exact această inadaptabilitate o resimțim când citim ultima pagină a romanului. Intriga nu contează absolut deloc. Platon e judecat, decide să plece din spațiul natal, vine în lumea noastră (atât aflăm). Adevărata intrigă e de fapt încercarea romancierului de a ne educa în spiritul relativului
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o societate ca cea engleză, insula de protestatari care nu știu de fapt la ce râvnesc ne înfioară. Viața e, la vârsta celor doi adolescenți, "o nemulțumire", un șuvoi subteran, pe care Christine, la cei șaisprezece ani ai ei, îl resimte ca pe o "tristețe și o neliniște pe care nu le putea explica" și care îi modelează viața după un tipar neînțeles. Analizele psihologice sunt statice. Lipsește propsețimea reacțiilor, în mare parte fiindcă romancierul evită înduioșările. Propoziții de genul, "Tony
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care îi modelează viața după un tipar neînțeles. Analizele psihologice sunt statice. Lipsește propsețimea reacțiilor, în mare parte fiindcă romancierul evită înduioșările. Propoziții de genul, "Tony simți noutatea, uluitoarea surpriză a chipului ei (aceeași de câte ori se întâlneau)", sau de genul "resimți durerea aproape fizică a iubirii", curg fără conotații speciale, pe când altele capătă concentrație poetică. Acestea din urmă nu sunt decât câteva, dintre care una singură e definitorie, fiindcă explică chiar titlul romanului: "Aș vrea să curăț râul și să-l
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]