7,904 matches
-
preferințelor este și o condiție necesară pentru subzistența instituțiilor? Un răspuns afirmativ ne-ar asigura că o instituție care subzistă este o instituție eficientă, În raport cu satisfacerea preferințelor cetățenilor. În acest caz, activitatea de realizare de politici publice s-ar putea rezuma cu succes la construirea de aranjamente instituționale ca răspuns la preferințele cetățenilor. Odată ce un astfel de aranjament ar fi construit cu succes, procesul ar continua de la sine, finalizându-se cu dispariția spontană a aranjamentului respectiv, În momentul În care ar
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
1998), „Governance as Theory”, International Social Science Journal, nr. 155, pp. 17-28. Politicile publice și antreprenoriatul politic: de ce aspirina nu va fi de ajunstc "Politicile publice Și antreprenoriatul politic\: de ce aspirina nu va fi de ajuns" Horia Terpetc "Horia Terpe" Rezumat Studiul pe care Îl prezentăm explorează relația dintre politicile publice și antreprenoriatul politic În modelul formal, care inspiră organizarea politică modernă a României și a altor țări. Demersul are ca prim scop Înțelegerea măsurii În care poate exista un nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ale modelului clasic au devenit evidente. Deși au fost analizate extensiv de-a lungul timpului, aceste probleme-cheie nu sunt și nu pot fi asimilate În activitățile curente de planificare a politicilor publice ori de gândire a reformelor. Acest subcapitol va rezuma problemele de fond ale modelului și va oferi, În final, o explicație privitoare la ultimul aspect. Dacă toți membrii societății ar avea interese identice În ceea ce privește setul, cantitatea, calitatea, costurile și distribuția bunurilor publice, ca și În ceea ce privește sistemul de furnizare a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
aflate la baza sistemului public este nivelul constituțional. Câteva opțiuni particulare vor fi enumerate În ultima secțiune. Am văzut că problema esențială este cea a nivelului de aliniere al intereselor Între cele trei categorii de actori. Argumentul central poate fi rezumat spunând că nivelul de aliniere al intereselor antreprenoriatului politic, al administrației și al constituenților este cu atât mai mic cu cât presiunile competitive asupra organizației (furnizorul de bunuri publice, În cazul de față) sunt mai reduse. În al doilea rând
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Quaterly, nr. 2, pp. 197-220. Wilson, Woodrow (1956), Congressional Government: A Study in American Politics, Meridian Books, New York. Politicile publice europene. Actorii și puterea lor de decizietc "Politicile publice europene. Actorii Și puterea lor de decizie" Mirela Statetc "Mirela State" Rezumat Demersul de față abordează problematica procesului decizional național În cazul statelor membre UE după următoarea structură: introducerea ne familiarizează cu principalele teme de controversă ale guvernării europene. Prima parte este dedicată unei prezentări foarte succinte a principalelor demersuri teoretice care
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
misiunea, valorile și obiectivele pe care și le propune un minister. Ulterior, acestora li se adaugă evaluările financiare ale resurselor ce trebuie alocate pentru realizarea activităților care vizează atingerea unor obiective. Introducerea unei abordări strategice la nivelul ministerelor nu se rezumă doar la implementarea planurilor strategice, ci are implicații directe nu atât asupra modului În care urmează să fie organizat bugetul, cât asupra conținutului activităților În cadrul unei organizații reprezentante a administrației publice și, mai ales, asupra modului În care sunt considerate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
2004, 2005, 2006. PARTEA A II-Atc "PARTEA A II‑A" O perspectivă asupra plăților informale În sectorul de sănătate din Româniatc "O perspectivă asupra plăților informale În sectorul de sănătate din România" Bogdan Lăzărescutc "Bogdan Lăzărescu" Laurențiu Mihaitc "Laurențiu Mihai" Rezumat În acest studiu, vom Încerca să argumentăm că singura metodă de a pune sistemul de sănătate pe baze realiste este reconsiderarea asigurărilor non-substitutive, ca mijloc de finanțare a cheltuielilor din domeniul sănătății. Această concluzie este susținută de existența unui cuantum
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
who.int/countries/rou/en/, key health expenditure indicators, accesat la 12.05.2005. Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din Româniatc "Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din România" Marcel Dediutc "Marcel Dediu" Rezumat În societatea românească, despre romi se vorbește mai degrabă Într-un mod negativ, ca despre indivizi care creează probleme, temeri, neînțelegeri. Totuși, În ultimii ani, instituțiile guvernamentale au elaborat politici publice adresate romilor, Însă datorită presiunilor, procedurilor și standardelor impuse
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ed.) (2004), Gen, globalizare și democratizare, Editura Polirom, Iași. Analiza gestionării banilor publici prin apelul la rețelele sociale - programul „Cornul și laptele”tc "Analiza gestionării banilor publici prin apelul la rețelele sociale - programul „Cornul Și laptele”" Gabriel Hânceantc "Gabriel Hâncean" Rezumat Pentru analiza și interpretarea unui comportament social, trebuie să pornim de la cadrul instituțional, de la contextul social În care acesta se produce. Cadrul instituțional apare ca o configurație de norme și reguli, de constrângeri și oportunități, de stimulente și beneficii, de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Choice Model and Analysis of Power Centralization”, American Sociological Review, vol. LXI. Politica desecuritate și apărarea României și achizițiile militaretc "Politica de securitate Și apărare a României Și achizițiile militare" Andrei Miroiutc "Andrei Miroiu" Camil Francisc Romantc "Camil Francisc Roman" Rezumat În acest studiu, ne propunem să analizăm, din perspectiva mai generală a nevoilor de securitate ale României, câteva dintre politicile de achiziție de armament de după Războiul Rece. Pentru Început, vom aminti principalele priorități de securitate ale puterilor minore În noua
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
tendințele Înzestrării, organizării și instruirii forțelor armate din Întregul NATO. Nu se mai poate face o distincție clară Între interesele naționale și mijloacele interne de a le apăra și interesele și capacitățile comunității de securitate. Consecințele acestor transformări pot fi rezumate În felul următor: a) consecințe teoretico-strategice: mai există un nivel național al politicii de apărare pentru puterile minore membre ale NATO? Răspunsul la această Întrebare cade În afara sferei acoperite de capitolul nostru, dar interogația rămâne permanent În fundal; b) consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
dispar foarte repede. Este o adevărată luptă pentru realizare între valorile sociale. Hotărârea în această luptă o dă societatea in urma unui proces de apreciere, de valorificare a valorilor" (P. Andrei, op. cit.; p. 117). 9 În ansamblu, procesul poate fi rezumat, astfel: apariția unor noi valori sociale in societatea internațională, formularea și proclamarea printr-un act de anvergură mondială, transformarea principiilor astfel enunțate în instrumente cu caracter obligatoriu, fie în totalitatea lor, fie în parte, și elaborarea instrumentelor asupra regulilor precise
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
De aceea întrebarea noastr] inițial] este atat de complex]. Întreb care sunt originile eticii nu este la fel cu a întreb] cum au apărut meteoriții. Înseamn] s] întrebi de ce noi trebuie acum s]-i respect]m regulile. (Morală nu se rezum] de fapt reguli, ins] ne putem concentra asupra lor pentru moment, deoarece ele sunt adesea punctul de la care pornesc conflictele.) Pentru a r]spunde acestei întreb]ri, trebuie s] ne imagin]m cum ar fi viața f]r] aceste reguli
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ființ] malefic] ne-ar fi creat cu scopuri malefice, nu ar trebui s] ne gândim c] avem datoria s] ascult]m de acea ființ], oricare ar fi rațiunea care ne-ar îndemna s] o facem. Ideea de Dumnezeu nu se rezum] doar la o astfel de ființ], ci cristalizeaz] un intreg ansamblu de idealuri și standarde foarte complexe care se afl] în spatele regulilor morale și le confer] semnificație. Ins] chiar autoritatea acestor idealuri și standarde face obiectul investigației noastre. Așadar întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
G/wi, serviciul său bunul oferit este evaluat pe baza nevoii celui ce îl primește, iar valoarea să se reduce în funcție de capacitatea de a oferi a donatorului. „Nu îi dă carne unui om cu farfuria plin]” este un proverb care rezum] acest standard. În cazul unor oameni care nu posed] mijloacele de a conserva carnea, o cantitate mai mare decât cea suficient] nu mai are nici o valoare. A permite cuiva s] își demonstreze generozitatea și capacitatea de a face o favoare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utiliz]rii rațiunii, chiar dimpotriv]; ei contraziceau raționaliștii doar în ceea ce privește valoarea atribuit] rațiunii. Considerând-o un ajutor și un mijloc de a afirma probleme legate de credinț], dar având un rol secundar în aportul s]u la definirea obligațiilor etice. Rezumând poziția tradiționalist], George Makdisi a subliniat faptul c] baza final] pentru obligațiile morale o constituia informația din textele islamice fundamentale, Coranul și Sunnah-ul, elaborate și aplicate în calitate de porunc] și p]cât l]sat de Dumnezeu, conceput că Shari’a și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
multe texte. Cincisprezece volume ale operei Summa Theologiae din edițiile Blackfriars și multe alte comentarii și tratate independente dezvolt], într-o form] sau alta, etică și valoarea. Având în vedere cantitatea de informații conținute, ar fi absurd s] nu ne rezum]m la a identifica esență acestei teorii. Câteva dintre opiniile lui Toma din Aquino au fost deja indicate, inclusiv faptul c] el susținea o relatare raționalist] a gândirii morale - cu privire la „legea natural]”, descoperit] cu ajutorul „gândirii corecte”. În susținerea acestora, el
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se bazeaz] pe ideea c] nenaturalul const] în violarea principiilor de bâz] ale biologiei umane. Aceast] teorie este cel mai adesea folosit] în analiza unor aspecte ale comportamentului sexual precum homosexualitatea, masturbarea și contracepția. Teza asupra comportamentului sexual poate fi rezumat] astfel: deși activitatea sexual] poate oferi pl]cere, ea nu trebuie realizat] pentru a obtine pl]cere: pl]cerea este unul dintre mijloace, scopul fiind procrearea. Totuși, punctul slab al acestui argument (mai ales în formele sale simpliste) iese cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drept]ții. Sintagma „dreptate, nu caritate” este utilizat] și pentru a sublinia dou] aspecte importante. Primul este acela c] oamenii au tendința de a aprecia caritatea foarte mult în termeni de r]spunsuri individuale, în timp ce ideea de dreptate nu se rezum] doar la ceea ce fac indivizii, ci acoper] structurile și relațiile generale existente sau care tind s] existe într-o societate. Mulți vor accepta, drept component] a „drept]ții sociale”, organizarea societ]ții de așa manier] încât s] existe un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei unit]ți de resurs] care ajut] la reducerea unui r]u mai mic în cadrul propriei societ]ți decât la diminuarea unui r]u mai mare în cadrul altei societ]ți. Aceasta este una dintre sursele rezistenței fâț] de ajutorul interstatal, rezumat] prin sintagma „caritatea începe de acas]”. Termenul „cas]” este folosit în acest context că sinonim pentru „propria societate”, iar implicațiile sunt acelea c] actul de „caritate” se și termin] în cadrul propriei societ]ți. Este ins] evident c] lucrurile nu stau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
majoritatea femeilor f]r] o coerciție legal]. Dar este greșit s] se cear] unei femei s] duc] la bun sfârșit o sarcin] în condițiile în care ea nu este capabil] sau nu dorește s] întreprind] un asemenea de angajament enorm. Rezumat și concluzii Avortul este adesea tratat ca fiind o problemă doar a drepturilor f]tului; și adesea ca fiind o problem] doar a drepturilor femeii. Negarea avortului legal și sigur încalc] dreptul femeii la viat], libertate și integritate fizic]. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
voi incerca s] clarific unele aspecte care sunt în mod frecvent greșit înțelese. Voi propune apoi o abordare mai puțin comun] a temei, sugerând direcții viitoare de cercetare. îi. Drepturile Ideea c] animalele au dreptul la considerație moral] este adesea rezumat] în sintagma „drepturile animalelor”. Atât ziariștii, cât și activiștii folosesc acest slogan pentru a se referi la o gam] larg] de poziții. Deși poate p]rea o expresie inspirat], menit] s] atrag] atenția asupra suferinței animalelor, similar felului în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerațiilor de imparțialitate în etică politic]. Nagel consider] c] acest fapt susține legitimitatea dat] statului de a recurge la violent] în contrast cu modul dezaprobator etalat fâț] de un asemenea gest venit din partea unui cet]țean. iii. Examinarea dezbaterii contemporane M] voi rezumă în urm]toarele rânduri la câteva comentarii asupra acestor argumente. Pentru început, s] presupunem c] unele domenii conduc c]tre divergențe mai frecvente între valorile morale și cele nemorale. Trebuie s] reținem aici dou] lucuri: aceste domenii sunt o problem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
si pe care alții ajung s] le accepte, pot fi rezultatul unor circumstanțe și aranjamente sociale degradate. Atât Rosseau, cât și Marx au adus contribuții importante la aceast] dezbatere, asemenea profeților de demult. Cu toate acestea, problema corupției nu se rezum] doar la tendința noastr] de a extrage normele greșite din comportamentul politic (deși acest fapt este important pentru cei care se bazeaz] în mod deosebit pe apelul la morală funcției), ci și la tendința de a restrânge domeniile care fac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] elimine convingeri precum axioma Vicarului din Bray („Domnule, orice rege ar conduce, eu voi fi tot Vicarul din Bray!”). Este evident c] exist] dificult]ți în explicarea mai clar] a unei asemenea noțiuni; din aceast] cauz] trebuie s] m] rezum la o înțelegere mai intuitiv] a acestei idei, care ar trebui s] fie totuși suficient] pentru a sugera felul în care principiul, în sensul de mai sus, reușește în mare m]sur] s] redea esență caracterului și s] contureze aștept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]