10,141 matches
-
la câte a Îndurat Domnul Iisus pentru noi. Mi-am amintit de un cântec pe care Îl cânta tata: „Pe Drum, cu spini Încununat, / Cu Crucean spate, nemâncat / Iisus azi trece iar. E cald și Crucea este grea, / Sudori se scurg pe Fața Sa / Și spinii Îl dor amar. / El urcă În tăcere dealul / Golindu-Și singur paharul / Ce-a fost dat să-l bea. Ia, uite cum Se uită blând / La cei care-L hulesc, scuipând / În scumpa Fața Sa
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Mare mii Durerea Care m-a lovit! Pasăre Măiastră (bis) Părinte Iubit! (bis) Pe Drum cu Spini Pe drum cu spini Încununat Cu Crucea-n spate nemâncat Iisus azi trece iar, E cald și Crucea-i este grea Sudori se scurg pe Fața Sa Și spini-L dor amar Ia uite cum se uită Blând La ce-i care-L hulesc scuipând În scumpa Față a Sa. El urcă În tăcere dealul Golindu-și singur paharul Ce-a fost dat să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Secvențe de viață expulzate multă vreme la poarta istoriei. Departe de tentația unei construcții voluminoase, festivistă, omagială și propagandistică, precum monografia publicată în 1972, am căutat apropierea de realitate, evocarea unei fărâme din destinul oamenilor, a căror viață s-a scurs între halele și utilajele Nicolinei.
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
au fost aduși în Cuba de guvernatorul Diego Velazquez pe la 1511. La 1527 suveranul spaniol aproba transferul a 1000 de sclavi, existența acestora fiind confirmată la 1534 de guvernatorul Gonzalo de Guzman. Se afirmă că în cei 350 de ani scurși până la abolirea sclaviei, în Cuba au fost aduși între 700.000 și un milion de sclavi negri. Numărul acestora a fost mai redus în primele secole după "descoperire", crescând constant odată cu dezvoltarea plantațiilor de trestie de zahăr, tutun și cafea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
somnul s-a stins sub pleoape. Din cer luna plină jelește cu lacrimi de-argint o cetate și neamul supus mișelește cu plumbii țintiți pe la spate. Mă plimb printre falnici ruine, aud parcă sunet de pași și simt cum se scurg lângă mine prin cețuri, războinici incași"! (din volumul "Abecedar de istorii și... istorioare, Editura Junimea, Iași, 2009). "Călătorim pentru a călători"! Pentru Che călătoria aceasta a fost mult mai mult, a fost o școală, o lecție profundă de viață, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
triunghiuri colorate, care creau un efect de mozaic. - Jack a făcut-o, a spus Mary, arătînd spre roată. Trebuia să-l fi văzut. A-ntins o scîndură Între două scări și s-a lungit pe ea. Vopseaua i se tot scurgea pe față. Îi place să facă lucruri de-astea. Avem niște senzații demențiale de la roata aia cînd sîntem luați. Ne Întindem pe spate și ne chiombim la roată și curînd Începe să se-nvîrtă. Cu cît o privești mai mult, cu-atît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
a dus. Mary a ales niște piese meseriașe de-ale ei și a Început să bată darabana-n masă cu o expresie de cretin care se masturbează. Am Început să vorbesc foarte repede. Aveam gura uscată și saliva mi se scurgea În cocoloașe albe, rotunde - ceea ce se cheamă „să scuipi vată”. Ne-nvîrteam prin Times Square. Mary voia să găsească pe cineva cu un „piccolo” (patefon). Debordam de sentimente expansive, prietenoase, și dintr-o dată voiam să mă Întîlnesc cu oameni pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
St. Louis descria o metodă de obținere a acidului carbolic dintr-o rețetă pentru fenol, ulei aromat și tinctură de opiu. - Îi zic la doftor c-am o mamă În vîrstă care folosește rețeta asta pentru hemoroizi. După ce-ai scurs uleiul, o pui Într-o lingură și o ții deasupra la o flacără. Asta arde fenolul cît ai zice pește. Te ține douăș’patru de ore. Un tip chipeș, bine făcut, la vreo patruzeci de ani, cu pielea bronzată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Încăperea. West a intrat În convulsii și a murit. I-a lăsat soției un talmeș-balmeș de facturi Între Milwaukee și Vale, iar femeii o să-i trebuiască zece ani să le descîlcească. Toate trăsăturile cele mai rele ale Americii s-au scurs În Vale și s-au concentrat acolo. În toată regiunea nu găsești nici măcar un restaurant ca lumea. Situația alimentară nu putea fi tolerată decît de oameni care nu simt gustul lucrurilor pe care le bagă-n ei. În Vale restaurantele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
o cantina oarecare, dar de Îndată ce pășești Înăuntru, Îți dai seama că ești Într-un bar de pederaști. Am comandat ceva de băut la bar și am privit În jur. Trei poponari mexicani pozau În fața tonomatului. Unul dintre ei s-a scurs spre locul În care stăteam, cu gesturile stilizate ale unui dansator din templu, și mi-a cerut o țigară. Exista ceva arhaic În mișcările lui aeriene, o grație de animal depravat, frumoasă și respingătoare deopotrivă. Mi-l imaginam mișcîndu-se la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
ajunge. Făcusem mai multe Încercări eșuate să-l recuperez. - De data asta o să-l scot! am zis Îndîrjit. Cu mîinile tremurîndu-mi, am confecționat un cîrlig dintr-un umeraș și am Început să pescuiesc după bucata de hop. Sudoarea mi se scurgea pe nas. Mi-am zgîriat mîinile În lemnul de pe marginile găurii. „Dacă n-ajung așa, tot o s-ajung cumva”, mi-am zis Îndîrjit și-am Început să mă uit după ferăstrău. Nu-l găseam. Alergam dintr-o cameră-n alta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
ca să susțin moralul răniților și al personalului. Soldații erau disperați să cadă prizonieri, unii plângeau, alții se văitau de ce nu au murit în luptă. Nu le vorbeam decât de victoria finală. Când m-am întors seara acasă tot se mai scurgeau trupele române fără rost. Atunci avurăm cea dintâi dezamăgire asupra delegaților guvernului nostru: generalul Mustață, prefectul Capitalei, afișă pe toate străzile următoarea ordonanță: „Noi, generalul Mustață, ordonăm cele ce urmează: La intrarea în Capitală a armatelor Imperiale germane, toți locuitorii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că nu avem nimic pentru a ne lupta, al aviației că ne lipsesc avioanele și cele disponibile nu sunt de forță, iar Victor Slăvescu, ministrul armamentului de doi ani, [se declară] categoric contra războiului, căci nu suntem pregătiți! Unde se scurseseră cele 55 miliarde? Dr. Angelescu, Mironescu - pentru luptă. Din 28, 11 au fost cu ei, 17 contra. La iscălitura cesiunii, Tătărescu, rușinat, nu voia să-și pună numele, Argetoianu pretinde că i-a zis: „D-ta ne-ai adus aici
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
câteva scaune. Iarna se făcea focul cu trei ore înaintea sosirii judecătorilor și după ce se încălzea odaia se deschidea ușa, ca să dispară nourii de fum ieșiți dintr-o sobă veche și dărăpănată. Acoperișul, rupt prin toate colțurile, lăsa să se scurgă toată apa de ploaie înăuntru. Aici era reședința departamentului al III-lea al vinovaților, care judeca toate crimele și delictele săvârșite în țară. Descrierea făcută după aceea a lui Costache Moroiu, înalt magistrat, care asistase el însuși, ca oficialitate, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
schimbările instituționale care au însoțit ascensiunea familiei de' Medici au avut loc cu consimțământul cetățenilor de frunte, iar aceste schimbari s-au desfășurat într-un mod care nu s-a abătut semnificativ de la tradiția republicana. În deceniile care s-au scurs de la publicarea lucrării lui Rubinstein în mare parte datorită considerabilei activități de arhivare pe care s-a bazat acest studiu -, a devenit necesar pentru toți aceia care au preferat să argumenteze poziția contrară, anume că prin construcția unei "Seniorii voalate
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Berlinezii iau "cu asalt" omnibuzele care transportau, la orele de vârf, "de două ori mai mulți călători decât era prevăzut", "bătrâni, femei, copii care, abia agățați pe scări, cad din nou în praful străzii". Pe marginile acestora, în șanțuri, se scurg "apele murdare cu toate gunoaiele, reziduurile industriale". E perioada în care "mii de berlinezi", sosiți aici pentru a îngroșa "păturile proletarilor", duceau lipsă acută de locuințe. La puțin timp după sosirea la Berlin, Eminescu asistă la "procesul" luptelor de stradă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și a făcut-o blasfematoriu/ în carul alegoric triumfal" "Cazul Eminescu" etc.), ci și aspectul unor incursiuni (succinte) în haloul pitoresc al împrejurărilor de viață și de receptare critică, la diferite nivele, în momente diferite ale vremii ce s-a scurs de la stingerea sa din viață și până în prezent. Un comentariu amuzant în felul său îi este provocat de numeroasele abordări ale datei de naștere a poetului, lansate de diverși cercetători (mai mult sau mai puțin de ocazie) fără a avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
torpilelor lui Doboș&comp. După pauză, “studenții” au ieșit mai motivați de la cabine, iar în minutul 47, nou intratul Francis (introdus la pauză de Damian Bancilă) a trimis din afara careului, de la aproape 18 metri, un șut centrare care ... s-a scurs în poartă, sub privirile portarului Stamatin, spectator la execuția lui Francis. Băcăuanii nu s-au împăcat cu egalul, antrenorul Gheorghe Poenaru s-a dovedit și el inspirat la schimbări și în minutul 50 l a înlocuit pe Menghia cu atacantul
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
astă dată însă n-am avut norocul să-l revăd întorcându-se cu aceeași pompă cu care plecase. Cerul era înnourat și toți munții acoperiți sub o naframă imensă de ceață prin care nimic nu străbătea, dar din care se scurgea o mică ploaie subțire ca prin sită. Ceea ce am putut însă zări în locul soarelui au fost unele piepturi goale, unele brațe trandafirii rău acoperite de șaluri, care s-au retras iute în fața vremei posomorâte și a privirilor noastre indiscrete. M-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
acoperirii uscatului cu păduri de gimnosperme și ferigi, mai evoluate, dar conduce la dispariția dinosaurienilor. În momentul de față parcurgem un minim, al treilea, care a condus la apariția omului, dar care a pus probleme plantelor gimnosperme. Judecând după timpul scurs până acum, se pare că acest minim va dispare peste vreo 30 milioane de ani, când ne vom aștepta la vremuri grele/cruciale pentru animale, dar favorabile pentru plante, motiv pentru care mă și exprim uneori că viitorul e al
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
intervenția cuiva. În schimb, au dispărut gălbenelele”. Or, din punct de vedere sistematic, toporașii sunt plasați Înaintea gălbenelelor. Adică ei, toporașii, au nevoie de condiții de mediu puțin mai reducătoare decât gălbenelele. Adică, Încă, În cei vreo 30 de ani scurși Între evenimentele amintite, mediul s’a redus puțin, devenind favorabil toporașilor. E, desigur, o excepție, pe placul locuitorilor Copoului, ce confirmă regula oxidării generale a mediului, datorată poate apariției Între timp a oazei de natură ce este Grădina Botanică sau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
atât a unor stații de epurare cât a unora care să recupereze elementele nutritive pentru plante din acea apă. Cum, nu știa; noi știm aproape destul. E nevoie doar de voință, pentru a mișca nu munți, ci fonduri, care se scurg prin fisurile unui sistem economic dușmănos naturii. Din acest punct de vedere, natura are nevoie a i se aloca părți din profit, iar nu doar procente. “Radiosfera”, 15 iulie 1996, ora 11,44 90. Grâu și mac sau utilitatea antitezei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În sine poluant, el fiind un Împrumut nerambursabil de la mediu. Artizanală la noi, moda aceasta produce acum doar jocuri de cuvinte ce frizează eufemismul precum “ouă de țăran” ori “vin de butuc”; e vorba oare de lichidul roșu ce se scurgea de pe butuc după ce călăul Își făcea meseria? Să lăsăm Însă gluma și să purcedem la analiza acestei Încercări a omului de a reveni la starea primordială. Și ne putem lega de cel puțin două aspecte, ambele ținând de ideea de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
înregistrare. În dimineața aceea sau într-o dimineață oarecare, ambele alese absolut la întâmplare, probabil chiuleam în teritoriul acela descris până acum. Continuând șirul presupunerilor, Palade, de exemplu, putea să privească drept în sus, spre acoperișul peste care norii se scurgeau repede, de parcă ar pica, parcă și-ar da drumul în spatele liceului. Ca niște folmotoace de hârtie azvârlite la coș. Ca niște dinți de lapte aruncați peste casă. Lui Palade i se părea că liceul se mișcă. Și râdea zgomotos, turbulent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
poate să creadă în Dumnezeu. Un focar de cultură. „La lemne“. Despre cum, bând la soare, corpul uman se transformă într-un alambic. Esofagul, intestinele, la fel ca mățăraia de la un alambic, penisul pe post de țeavă pe care se scurge lichidul, tăria rezultată. Sub efectul căldurii. Miruna îmi arată niște ciorapi pe care și i-a cumpărat de la o tarabă din zonă. Am văzut odată o tipă mai purie, care voia cu orice chip să-i cumpere soțu’ storcător de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]