7,570 matches
-
alt factor de maximă importanță în generarea comportamentului dipsogen este angiotensina II, care stimulează setea prin efect direct asupra creierului. Pe lângă aceste mecanisme, mai există o serie de alte influențe asupra senzației de sete. Uscăciunea mucoasei bucale și faringiene produce sete profundă, și de asemeni se pare că există un sistem de control și la nivel gastro duodenal, deoarece un individ însetat consumă atâta apă cât este necesară pentru a-și reface osmolaritatea și nu mai mult, deși apa se găsește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
grea este puțin favorabilă vieții : nu favorizează germinarea și nici creșterea plantelor, micșoreaza funcționarea normală a protoplasmei.Se obține prin electroliza înaintată a apei tratate cu NaOH. O concentrație mai mare de apă grea în apa de băut produce omului sete intensă, deshidratarea organismului și în final moartea.Viermii, peștii și alte viețuitoare acvatice mor în apa grea pură, dar suportă o concentrație mai mică de 32 %. III.4 Proprietățile chimice Experimental s-a demonstrat că apa este o combinație chimică
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
la suprafața solului nu puteau ajunge În locuința de „dincolo” care le era destinată. Ajungerea În acest loc presupunea un drum lung și greu: Îndreptându-se spre occident, morții trebuiau să străbată un deșert cumplit, gol, care provoca foame și sete și era locuit de fiare și demoni agresivi; prin urmare, aveau nevoie de haine, sandale, burdufuri cu apă și merinde; ajungeau apoi la malurile Îngrozitoare ale râului Hubur (cf. En¿ma eliș, I, 133), pe care trebuiau să-l traverseze
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În urma foametei provocate tocmai de dispariția zeității, „oamenii și zeii vor muri de foame” și că „miile de zei”, invitați de Soarexe "Soare" la o petrecere, „vor mânca și nu se vor sătura, vor bea și nu-și vor potoli setea” (Telipinuxe "Telipinu", prima versiune, A I 18’ sqq.). Și mai explicit este un episod din mitul lui ¾edammuxe "H~edammu", În care Îi vedem pe zeii reuniți Într-un consiliu dezbătând proiectul de distrugere a umanității pus la cale de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vegetației. Zeul Înfuriat se retrage și totul este acoperit de negură; el se ascunde Într-o pădure, luând cu el fertilitatea și, drept urmare, zeii, invitați la o petrecere de zeul-Soarexe "Soare", nu reușesc să se sature și să-și potolească setea. Atunci, zeii „mari și mici” Împreună cu vulturul, invitat de zeul-Soare, Îl caută, dar fără succes; nici zeul furtuniixe "zeul furtunii", tatăl lui Telipinu, care merge să-i ceară sfat zeiței ¾anna¿annaxe "H~annah~anna", nu reușește să-l găsească
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cult efectiv și care va fi redimensionată, dar nu distrusă, din confruntarea cu divinitatea supremă. Mot trăiește În lumea de „dincolo”, concepută ca interiorul plin de praf al unui mormânt, și este descris În termeni realiști: constrâns de foame și sete să-și caute În continuu prăzi de „devorat”, pare condus de un destin mai puternic decât el. Și Mot, și Yam trebuie să fi avut cu siguranță acoliți, entități minore și negative la care se fac doar scurte aluzii. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Minciuna" va fi eliminată (Yașt 19,89 și 90); Furiaxe "Furia" (A¶șmaxe "Ae>șma"; cf. supra, subcapitolul 2.2) va fugi; Gândul Bun (Vohu Manah) va Învinge; Integritateaxe " Integritatea" (Haurvat³txe "Haurvata>t") și Nemurirea (Ameret³txe "Amereta>t") vor Înfrânge setea și foamea; Angra Mainyuxe "Angra Mainyu" va fi Învins și va deveni neputincios (Yașt 19, 95 și 96). Aceste idei sunt probabil rodul speculațiilor sacerdotale care au dezvoltat și Îmbogățit concepte deja prezente În G³th³. Zamy³dxe "Zamya>d" Yașt (Yașt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
s-au adăugat, îndeosebi în intervalul 1931-1933, altele, situate într-un câmp diferit, dacă nu la polul contrar. Răspunzând celor care îi reproșau „duplicitatea” sau nesinceritatea (Al. Sahia, G. Călinescu), el declară că întotdeauna a fost mânat de „aceeași nestăvilită sete de aventură spirituală, de neîncetată creștere în duh”, că există o „unitate [a] spiritului modern al poeziei așa-zis futuriste cu tradiția milenară a creștinismului”, ambelor fiindu-le comune „paradoxul liniei simple, primitivismul unui suflet complicat, patriarhalismul și liniștea unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
care intră în regimul de funcționare al Unului Originar (das Ur-Eine). Cu alte cuvinte, el reprezintă însăși norma de comportament a Demiurgului. Dar de ce ajunge Unul Originar să se comporte apolinic? Sau, în termenii Genezei, de ce creează Dumnezeu Lumea? De unde setea lui de formă? Demersul lui Nietzsche este, în expresia sa, de factură filozofic-culturală, însă în miezul ei explicația întâlnește, dacă nu chiar conceptul psihiatric, cel puțin acea abnormal size pe care o are în vedere orice psihologie a creației. În
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de clasă când „violența albă” capitalistă face victime În fiecare zi. Dar În Franța, apelul la soluții violente nu reprezenta doar proiecția În viitor a unei experiențe recente. Era și ecoul unei moșteniri mai vechi. Acuzațiile de colaborare și trădare, setea de pedeapsă și visul unui nou Început nu au apărut odată cu Eliberarea. Ele recapitulau o venerabilă tradiție franceză. Încă din 1792, cei doi poli ai vieții publice franceze, revoluționar și contrarevoluționar, au exemplificat și perpetuat marea sciziune națională: pro sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
banchetul la care se beau cupe de vin. "Banchetul băutorilor" era pretextul pentru toate conversațiile, de la cele mai hazlii până la cele metafizice, la fel ca pentru jocurile de inteligență sau spectacolele de varietăți. Să-și distreze oaspeții, să le stingă setea și să întrețină discuția, iată care era obligația stăpânului casei. În Eneida, poetul roman Virgiliu povestește că prințul troian Eneas este primul care s-a instalat în provincia Latium, unde se află orașul Roma. La începuturile sale, Roma încă nu
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de la 11 800 în 1979 la 7 504 în 1988. Această scădere de personal angajat este o consecință a măririi productivității cu 40 % în zece ani și a închiderii multor fabrici de bere. Pentru că berea se bea mai mult de sete, în afara meselor, spre deosebire de vin care se consumă la masă și completează diferitele feluri de mâncare, producătorii francezi de bere s-au gândit să crească vânzările prin fabricarea la scară industrială a acelui amestec de bere și limonadă cunoscut drept "panaché
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
o frântură de cer din nesecatul izvor dumnezeiesc. România de azi e dominată încă de comunism, masonerie și trădători. Noi, bătrânii luptători ajunși la malul dimpotrivă, privind înapoi trăim nostalgia anilor de foc. Nu s-a stins în sufletele noastre setea tinerească de viață clădită pe eterne porunci creștine și legi legionare care ne-au condus pașii și ne țin pe vertical cu gândul la Căpitan și la morții sfinți. Pe această linie voievodală creștină se vor ridica noi contingente de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Baia de Criș, conținând 1 kg de pământ de pe mormântul eroului Iancu. S-a desfăcut al doilea pachet adus de către dl. Ion I. Moța și s-a vărsat deasupra celeilalte țărâni... ȚĂRÂNA de la Dealul de la Roșcani, unde a pierit de sete oastea lui Ioan Vodă cel Cumplit, adusă de d-ra Constantinescu Ileana, studentă. S-a adus apoi țărână din cimitirile și de pe câmpurile de onoare ale ultimului război: țărâna de la Jiu, unde au fost lupte cumplite. (scrisoare) „Am plecat din Craiova
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
se afundă, înstrăinându-l pe om de rostul său și de Creatorul său, Dumnezeu, Tatăl Atotștiitorul, Făcătorul Cerului și al Pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor. Catapeteasma neamului nostru creștin se clatină. „Desfrâul se desfată în tainice cotloane”. Nemunca și ferocea sete de îmbogățire pe seama altuia întunecă mintea celor fără de Dumnezeu. Cel drept se ofilește așteptând. Nu mai există dragoste omenească, iubire față de aproapele. Omul de altădată, de înaltă trăire și sănătate morală, a dispărut într-o țară sumbră unde adevărul este
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
d'enrichir la littérature roumaine, en lui " annexant " de telles œuvres précieuses. La traduction " apaise " une " soif ardente ", lui offre une grande satisfaction et se constitue comme une expérience enrichissante et un accomplissement nécessaire : Traducând mi-am domolit o aprigă sete. Traducând m-am îmbogățit cu o experiență. Doream să văd în ce măsură poezia poate fi trecută dintr-un grâi în altul. Traducând m-am simțit crescând. Căci m-am ostenit numai cu poezii ce mi-au stârnit încântarea, si care, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la plus originale des poèmes de Blaga. En termes de découpage, îl suffit de comparer la traduction de Paula Romanescu à celle littérale de Paul Miclău, beaucoup plus conservatrice : O mare/ și-un vifor nebun de lumină făcutu-s-a-n clipă :/ o sete era de păcate, de doruri, de-avânturi, de pătimi,/ o sete de lume și soare. (Lumină) (Blaga, 2010 : 20) Une mer, une vague, puis une folle tempête ;/ Et la lumière s'éclata,/ Un soif brûlait/ De lourds péchés,/ D'élans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
îl suffit de comparer la traduction de Paula Romanescu à celle littérale de Paul Miclău, beaucoup plus conservatrice : O mare/ și-un vifor nebun de lumină făcutu-s-a-n clipă :/ o sete era de păcate, de doruri, de-avânturi, de pătimi,/ o sete de lume și soare. (Lumină) (Blaga, 2010 : 20) Une mer, une vague, puis une folle tempête ;/ Et la lumière s'éclata,/ Un soif brûlait/ De lourds péchés,/ D'élans, d'amours,/ D'un je ne sais quoi,/ Une soif du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1978 : 149) Ô qui sait en quel corps, mon âme tu feras chanter [...] [le] désir étranglé ? (Silence) (Poncet, 1996 : 42) Ô, qui peut savoir mon âme, dans quelle poitrine tu vas entonner [...] ton ardeur étranglée [...] ? (Calme) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 63) o sete era, de păcate, de doruri (Lumină) (Blaga, 2010 : 20) c'était une soif de péchés, d'ardeurs (La lumière) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 49) [...] niciun drum nu se întoarce decât în chip de dor. (Cântecul obârșiei) (Blaga, 2010 : 322) Aucun chemin ne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lecteurs) (Miclău, 1978 : 251) ; " nos croix " (Aux lecteurs) (Loubière, 2003 : 15) ; " jocuri și răstigniri " " des jeux et des crucifixions " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " iscodim învierile în fața porților " " nous épiions leș résurrections devant leș portes " (Echinocțiu/Équinoxe) (Miclău, 1978 : 325) ; " setea de mântuire " " la soif du salut " (Sufletul satului/L'âme du village) (Miclău, 1978 : 281) ; " la soif de rédemption " (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 149) ; " la soif de rédemption " (L'âme du village) (Stolojan, 1992 : 43) ; " minunea " " le prodige " (Bunăvestire/Annonciation) (Loubière, 2003
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sabia picurând de sânge i-a adus într-o tavă de argint capul livid al Sfântului Ion, pe care ea-l privește cu nesațiu și cu satisfacția visului ce e gata să se împlinească... căci pe buzele ei vezi palpitând setea de sărutare, de sărutarea pe care i-o refuzase cu atâta dispreț... Da... îl va săruta... Și iat-o în alt tablou, întinsă în tot lungul corpului ei adolescent și nespus de armonios pe marmura ce se rumenește de reflexul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Baudelaire, Inima mea dezvăluită, traducere din franceză, note și postfață de Bogdan Ghiu, Est Samuel Tastet Éditeur, București, 2002. Femeia este opusul unui Dandy. Trebuie să provoace, prin urmare, oroare. Femeii îi este foame, și vrea să mănânce. Îi este sete, și vrea să bea. Este în călduri, și vrea să fie futută. Frumos merit! Femeia este naturală, adică abominabilă. De aceea și este întotdeauna vulgară, adică exact opusul unui Dandy". 356 Elisabeth Ingles, op. cit., p. 29. 357 Rodolphe Rapetti, op.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
total subconștientului abisal. Mintea poate (ipotetic) strivi, ori ucide tainele ce se Întâlnesc „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”, dar o asemenea cunoaștere (cea paradisiacă) nu oferă omului decât un orizont limitat. Numai trăirea interioară (inefabilă) poate stăvili setea de cunoaștere: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc În calea mea În flori, În ochi, pe buze ori morminte.” Cea de a doua frază poetică, mult mai dezvoltată, este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iubirii? Vor mai veni sufletele să-și retrăiască Într-o altă făptură viața netrăită? E un vagabondaj al sufletului dornic să-și găsească Împlinirea dincolo de trupul neputincios, supus ireversibilei perisabilități? („Liniște”, „Dați-mi un trup voi munților”) E poate o sete de liniște În chip mioritic și eminescian? La Blaga „clopotul” din „pieptul unui turn” răspândește „zvonuri dulci”, imateriale. La M. Eminescu, În elegia „Mai am un singur dor”, talanca („pătrunză talanca al serii rece vânt”) răspândește un zvon la trecerea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Demiurgul și liberarea. Luceafărul călătorește În timp la Începutul universului, trăiește În sens invers istoria creației: „Și din a chaosului văi, Jur Împrejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea de-ntăi, Cum izvorau lumine”. Zborul cosmic amplifică forța sentimentelor, lirismul, setea de iubire ca act al cunoașterii absolute. Zborul Luceafărului devine un fulger („Părea un fulger ne-ntrerupt/ Rătăcitor prin ele") amintind de dinamismul luminii, pură energie surprinsă În curgerea ei prin timp și spațiu. Punctul final al călătoriei este spațiul demiurgic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]